253 matches
-
Astragalus onobrychis"), albăstriță ("Centaurea jacea"), dioc ("Centaurea phrygia"), clopoței (din speciile: "Campanula rotundifolia, Campanula patula ssp. abietina, Campanula persicifolia"), ciucure ("Campanula glomerata"), fierea-pământului ("Centaurium erythraea ssp. erythraea"), garoafe (din speciile: "Dianthus viscidus, Dianthus superbus, Dianthus carthusianorum"), degețel galben ("Digitalis grandiflora"), frag ("Fragaria vesca"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), gizdei ("Lotus corniculatus"), nalbă moșată ("Malva moschata"), sparcetă ("Onobrychis viciifolia"), busuioc sălbatic ("Prunella grandiflora"), scrântitoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), panseluță ("Viola tricolor"), trestioară ("Calamagrostis arundinacea"), morcov sălbatic ("Daucus carota"), mălaiul
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Ion, supermarket „Artima”; Chevereș, Topolovățu Mare (p), Uivar (p), Voiteni - stația de asfalt, Chișoda - casnici + poligoane; Sânandrei - I.A.S. , fermele de vaci I și ÎI. MARȚI: Timișoara (străzile Daliei nr. 28, Bacalbașa (p), Podgoriei (p), Ioan Slavici (p), Paganini (p), Fragilor (p), Complexul Studențesc - căminele 9, 13), Pompe Otelec (mal stâng și Kerites), Teremia Mare - ferme viticole, Brestovăț, Ohaba Lungă, Cebza, Ianova, Sânandrei - I.A.S. , fermele I și ÎI. MIERCURI: Timișoara (străzile Mehadia nr. 15, Trubadur nr. 16), Otelec, Buziaș (p
Agenda2006-20-06-util pt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284969_a_286298]
-
Distrigazului, aflată în derulare în cartierul timișorean Freidorf. La nivelul acestei săptămâni, lucrările erau deja finalizate pe străzile Vaslui, Pavel Dan, Agronomiei, Enescu, Macarie, Ilie Gropșanu, Corneliu Baba, Octav Băncilă, E. Varga, Dumitru Gruia, Muncii, Podgoriei, N. Filimon, A. Bacalbașa, Fragilor, A. Paganini, C. Nottara, Răscoala de la 1907, Bagdazar, Romaniței, Contemporanul, Păcii, Daniel Constantin și Piața Eliberării. Pe str. N Andreescu, între numerele 3-17B și 25A-27, rețeaua este montată, între numerele 17B-27 fiind executate săpăturile; str. Văliug este finalizată de la intersecția
Agenda2003-30-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281276_a_282605]
-
la unele articole de lenjerie intimă și dresuri pentru femei. Magazinul are program de lucru zilnic între orele 9-17 și sâmbăta de la 9 la 13. C. Blada Amenajări peisagistice l Servicii oferite de „Garden Design” În cartierul Freidorf, pe str. Fragilor nr. 2, funcționează firma „Garden Design”, care are ca obiect principal de activitate prestarea de servicii de amenajare și întreținere a spațiilor verzi, precum și consultanță în ceea ce privește aranjarea plantelor în cadrul spațiilor interioare. Colectivul firmei este alcătuit dintr-o echipă de ingineri
Agenda2005-10-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283450_a_284779]
-
evoluând de la statutul unor teribiliști la acela al unor persoane publice importante, cărora li se fac la moarte funeralii naționale. Melodia nostalgica a unui nerostit "Ubi sunt qui ante nos?" acompaniază întreaga istorisire. Într-un film al lui Ingmar Bergman, Fragii sălbatici, există o secvență a întoarcerii unui bătrân în lumea copilăriei lui. Fără să fie văzut, dar putând să vadă, personajul contemplă cu lacrimi de duioșie în ochi viața de fiecare zi a unor oameni pe care i-a iubit
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
Casieria din str. Gh. Lazăr: str. Al. Donici, Anvers, Livezilor, Manole, Hamlet, Madrid, Suceava, Mărginenilor, Pastorilor, Sacului, Liman. Casieria din Bd. Iuliu Maniu: str. Dreptatea, Talăngii, V. Vasia, Piața Rahovei, str. Maramureș, Sofocle, Rachiței, Ardealul, Vaslui, Dan Pavel, Agronomiei, Andreescu, Fragilor, Constantin Daniel, A. Bacalbașa, Podgoriei, Eliberării, N. Filimon, Piața Eliberării. Casieria din str. Ialomița: str. Constantin Cel Mare, Volta, Cooperației, Brazilor, Edison, Radio. Casieria din Piață Küttl: Bd. I. Dragalina, Spl. N. Titulescu, Bd. Republicii, str. A. Seiler, I. Văcărescu
Agenda2005-41-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284315_a_285644]
-
Cenad, Igriș (p), Gară Stamora Germană, SP Șanț în Cot, Pică, Mlaca, Brestovăț, Lucareț, Țes, Ictar, Recaș - fermele III, V Vii. JOI: Timișoara („Euroconstruct” - str. I.I. de la Brad, străzile Leandrului nr. 3, Bacalbașa, Pogonici, Podgoriei, Nicolae Filimon, C. Daniel, Lămâiței, Fragilor, C. Bogdăneștilor, Ion Rațiu, Schwicker, „Shell Gas” - str. Slavici, Organizare de șantier - str. Sulina, Ioan Slavici, Piața Eliberării, Văliug, Polona (blocuri), „Agrotorvis” - str. Polona nr. 4, Autobaza „Untim” - str. Polona), Iecea Mică, Cenad - Primăria, Hidrofor, Brutarie; Cenad (p), Igriș (p
Agenda2004-31-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282726_a_284055]
-
Flora poate fi reperat în nenumărate locuri de elecție ale acestei cărți lapidare, prin specifica sa rostire "mută", indisolubil legată de corelativele sale obiective, precum acea prăbușire (de două ori pomenită) a porumbeilor "stinși de sete", peste grădina cu fragi (Fragii); rostire care, aparent aceeași, figurează emoția, fără a se repeta, de fapt, niciodată, întrucât și-a asumat întreaga ființă, pletora de avataruri, a autorului său - plurala imagine în efigie a unei vieți de om și de artist.
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
sunt la fel, iar avantajele sale sunt sporite dacă va gândi și din punctul lor de vedere”. Spre exemplificare, profesorul universitar Pânișoară amintește de imaginea plastică oferită de către Carnegie, acesta din urmă afirmând că, în pofida faptului este un fan al fragilor cu smântână, de câte ori merge la pescuit, pe lacul Maine, nu pune în cârlig aceste fructe de pădure, ci râme, pentru că acest fel de mâncare preferă peștii. De ce n-am folosi față de oameni aceeași tactică?” se întreba Carnegie. În esență, părintele
Părinți de succes: Harta dezvoltării copilului (V). Comunicarea (2) () [Corola-journal/Journalistic/81144_a_82469]
-
lume care perpetuu cere ceva de la ea - iar consecințele sociale, ca efecte colaterale care nu pot murdări trăirea cu regret, indiferent ce formă torturantă ar îmbrăca. Relația care se stabilește între Anna și preotul Iacob o amintește pe aceea din Fragii sălbatici, dintre bătrînul profesor universitar și tînăra soție a fiului său, prin comunicarea reală, cu rol formativ și clarificator pentru ambele părți. Ruperea realității în cadre izolate, vorbind despre apăsătoarea singurătate a tuturor lucrurilor care există, este o altă caracteristică
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
cele de sărbătoare, și dacă vremea se arăta frumoasă și însorită, plecau cu toții cântând prin păduri în căutarea florile de primăvară. Ghioceii, viorelele și tămăioasele, erau puse buchețele la icoane până la Sânziene, deoarece atunci le aruncau în ape curgătoare. Florile fragilor se luau și se puneau în apa cu care fetele își spălau capul în timp ce cântau: "Floride fragă/ Din luna lui Faur/ La toată lumea să fiu dragă / Urăciunile să le desparți". - Un alt obicei este acela ca fetele și băieții să
Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Vezi obiceiurile () [Corola-journal/Journalistic/67230_a_68555]
-
spus că am făcut rău că ne-am prezentat cu două filme de propagandă și m-au întrebat dacă nu mai aveam ceva în genul Moromeții-lor lui Stere Gulea, a cărui imagine pregnantă le-a amintit de Bergmann. Recent, revăzînd Fragii sălbatici, am înțeles de ce au făcut această trimitere, pe care eu o găseam nejustificată. Atunci mi-a părut rău pentru rege că a fost pus într-o situație delicată. Dar, de cînd s-a împăcat cu toate culorile, de la roșul
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
de noapte desenată de ea pentru ase menea ocazii. M-a privit mai rigidă chiar decât manechinul. — Ai uitat de Pascal, mi-a zis, fixându-mă fără expresie. — Ce Pascal? am bâiguit. — Apropo de scriitura fragmentară... și el a scris frag mente... a susurat, înainte de a închide ușa cu grijă. Praline și zei ofiliți — N-am să mă joc niciodată cu tine, i-am aruncat, strângând-o în brațe, cu gura plină de ciocolată, tremurând în entuziasmul spontan al convingerii că
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o serie editorială „Ei despre noi. Noi despre ei“, care să antologheze zecile de cărți (mai ales jurnale din anii de studii și memorii de călătorie) ale românilor despre Berlin, Roma, Paris, Viena, Budapesta, Florența, Londra etc., paralel cu largi frag mente, dibaci extrase, din notele călătorilor străini în țările române? Pitoresc, năucitor creuzet de alogenie de-aproape jumătate de mileniu încoace, România e-o mină de aur pentru etnocomparatistică. Numai ce nchid ochii și-mi imaginez un raft de bibliotecă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spus că am făcut rău că ne-am prezentat cu două filme de propagandă și m-au întrebat dacă nu mai aveam ceva în genul Moromețiilor lui Stere Gulea, a cărui imagine pregnantă le-a amintit de Bergmann. Recent, revăzând Fragii sălbatici, am înțeles de ce au făcut această trimitere, pe care eu o găseam nejustificată. Atunci mi-a părut rău pentru rege că a fost pus într-o situație delicată. Dar, de când s-a împăcat cu toate culorile, de la roșul lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
din cer, Făceți a voastre umbre să pară adevăr! POESIS Îmbrac a lumei fapte în mantie de flori, Pun peste-a lumei rane canzonul zâmbitori, Pun într-a lumei doruri a doinei balsam drag Ce îndulcește simțul ca mirosul de frag, Din ochi fac stele negre, din buze fac rubin, Din viață ambrozie și nectar fac din vin Și din femeie înger, și din amor un vis Ce-oftează-n fericire și plânge cu suris, Dar mult mai bine-mi place să rump
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arătătoarele curbate vinețiul cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, - fragi ce-l făcură pe Vasile să urle ca un apucat: „Eu mă duc să culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”, și pe care,-n următoarea clipă, chiar începuse să-i culeagă, întâi cu degetele-i de profesor de limba și literatura franceză, ce scriau pe ele, ca într-un infinit pensum, numele ei, numele lui, numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, — fragi ce-o făcură, în sfârșit, pe Nora să urle ca o apucată: „Eu mă duc să-mi culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”; ceea ce și făcu, nu, însă-n baie, dormitor, antreu, bucătărie, șpais, ci unde tocmai se afla, — sur place, cum ar fi spus (și a și spus-o, în sinea lui) Musiu Bazil, trăgând, involuntar, cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Destinat, două propoziții pe care le știu pe dinafară: „Le dernier acte est sanglant, quelque belle que soit la comădie en tout le reste. On jette enfin de la terre sur la tête, et en voilà pour jamais“ (Blaise Pascal, „Cugetări“, frag. 198) „Ultimul act e sângeros, oricât de frumoasă ar fi comedia în rest. În cele din urmă ți se aruncă țărână în cap și adio pentru totdeauna.“ Există cuvinte care îți fac pielea găină și care îți taie picioarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
fost zile când făceam dreptate și de trei ori pe noapte. O dreptate ici, o dreptate colo, mă rog, cum îi venea omului mai bine să și-o facă. Dar s-a stricat treaba și-aici. Episodul 46 NESTOR — Foicica fragului, grea e viața codrului, da’ și viața lotrului!... oftă Stănciuiescu Demeter. Că-n codru te duci și vii, dar fiind lotru, așa rămâi. Poftim? - nu înțelese Metodiu. — Fratelui Demeter îi place să grăiască pre viersuri tocmite - îl lămuri Stăncilescu Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spre geam, dar înserarea mi-a ieșit în față cu jocul ei de umbre fantomatice. Doar spre izvor - mi s-a părut numai - o irizare alburie... M-am dus la chilia bătrânului și... după ce am gustat din aroma rotundă a fragilor aflați în păhăruțul de pe masă, am mâncat cu multă poftă. Mi-am înălțat muțumirea către cer și am ieșit, dar nu m-am dus la chilia mea, ci pașii m-au purtat către lacul din vale. Ițindu-și fruntea de după deal
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mănăstirii Putna se păstrează, într-un postament de marmură vânătă, o bucată de trunchi de ulm, în care săgeata lui Ștefan cel Mare s-ar fi înfipt” (48, p. 13). Claudiu Paradais susține că, de fapt, e vorba de „un frag ment de trunchi de paltin” în care s-ar fi înfipt săgeata voievo- dului (123, p. 16 ; 124, p. 129). Tot în legende moldovenești se spune că, după ce Noe a reclădit arca bătând în toaca de paltin, mai lipsea un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
desuete, Dimitrie Bolintineanu (Florile Bosforului, 1851-1857) a descris hanâma fumând din narghilea, pe vremea când poetul trăia în exil la Istanbul : Colo, fumând tăcută, o tânără hanâmă Se pleacă visătoare pe mica-i albă mână, Iar rumena-i guriță ca fragul pârguit, Din narghelea essală un fum îmbălsămit. Sau Dar frumoasa esilată Fuma dintr’o narghilea Și gurița-i purpurată C’un parfum de flori ce-nbată Fumu-n aer răspândea (263, pp. 9, 90). După modelul haremului turcesc (234), opiofilia a pătruns
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formei, că rămăsese în urmă de ceilalți, deși luptase harnic cu lopățica fină de argint, la înghițirea cremei delicioase și răcoritoare. Apăruseră fragi mărunți de tot și, prin fereastra scundă cu obloane de stejar, căutase să ghicească, undeva, păduricea odihnitoare. Fragii de pădure păreau lui Mini cea mai frumoasă floare a pădurei. In filtrul așa de felurit prin care huma își purifică glodul, 11 atinge măsuri neînchipuite. Cum oare poate o esență așa de vaporizată avea existență și culoare și cum
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
glodul, 11 atinge măsuri neînchipuite. Cum oare poate o esență așa de vaporizată avea existență și culoare și cum o substanță așa ele fragilă poate reține un așa de perfect parfum? Fiindcă Hallipa lipsise de la masă, o latitudine domnise despre fragii "cu sau fără zahăr", "cu sau fără vin". Fragii, bogat acoperiți cu pulbere fină de zahăr, apoi stropiți abundent cu șampanie nepusă la gheață, rece numai de-a dreptul din beciurile profunde ale proprietăței, era formula pe care Hallipa o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]