439 matches
-
28 martie 1783, lucru ce se vede din mărturia vornicilor de poartă Constandin Stâncescu și Ștefan Ciogole, trimiși să cerceteze la fața locului cele spuse de „gerah”. Numai că de această dată dreptatea se împarte între Locman și feciorii lui „Fote neguțitoriul”. Asta se vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de „gerah”. Numai că de această dată dreptatea se împarte între Locman și feciorii lui „Fote neguțitoriul”. Asta se vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar trebui să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar reclamații să dea „gerahului” doar cinci palme „în fundul locului”. Ei ai văzut cum se întorc lucrurile, fiule? Am văzut, părinte, și din câte îmi dau eu sama necazul a pornit mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vreme, tocmai de la schimbul făcut de frații Dima și Constantin - suiulgii domnești - care au avut acel loc în dar de la vodă și care l-au schimbat cu mănăstirea Trei Sfetitele... În timp ce ne batem capul cu Locman și cu feciorii lui Fote, din susul uliței se aude tropot de cai și uruit de trăsură. Îmi îndrept privirea într-acolo și bag de seamă că norodul de pe uliță face aceleași temenele ca și la trecerea lui vodă. Trece doamna lui vodă, însoțită de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prinsă în balamale în odăile cu dușumea și tavan, cu geamuri, cercevele și pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și niște rafturi pentru farfurii. În dormitor, un pat cu saltea, eventual un divan, și dulapul cu fote, marame, năframe, dar și chimire. În spatele casei se mai află hambarul cu acaretul și tot felul de alte angarale. Am uitat ceva ? Casă, mîncare, bîrfă... Toate țin de spațiul domestic atribuit/impus femeii. Pe urmele acestor cuvinte și lăsînd imaginația
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
am omorât; de astă dată te-am omorât cu toți copiii, într-un bombardament!... Se încruntă și se aplecă mult deasupra lăzii. Începu să răscolească, grăbit, concentrat, dând la o parte bluze țărănești, marame de borangic și broboade de lână, fote, brâuri. - Asta era marea lor pasiune, să se deghizeze în țărănci. Au adunat costume din toate provinciile țării, căci au fost crescute în cultul unității neamului românesc. De aceea trebuie să le respectăm această pasiune, cât ar părea ea de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și totuși cu o urmă de tristețe în glas. După formă și material, a fost desigur utilizată cu mult înaintea vremii mele... Tot ți-e frig? se adresă lui Vladimir. Stai, să-ți mai pun ceva pe spate. Găsi o fotă ardelenească și i-o așeză ca o pelerină pe umeri. Ar fi vrut să mai adauge ceva, dar zări un păianjen negru, uriaș, răsărit parcă atunci de sub ladă și, întinzînd repede piciorul, îl ajunse din urmă și-l strivi. - Mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în goană scara spre pod, apoi îi auziră pașii călcând de astă dată fără grijă și în mare grabă, și câteva minute în urmă se întoarse cu brațele încărcate. Cu un oftat de ușurare, își revărsă poverile pe canapea. Adusese fotele, maramele și broboadele pe care le examinase, pe îndelete, cu două ceasuri mai înainte, dar adusese și rochia de mireasă. - Asta este pentru dumneata, Princesse, se adresă Măriei întinzîndu-i rochia la picioare, ca un covor. Esta aproape o piesă de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
șopti. Într-o zi ca asta, nu mă pot supăra... Iconaru continua să caute, fără entuziasm, prin maldărul de stofe. - Toate astea le cunosc, vorbi dezamăgit. Sunt doar pentru cucoane... - Dar țin de cald, îl întrerupse Ieronim, alegîndu-i una din fote și așezîndu-i-o pe umeri. Iar pe deasupra, ca să nu se vadă... Ieși iar pe coridor și curând se întoarse cu o pelerină. - Pe deasupra, continuă, punem pelerina asta. E drept, cam veche și, probabil, prăfuită, dacă nu cumva găurită de molii... Începu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Începu s-o scuture, cercetînd-o îndeaproape. - Se face târziu, spuse Iconaru, luîndu-și iarăși cutia sub braț. Nu stau departe și, dacă pornesc în pas alergător, nu răcesc... Ca și cum nu l-ar fi auzit, Ieronim îi potrivi, cu îndemînare, pelerina peste fota care-i acoperea umerii. - Îl ducem întîi pe el acasă, se adresă Mariei, ca să vedem dacă mai poate intra... - Dacă Borban n-a stins lumina, îl întrerupse Iconaru, îmi deschide pe din dos... - Iar noi, continuă Ieronim, noi plecăm apoi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
P. - Decizia financiară în unitatea economică, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1980 12.Bran P; Costică I. - Economia activității financiare și monetare internaționale, Editura Economică, București, 2003 13.Cerna S. - Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996 14.Fota Constantin - Economie internațională, Editura Universitaria, Craiova, 2001 15.Păun, Cristian - Capcanele Țintirii Inflației, Finanțare.ro, 12 Martie 2010 16.Popa, Dan - Cât de bună e, totuși, țintirea inflației ? 2 Februarie 2009, Dan Popa’s Weblog 17.Pîrvu Gheorghe Macroeconomie, Editura
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
desfrunzirea smirnei...; E verde frigul dincolo de tine...; planeții bat mioapele timpane...). Antologia Astralia se deschide cu selecții din volumul Florile cornului tânăr, la începutul căruia Baladă munteană dă tonul nostalgic, aducând o undă de idilism în evocarea fetelor noastre cu fotă și ie, ca-n basme de frumoase, imagine emblematică, susținând paseismul poeziei: a fost demult / demult / serafic de demult. Instantanee marcante pentru o epocă de suflet a poetului, icoane ale trecutului, al căror fundal e lumea rurală din Muntenia natală
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
am văzut, cu indicibilă plăcere, vreo zece perechi de tineri la 30 de ani (alături de sexagenari fericiți), cu precădere actori, concoctând un revelion țărănesc precum în vremea echipelor regale gustiene, unde toată lumea s a îmbrăcat în ii, bundițe, cojocele, cușme, fote, șoarțe și ițari, care mai de care mai vechi, originale și halucinante prin prospețime, tinerii de acum plănuiau o noapte de... șoimi ai patriei. „Revelion 1984!“ a exclamat fata. Cu oameni născuți în preajma anului orwellian și cu, probabil, tot ce
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe de altă parte întru nimic cu acel fes fără ciucur al Dacilor. Brâul de curea lat și împodobit cu alămuri este pe de altă parte străin îmbrăcămintei străbunilor noștri, precum nu se află la ei cămașa cu altițe nici fotele reținute de un brâu, părțile cele mai osebitoare ale vestmântului femeilor romane. Portul național al Românilor nu este nici roman nici dac. Deși cuprinde multe elemente slavone, el este, mai ales în ce privește toaleta femeiască, o creațiune proprie a gustului național
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pădure. Pe urmă, Zogru s-a dus la horă și a bătut cu opincile cele noi pământul albit și neted din fața bisericii. Era tot satul adunat acolo: fetele îmbrăcate toate cu haine noi, cu trupușoarele strânse în brâuri și cu fotele roșii, bătute cu fir galben, alunecând drepte, în față și în spate, peste cămașa albă, până la glezne; și băieții uitându-se ucigaș printre șuvițele negre de păr. Femeile bătrâne împărțeau dansatorilor ouă și colivă așezată pe foi de hrean, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ridică și intrară în casă din nou. Soacra așeza rufele pe pat, le păturea una peste alta și ofta. Le dădu în primire mirelui. - Uite, maică: șase cearșafuri, șase fețe de pernă, saltea de lână, perdele, preșuri, batiste, bluzele fetii, fotele, hainele, pantofii, ciorapii, două fețe de masă, tot... Dogarul avea o față veselă de om ușurat. Adăugă și el: - Eu sânt om cinstit, ceea ce am zis, fac! Dădea, scăpa. Soacra se uita cu dușmănie la străin. Ea, ca femeile, se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
e meserie frumoasă dacă mai cade și altceva la un popas. De când u mergeau treburile, scăpa ușor banul printre degete, avea sângele tânăr și, într-o toamnă, la crame, i-a căzut sub ochi o fetișcană plină și puternică, în fote curate, ca piatra de munte, sănătoasă și veselă, de râdea repede cu un glas dulce. Tot ținutul acela albăstrui, de viță stropită cu piatră acră, coclise. O rugină ștearsă și găunoasă bolea în frunze. Pădurile aveau un miros putred și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine, sprâncenele arcate și îmbinate, nasul fin ca [a] unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, când râdea, două, gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mânici largi, fota curată și nouă, iar picioarele goale. Cu cât o priveam, îmi părea mai frumoasă și-o sărutai încă o dată. - O! zise ea, râzând vesel, îți iei la guri parc-ar fi dentr-al tău... ia fii bun, mă rog, de-ți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
descântecul. Pentru ca descântecul să aibă leac, se punea o lingură de lemn la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați;fotă). În timp ce se spunea: „O plecat Marița pe cale, pe cărare/ Cu strânsul cel mare/ Și s-o întâlnit cu Maica Domnului./ Ce te plângi Marița, ce te căinezi?/ Ce te văicărezi?/ Cum nu m-aș plânge,/ Nu m-aș căina
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atentatele de la Paris și intensa lor mediatizare înseamnă că pe frontul din Ucraina nu s-a întîmplat nimic se înșeală amarnic. Acolo războiul continuă și nimic nu e sigur. Însuși noul nostru președinte a fost numit de către unii (vezi Iulian Fota, în "Foreign Policy", nov.-dec. 2014) "președinte de război", anticipîndu-se o escaladare a conflictului în timpul mandatului său. În ultimii 25 de ani, România a fost ferită de astfel de probleme, avînd o poziție și o pozițio nare geostrategică foarte bune
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
propus colaborarea. Și a urmat o colaborare sinceră, dar neconștiincioasă, materialele date fiind relativ puține, iar informatorul lipsit de punctualitate! Raport cu propuneri de recrutare ca informator a numitului M.A., din com. P, jud. Teleorman, Lt. Petre Ilie, lt.col. Fota Victor: „În vederea completării rețelei informative [...] este necesar a fi recrutat un informator cu posibilități de informare în rândul acestora. [...] Cel în cauză, după absolvirea Institutului Teologic și satisfacerea stagiului militar, lucrează ca preot în com. P. Din informațiile obținute despre
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pentru nunțile necesare": "Beat, din zale/ siderale/ scoate/ telescoape scufundate". Se poate vorbi la Horia Zilieru de un univers floral, de motive de ceramică, de ie țărănească, de port național; poetul evocă casele și porțile lor încrustate: "Fetele noastre cu fotă și ie/ Se ofileau sus, în munți de ftizie". Portul țărănesc, așa cum îl evocă Zilieru, ne trimite la Gh. Tuleș sau la Gh. Talaz, din perioada interbelică. "Solfegii de culori pe albe ii/ Și brume moi de arginți pe fote
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fotă și ie/ Se ofileau sus, în munți de ftizie". Portul țărănesc, așa cum îl evocă Zilieru, ne trimite la Gh. Tuleș sau la Gh. Talaz, din perioada interbelică. "Solfegii de culori pe albe ii/ Și brume moi de arginți pe fote-n fir/ Cum în declin de toamnă trandafirii/ Dulci răni rupând, înalță muguri vii". Sau, iată-l pictând un vas din Oaș: "Din ceramică de Oaș, incendiai cu iederă odaia/ Și-n golful sângelui mustit, văpaia./ Intra-n flaming cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat Se crede că nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge Maica Domnului. Tacîm Hîrburi de tacîmuri nu-i bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dedicată exclusiv artei, revista Ileana, precum și implicarea lingvistului Sextil Pușcariu. Târgul Moșilor constituie un bazar cuprinzător de unde criticul își selectează exemplele, de la arta olăritului la cea a obiectelor de uz casnic (donițele) sau a portului popular, evidențiindu-se cu precădere, fotele. El menționează o valorificare similară de către Art Nouveau în ultimul deceniu, a artei populare sau a artelor socotite minore, precum tapiseria, broderia, dantelăria, aplicația de stofă, sticlăria, gofrajul de piele în Franța, Belgia și Olanda, fapt care constituie o recomandare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]