254 matches
-
nici alții, da’ când îl citești, te face fie să plângi și să crezi în Dumnezeu, fie să te lepezi de el, să-ți blestemi și sufletu’ din tine, și laptele mâne-tii... iar Brâncuși, mă, nu-i de nasul franțujilor. Acolo-i chiar duhul țăranului român...”. Bogdaproste că nu mi-a zis Burebista sau Decebal. - Sau Traian... - Sau Gaius, Spartacus, Titus, Septimius, Ovidius... - Ar fi fost cam greu, c-al meu era bâlbâit și, când se enerva, sâsâia și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
aia e. Și cum stăteam eu așa, benoclându-mă pe antena a treia, hop și madam Udrea. Se duseseră - amândoi, mă-nțelegi, ea și cu Băselu, ca să dea apă la comentarii... - să vadă nu știu ce fel de centrală, de-aia nucleară, cică franțujii au curent căcălău măria ta, nu le trebuie de la alții. Fac toată treaba centralele alea. Și Băselu vrea și el. Gore ciocnește halba de-a lui Gicu. Pe Argeș În jos, pe un mal frumos. Mă, povestești ca la gura
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de ce sunt maro. Cizmele. Și ministresa râdea șăgalnic și zicea că numai maro au avut numărul ei. Păi de, zic și eu ca prostu’, dacă nu a plecat cu ele-n poșeta vuton de-acasă?! Uite-așa se Întâmplă, bagă franțujii lu’ sarcozi maro la taior alb și la cască de protecție roșie... Gore și Gicu se uită unul la altul... Primul se scarpină În cap, meditează câteva secunde, mai trage cu ochiul la cizme și apoi nu se abține: Păi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sune mie vocea lu’ Georgeta În urechi când s-o uda la picioare. Hai că mă duc să le schimb, poate iau un maro mai deschis... Le asortează Geta la ceva, nu?! Că e femeie, femeile se pricep la deastea. Franțujii nu prea, numai gura e de ei... 22.05.2009 Între europarlamentare și răceala lu’ Sandu Șpriț Iar ne mint ăștia, iar ne-ndoapă cu gulgute, iar ne Îmbuibăm cu promisiuni la tavă și șmecherii În aspic... Plus salată de brașoave
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
o întrebare. Dacă la comerț și la primării erau femei cu experiență de shopping, tot așa părăginite arătau toate? La fel de jegoase? Mă întorc în sat. E drept, acolo nu e jeg. Bălegarul de pe ulițe este natural. Îmi amintesc de un franțuz de la Sorbona venit la o școală de vară de filosofie în Bucovina. Ieșeam de la Agapia. Pe șosea, pe linia continuă, o vacă se bălega alene. Șoferul a oprit autocarul și a stins și motorul până ce vaca a isprăvit. Franțuzul m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un franțuz de la Sorbona venit la o școală de vară de filosofie în Bucovina. Ieșeam de la Agapia. Pe șosea, pe linia continuă, o vacă se bălega alene. Șoferul a oprit autocarul și a stins și motorul până ce vaca a isprăvit. Franțuzul m-a întrebat pe un ton nedumerit: - Mihaela, în ortodoxie vaca e un animal sacru? I-am îndrugat niște gogoși despre dimensiunea mai ecologistă a ortodoxiei și despre faptul că satul românesc este o eco-comunitate. Trăim, ca să zic așa, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să zacă pe alei două secunde. Venea câte un tip, de ziceai că-i chelner de mare casă, și le strângea imediat. Fumam afară. Era așa de curat, că îngropam mucul țigării în pământ. Aveam seminarii zece ore pe zi. Franțuji de la Sorbona îi priveau pe cei de la Geneva ca pe niște provinciali. Swițerienii păreau obedienți în fața lui guru sorbonez. În realitate erau iritații, cât se poate. Mie puțin îmi păsa de rivalitățile lor, dar am constatat repede că băieții ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
analitică. Pe când noi fuseserăm obligați să ne cam couchăm cu toate, mai puțin cu filosofiile moral-politice. Așa că, eu interveneam în discuții din perspectiva celorlalți: a lui Popper, Quine, Wittgenstein, Ryle. Colegii elvețieni mă încurajau de pe margine să îi miruiesc pe franțuji: - Bine le faci! Ne-am săturat de aerele lor de superioritate! - Dar de ce nu polemizați cu ei? - E complicat, ei sunt Centrul! Buricul franțuzesc al pământului. Au fost câteva lucruri șocante. Atunci când am ajuns la hotel, un domn bătrân mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Doctorul Marga apasă moale palma pe umărul musafirului. Se uită mustrător doctorul Marga. La ce naiba s-o fi uitând așa șmecherește... a, la sticlă. Ce să-i faci, n-ai cu cine scoate o vorbă în pustia asta, doar săracul franțuz, monsieur Courvoisier, s-a îndurat de spleenul copilului Tolea. — Ai venit de mult? Cine pe cine întreabă? Parcă doctorul întrebase, dar nu e sigur, deloc nu e sigur, mormăise și Tolea parcă ceva, surprins de domnu’ gata costumat, în halat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prin testul Koller hipoprotombinemia dintre un icter mecanic dansant și o hepatită regală? Ce semne de laborator ajută la deosebirea unei fibrinogenopenii prin fibrimoliza ochilor de păun imprimați pe poalele rochiei, prin coagulare diseminată intravasculară din vorbele deocheate trimise de franțuji în direcția cuplului fericit, Mioara & Mitică? Dacă rezultatele nu-i vor fi aduse în timp real, concluziile medicului curant i se vor părea dubioase, drept pentru care după ce îl va acuza de malpraxis, îl va obliga să testeze rochia împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întunecată care despărțea partea de sud a orașului, de restul lumii. Și-n timp ce se-ncerca combinația dintre rezonanța longitudinală și cea de torsiune a betonului, ca să se determine legătura coeficientului Poisson dinamic cu coeficientul static (al aceluiași nemernic franțuz), Șepcarul simți în ochii lui de oaie o înțepătură de ac. Se frecă, după ce îndepărtă ochelarii, și-și palpă cu podul palmei, globii oculari prin pleoapele umflate. Câteva clipe acul își încetă penetrarea. După ce văzu iar strada uriașă în dezmembrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
docent sau profesor. Poate doar nivelul era puțin mai scăzut. Dar el învățase de la Pascal că acest lucru era în fond lipsit de importanță. Niveluri există în lumea materiei, nu a spiritului. Nu se mai sinchisea prea mult de acel franțuz, care de fapt era pe jumătate italian, cel care, ca să spunem așa, îi plagiase teza cu un număr de ani înainte s-o fi scris el însuși. VIGNETA Deși asta nu l-a împiedicat pe director să vrea să discute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
galbenii în pungă. De dorurile nevestei nu-și dădea seama, fiindcă șperla de lângă el știa să-l îmbrobodească... ― Și crezi că hangița nu voia de adevăratelea să se lase pradă lotrului? - a întrebat țârcovnicul. ― Da’ dumneata nu știi ce spun franțujii? - a întrebat profesorul. ― Ce spun? ― Că femeia e ca pisica; se duce la cine o mângâie... ― Asta-i drept, frate. Am mai auzit eu de întâmplări din aiestea - s-a auzit un glas din fundul vagonului. ― Într-una din seri
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
că se ținea gaie de căpitanul Nichols pentru că acesta cunoștea părțile acelea ale lumii și chiar căpitanul l-a convins că se va simți cel mai bine în Tahiti. Vedeți dumneavoastră, Tahiti e franțuzească, mi-a explicat el mie. Și franțujii nu sunt chiar așa de formaliști. Mi s-a părut că înțeleg ce voia să spună. Strickland nu avea acte, dar asta nu ar fi fost o chestiune care să-l încurce pe Bill Ghioagă dacă vedea perspectiva unui profit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nimic pânze care acum valorau sume imense și nu-și puteau ierta felul cum scăpaseră acest prilej. Era acolo un negustor evreu pe nume Cohen, care ajunsese într-un mod ciudat în posesia unuia dintre tablourile lui Strickland. Era un franțuz vârstnic și mic de statură, cu ochi blânzi și un zâmbet plăcut; pe jumătate negustor, pe jumătate marinar, avea un cuter cu care se avânta îndrăzneț printre insulele arhipelagurilor Paumotu și Marchize ducând mărfuri manufacturiere și aducând de acolo copra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
le capitaine Brunot, zise Tiaré într-o zi când încercam să înșir într-o ordine logică ceea ce mi-a putut ea spune despre Strickland. El l-a cunoscut bine pe Strickland. L-a vizitat la el acasă. Am văzut un franțuz între două vârste, cu o barbă mare, neagră, cu șuvițe cărunte, fața arsă de soare și ochi mari strălucitori. Era îmbrăcat într-un costum curat de doc. Îl observasem la prânz, și Ah Lin, servitorul chinez, mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
realizat nimic. — Care anume? S-a oprit locului și cu un gest puțin dramatic a întins brațele în lături: — Credința în Dumnezeu. Fără asta am fi fost pierduți. Atunci am ajuns la casa doctorului Coutras. LV Doctorul Coutras era un franțuz bătrân, de statură înaltă și mai mult decât corpolent. Trupul îi semăna cu un uriaș ou de rață, iar ochii lui pătrunzători, albaștri și binevoitori, se opreau din când în când cu mulțumire pe pântecul lui enorm. Avea tenul roșcovan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Haide, rosti el autoritar. Cinci minute mai târziu înaintau amândoi pe culoarele editurii Gallimard. Pula se zbătea însă în mâna dreaptă-a lui Luca. Cioran o privea cu jind. Intrară apoi în biroul redactorului-șef. - O, musiu Șioran, se bucură franțuzul. Soaie bienvenu, je vuz anvite, tralala etc. - Bună ziua, spuse și Cioran, negru la chip. Dânsul e Luca. Franțuzul se bucură de acest lucru. - Trece tot ce-am scris pe numele lui, se hotărî Emil. Tot. Redactorul înlemni, dar când află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în mâna dreaptă-a lui Luca. Cioran o privea cu jind. Intrară apoi în biroul redactorului-șef. - O, musiu Șioran, se bucură franțuzul. Soaie bienvenu, je vuz anvite, tralala etc. - Bună ziua, spuse și Cioran, negru la chip. Dânsul e Luca. Franțuzul se bucură de acest lucru. - Trece tot ce-am scris pe numele lui, se hotărî Emil. Tot. Redactorul înlemni, dar când află că tocmai pula lui Cioran stă în joc, își dădu seama instantaneu de gravitatea situației. Transpirat, tremurând, scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pe fața pământului nostru, încît se pare că obiceiul pământului și clasele soțiale s-au luat cu colbul de pe tălpile armielor rusești de invazie și s-au ras deodată cu bărbile boierilor vechi, pe cari le-au făcut sprafcă frizorii franțuji. Vorbind cu temei, românii sunt un popor cu minte și așezat. Românul nostru are acea doză de scepticism, atât de străină popoarelor moderne, atât de familiară vechiului popor roman, care-a fost corectivul tuturor mișcărilor noastre din trecut, care s-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
politică. — Știu că este la modă, însă pe ea n-o prea interesează, zice domnul Președinte. Întotdeauna s a mulțumit să mă sprijine moral, asta contează pînă la urmă mai mult decît orice altceva. — De cînd și-au luat laba franțujii de pe Uzina de la Pitești, sau mai bine zis de cînd au fost forțați să-și ia tălpășița, avem un Renault în variantă autohtonă de rîsul curcilor, zice Petrică izbind cu călcîiul în podeaua Daciei, încercînd și el să-și îmbunătățească
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
salonul de tatuaj Nathan din North Alvarado, numărul 463. — Ce-ai făcut acolo? Nebunul Joe își suflecă mâneca dreaptă, dezvăluind un șarpe cu limba despicată, sub care scria „Frant“. Își flexă bicepsul, iar tatuajul se lungi, dezvelind tot textul - „Sunt Franțuz“. — Sunt francez, se lăudă Dulange. Millard întoarse foaia. — Iar eu sunt polițist și începi să mă plictisești. Când mă plictisesc, preia discuția detectivul Bleichert. Detectivul Bleichert a fost cândva pe locul zece în lume la categoria semigrea și nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca o iepuroaică. — Da, ca o iepuroaică proastă. — Noaptea toate pisicile sunt negre, dobitocule. De ce-ai omorât-o? — N-a vrut să mi-o sugă. — Ăsta nu-i un motiv. Orice târfă ți-o suge pentru cinci dolari. Un franțuz ca tine ar trebui să știe asta. Mi-a supt-o nasol. — Nu există așa ceva, dobitocule! — Am ciopârțit-o! Am dat cu pumnul în masă în stilul lui Harry Sears. — Ești un mincinos nenorocit! Avocatul militar se ridică în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
acolo nu-i nici apă curentă, ca să fi putut spăla cadavrul. Iar Carroll s-a interesat în trei state pe unde a umblat Dulange între 10 și 17 ianuarie - bodegi, spitale, jocuri de noroc. Tocmai am luat-o-n barbă: franțuzul a fost la spitalul-închisoare St. Patrick din Brooklyn între 14 și 17 ianuarie. Diagnosticat cu o formă gravă de delirium tremens. A fost externat în dimineața aia și peste două ore a fost arestat în gara Pennsylvania. Omul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cei mai mulți medici chiar la începutul programului și am primit cel mai larg sortiment de negații sincere din toată cariera mea de polițist. Fiecare doctor - și cetățean de nădejde - cu care am discutat m-a convins și mai mult că amicul franțuzului trebuie să fi fost măcar un pic escroc. După ce am înfulecat un sandviș pe post de prânz, m-am apucat de indivizii dubioși. Aiuriții cu ierburile erau cu toții chinezi. Ghicitorii erau jumătate femei, jumătate niște amărășteni la locul lor. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]