4,726 matches
-
Ea știe că o totală comuniune spirituală cu Tatăl Ceresc implică starea de libertare deplină, adică eliberarea completă de păcat. Astfel, interogația “Doamne, nu sunt liberă,/ Cum să vin în libertatea Ta ?”, are darul de a ne relevă un suflet frământat de dorință evadării din firea pământeasca și de setea de a se împărtăși din Izvorul desăvârșirii. Cel pe Care eu Îl caut În acest context, devin semnificative sensibilitatea și subtilitatea cu care autoarea “vede” dincolo de ceea ce se vede. Cu ochii
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
încredere în tine. Dumnezeu să vă ajute! Să ne ajute! Voi merge la capelă... Era ora 21.30 când au intrat în sala de operație. Anxietatea lui Dragoș Popescu creștea din clipă în clipă, tot mai mult, devenind insuportabilă. Se frământa ca un leu în cușcă. A mers la capela spitalului, a aprins o candelă și lumânări. Se ruga. Oare de când nu o mai făcuse? Nu prea mai știa cum să o facă...se simțea vinovat, întrebându-se, întrebându-L: “Doamne
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427640940.html [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
decât prin Mine” (Ioan 14, 6). Pe această afirmație, pe acest adevăr se fundamentează întreaga viață a Bisericii, trăită de fiecare credincios în parte, membru al acesteia, ca viață în Iisus Hristos, în care lumea se lucrează, se gândește, se frământă, se iubește așa cum Dumnezeu o gândește, o lucrează și o iubește. În modul teandric de existență, viața cu toate detaliile și amănuntele ei este integrată metabolismului divino-uman al Persoanei și lucrării lui Iisus Hristos. Omul participă la rezidirea lumii și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
manechine, în diverse filmări, fotografii, dar și îmbrăcate de multe persoane prezente la festivitate, care, prin ținută și mișcare, dădeau un plus de viață, un contur al identității și spiritualității noastre și un spor de frumusețe și de autenticitate. Îți frământai degetele, ca să le oprești să nu atingă exponatele, îți venea să le săruți cu inima și sufletul în dorul de acasă, simțeai cum te apasă din interior, gata să dea năvală afară mândria că faci parte dintr-un popor atât
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
Este chemat insul. Stupoare ! Individul pretinde că nici nu a fost vorbă de așa ceva. Lui i-au adus, numai, la cunoștință că sunt membrii de partid. Directorul nu este prost. Cunoaște prea bine dedesupturile muncii de partid dar altceva îl frământă. Dacă cei doi sunt membrii de partid este foarte probabil să aibă relații suspuse. Nu oricine este primit în rândurile partidului pe timpul facultății. Totuși, dacă ar avea relații, până acum ar fi primit cel puțin un telefon să-i aștepte
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
minune ! El a bătut pita , apoi au așezat-o în covată, au acoperit-o cu o pânză de cânepă curată și au dus-o în cămăruță, la răcoare. Se sculaseră cu noaptea-n cap , el să ardă cuptorul, ea să frământe aluatul. Aveau încă mult grâu și nu cumpărau decât arareori pâinea. Veneau nepoții și făcuseră lichie cu brânză și alta cu măr, iar pentru băiatul lor, singurul lor fiu, lichiu cu ceapă, după preferința lui. Îi așteaptă ca întotdeauna , cu
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
melci desfășura spirale. Cerescul cerb le poartă sus în coarne Sunt ochiul lui atent când el adoarme. În forma lor tot cosmosul încape. Priveste-le, nebunule, de-aproape ! Zadarnic te-nvârtesti pe lângă poartă. Cât timp problema mea rămâne moartă, Cât mă frământa să-i aflu deslegarea Nu-ți părăsesc, fii sigur, închisoarea. Căci sau sub ziduri, sau sub cer de stele, Înconjurat de cercurile mele, Fie că dorm pe prund, ori blănuri de biber Cât timp le am pe ele, eu sunt
Henry Miller: Tropicul Cancerului by http://revistaderecenzii.ro/henry-miller-tropicul-cancerului/ [Corola-blog/BlogPost/339613_a_340942]
-
cu viză de flotant, revenind doar ca turist pe litoral, când va putea și va avea chef de o baie în mare. Săndica se îndreptă spre gazda sa. Trebuia să se întâlnească și cu doctorul Țigănuș, să afle ceea ce o frământa cel mai mult pe ea: în ce situație a fost adusă de Viorel la dispensar. Așa că a lăsat bagajul în cameră și, cum nu erau gazdele acasă, a plecat spre dispensarul comunal. A așteptat să fie consultați toți cei care
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
Cum de-ai putut să vânezi o asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-o seară de iarnă, de Sf. Ion. - Să știi că, ani în șir, m-a frământat soarta lui. Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
mână, dar cu elemente justificative și norma de hrană, 3000 de lei pe an. E ceva, dar începând din anul următor, pentru că anul acesta, precum știm, nu s-a pus problema de așa ceva. Sunt și alte lucruri care ne-au frământat, dar eu zic că e un pas astăzi, e un pas pozitiv, însă dacă nu ajungem și noi să fim luați în seamă, cei din învățământul superior, precum cei din sănătate, pentru că în realitate știți bine că noi îi producem
Anton Hadăr (Alma Mater): Ne-am dori un spor de performanță academică by http://uzp.org.ro/anton-hadar-alma-mater-ne-am-dori-un-spor-de-performanta-academica/ [Corola-blog/BlogPost/92509_a_93801]
-
prin pridvorul mânăstirilor, în anturajul duhovnicesc al unor mari pustnici și trăitori, a ajuns în vâltoarea lumii unde vâslește înnebunit de dorința de a-și scoate corabia la limanul liniștit al desăvârșirii și împlinirii existențiale. Ostenit de această vâslire și frământat de dorul liniștii sufletești, autorul își propune și de data aceasta, în repetiție, ca de fiecare dată, să încheie șirul scrierilor sale cu cartea de față la care a dorit să mă facă părtaș printr-o smerită semnare a prefeței
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
culturală, spirituală, un simțământ patriotic, dorința înaintașilor de a păstra și de a da celor care vin după noi făgașul, linia pe care ei trebuie să meargă. Cred că acesta este cuvântul: o părintească purtare de grijă, aceasta m-a frământat și mă frământă întotdeauna; m-a frământat de la început cum să fac pentru a fi bine înaintea lui Dumnezeu atât obștea mică a acestei mănăstiri, cât și obștea mare a Mănăstirii Putna, și aici îi includ pe toți aceia care
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
simțământ patriotic, dorința înaintașilor de a păstra și de a da celor care vin după noi făgașul, linia pe care ei trebuie să meargă. Cred că acesta este cuvântul: o părintească purtare de grijă, aceasta m-a frământat și mă frământă întotdeauna; m-a frământat de la început cum să fac pentru a fi bine înaintea lui Dumnezeu atât obștea mică a acestei mănăstiri, cât și obștea mare a Mănăstirii Putna, și aici îi includ pe toți aceia care vin și își
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
de a păstra și de a da celor care vin după noi făgașul, linia pe care ei trebuie să meargă. Cred că acesta este cuvântul: o părintească purtare de grijă, aceasta m-a frământat și mă frământă întotdeauna; m-a frământat de la început cum să fac pentru a fi bine înaintea lui Dumnezeu atât obștea mică a acestei mănăstiri, cât și obștea mare a Mănăstirii Putna, și aici îi includ pe toți aceia care vin și își pleacă genunchii la mormântul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În palatul naturii! În palatul naturii vine-nserarea! Iarba adoarme și vara regretă, Natura grăbită își schimbă culoarea, Verdele piere și toamna-i vedetă! Petala gingașă își plânge plecarea, Pe cer se frământă un nor albăstrui, Și-n timp ce rugina sărută cărarea, Tot vinul din cupe se scurge, amărui... Și cupluri sudate în ciuda trădării, Privesc către lună prin geamul deschis, Îndreaptă-nserarea spre poarta uitării, Trezesc din istorii, iubirea de vis... Puterea
ÎN PALATUL NATURII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1443944395.html [Corola-blog/BlogPost/381812_a_383141]
-
dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu’-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Azilul de zevzeci Închipuiri deșarte și vanități. Abise din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Razboiul_perpetuu_ion_untaru_1361247588.html [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
Condoleanțe! Te-am urmat din tinerețe, Domnul meu, Yehova Tată, Mi-am zidit casa pe Stâncă, în Cristos eu am o vatră, Am căutat în tot și-n toate binecuvântarea-Ți sfântă, Dar acum în clipe grele o-ntrebare mă frământă: Nu pot înțelege Tată, de ce ai lăsat durerea Să-mi răpească bucuria, deasemenea, puterea... Ai permis ca încercarea să-mi umbrească drumul vieții, Sunt debusolat, sunt singur, nu văd zorii dimineții, Am atins chiar pragul morții, stând lângă ființa dragă
ACUM ÎN CLIPE GRELE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1424538450.html [Corola-blog/BlogPost/377809_a_379138]
-
De răsăritul dezmierdat de mare. Mi-e dor de-o ploaie de lumini pe seară, De toamna care freamătă cu-ardoare, De valuri care tremură sub soare, Mi-e dor de clipe dragi, de-odinioară. Și focul care arde mă frământă, Am ostenit în haina de mister, Doar stelele și luna mai cuvântă Iar eu privesc aievea către cer. În noaptea asta o lumină sfântă Va îmbrăca tabloul efemer. Referință Bibliografică: Sonet de dor / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SONET DE DOR de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448813783.html [Corola-blog/BlogPost/383155_a_384484]
-
mă paște? Și cine a muncit să am eu ce mânca? Ca tine mămico nimeni nu este! Nimeni nu va fi ca tine, mama mea. Când sufăr și plâng, tu simți asta, știi; Nu poți dormi de gânduri ce te frământă, Ca mama, nimeni nu te poate iubi! Pentru mine, mama este sfântă! Dacă nu te sun, și nu știi de mine, Tu suferi, nu dormi și chiar nu mănânci; Poate te întrebi ce s-a-ntâmplat cu mine Nici noaptea
MAMĂ DRAGĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mama_draga_beatrice_lohmuller_1372686623.html [Corola-blog/BlogPost/363984_a_365313]
-
nădejdea că un amărât precum Tragodas ar fi putut fi de mare ajutor și ar fi în stare să săvârșească o faptă măreață, desprinzându-se măcar pentru o clipă din colbul de sub picioarele lui și din cugetele neroade care îl frământau! El, Tragodas, ajuns în afara zidurilor cetății, chiar în aceeași noapte și pe aceeași cale, pângări repede misiunea nobilă ce i-a fost încredințată: avântul îndeplinirii misiunii date de regină îl ținu atât cât să treacă de taberele dușmane din jurul cetății
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
am putut să scriu, că mi-a fost dorul călător Și-a fost pribeag prin alte veacuri, pe-aripi de ciocârlii în zbor. Dar astăzi scriu, că s-a întors pe prispă și în atriu drept Și-acuma tare se frământă, să plece sau să-mi stea în piept? Că a venit un zburător, de la vreo câțiva ani lumină Neobosit și călător, fără popas, fără hodină Să vadă de mi-e dorul slobod sau ferecat în atriu stâng, Să vadă de
CUM TAC, CÂND TAC de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1464258431.html [Corola-blog/BlogPost/378967_a_380296]
-
Ortodoxe Române. Atașată fiind Bisericii, Doamna Profesoară Luminița Cornea încearcă în acest volum să-și lămurească anumite întrebări despre locul, rostul și menirea omului pe acest pământ. Căutarea unor răspunsuri la multele și variatele probleme care o preocupă și o frământă au determinat-o să se îndrepte și să se adreseze unui ales părinte duhovnisc, în persoana Arhiepisopului Ioan. Cu alte cuvinte, cartea de față este rezultatul acestor întrebări și căutări și totodată, o mărturie vie că intelectualul român, omul de
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1411541746.html [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
Biroul pentru Infieri, știți, cu părinții copilului, pentru ora 08.00. Putem fi primiți? - Voi întreba și vă anunț imediat, doamnă. Floarea, Nicolae și Vasile nu-și puteau ascunde nervozitatea și emoțiile, plimbându-se pe holul mic în care așteptau, frământându-și mâinile și gândurile. Lena, văzându-le starea și observând că agentul cu care vorbise întârzie, se repezi nervoasă către cei trei: - Ce mama naibii, vă frământați ca buruienile-n ciorbă? Ce aveți? M-ați amețit. Stați locului, că acuși
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
puteau ascunde nervozitatea și emoțiile, plimbându-se pe holul mic în care așteptau, frământându-și mâinile și gândurile. Lena, văzându-le starea și observând că agentul cu care vorbise întârzie, se repezi nervoasă către cei trei: - Ce mama naibii, vă frământați ca buruienile-n ciorbă? Ce aveți? M-ați amețit. Stați locului, că acuși intrăm! Ce-or zice oamenii ăștia, că v-am adus forțat aici? Eu vreau să vă fac un bine și voi ce-mi faceți? Credeți că n-
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
mod deosebit, e faptul că, deși aflată în calea marilor invazii, străbătută în toate direcțiile de cete înarmate ale migratorilor, România conservă o populație neamestecată și rămâne mereu aemănătore cu ea însăși, chiar și atunci când în jurul ei lumea întreagă se frământă și se transformă. Imperiul roman dispare, dar colonia romană din Dacia rămâne în picioare. Imperiul Bizantin se năruie, iar invadatorul otoman se așezase la Dunăre, precum descendenții lui ATILA, iar pe malul NISTRULUI se oprește înaintarea slavilor veniți din Polonia
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]