251 matches
-
biocâmpul tuturor din jur. Care, culmea, “lucrează“ taman În cel mai mai sărac energetic moment al anului, solstițiul. Ar trebui ca În acest moment să cauți compania unor excedentari. Ca mine. Sau ca vâscul, așa cum fac, Încă de pe vremea galilor, franțujii. Niște deficitari, aș spune eu, chiar dacă ei sunt atât de delicați cu mine numindu-mă „pisică de streașină“, nu maidaneză cum spuneți voi românii. Dar, așa maidanez cum sunt, eu sunt mai român ca tine. Fă ce-ți torc acum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prunc: băgați În voi, iar amicul Cristi face din sarea brută un fel de nafură, sarea unei mări de odinioară, cu o compoziție cu totul deosebită, deci incompatibilă vremurilor de astăzi. Sunt tentată și să-i fericesc, de pildă pe franțuji ori italieni, aceia care Își extrag sarea din marea contemporană, compatibilă compozițional deci. Poate de asta Apusul, acela care n’a stat nicicând sub vreo veche mare, nebeneficiind deci de sarea acelor vremuri, a progresat, În acord cu evoluția lumii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iași... Pare-mi-se că e vorba de același areal, ca și la animalul de la Început, și-l botez: România Mare... A călători Înseamnă entropie, implicit moarte? Și Începe prin primul pas? Nu-mi rămâne decât să-l admir pe franțuz, pentru al său „a pleca Înseamnă a muri puțin“. 6 octombrie 2003, ora 12,38 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Terfelire Mărturisesc că nu sunt filoamerican și nici nu cad În extaz În fața lui. Dimpotrivă. Dar numai până la limita
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-se de el, unul din grup îl întrebă : - « Dumneata nu ești cumva român ?» - «D-apoi că ce-aș putea fi ?» - «Da ce cauți dumneata pe aici ?» - «Păi am venit să mă văd cu frații !» - «Ai frați pe aici ?» - «Păi doară franțujii ni-s frați cu toții, că-s tot de gintă latină ca și noi». La Paris omul a găsit ospitalitate la studenții români în mijlocul cărora Badea Cârțan, a fost foarte fericit să-și poată manifesta sentimentele lui naționale. În peregrinările sale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
perspectiva colecției EMINESCIANA Î n 1977, când a fost lansată, la Iași, (în colecția "Eminesciana" a Editurii "Junimea") cartea lui Alain Guillermou "Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu", s-a izbutit (cu greu!) să se obțină participarea directă a autorului. Franțuzul a înhățat opul (600 pagini) și, încă în mașina ce-l aducea de la gară, a început să caute un anume capitol. M-am făcut mic-mititel știam că nu-l va găsi. Toate argumentele și stăruințele editorilor n-au izbutit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de boierime. I-au trimis poezii intitulate Limba română. Au sosit și donații. Goga le-a trimis o scrisoare studenților români de la Budapesta în numele "Luceafărului"; ardelenii erau entuziaști și i se adresau lui Iorga cu apelativele Apostol și Magnificentie 167. Franțujii au fost plini de înțelegere, presa franceză a înțeles că Iorga nu era nici antifrancez, nici demagog. Așa cum explica el: "Cultura franceză este prea mare și prea mîndră ca să fie supusă unei maimuțăreli atît de superficiale"168. Iorga a publicat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
șătrarule? - întrebă glasul boierului. - Măria ta, după asemenea ploaie, drumurile c u înconjur sunt cele bune, pentru că cele de a dreptul vrea Dumn ezeu să nu mai fie. Aicea la noi, măria ta, nu-i ca-n țara acestui avă franțuz.: să ai pe drum împărătesc piatră bătută cu ciocanul, și poștă rânduită, și toate ca-n palmă. Aici la noi, Domnul Dumnezeu ne-a poruncit să n avem căi statornice, ca s ă nu ne găsească dușmanii. Dacă n- avem
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale beizade Alecu. Și să ș tii că lângă el se află un popă vestit de la țara Franțuzului. Fiind papistaș și iritic, adică nefiind de-o națiune și o lege cu noi, și neștiind nici limba noastră, lui să nu-i săruți mâna, însă de ospătat să-l ospătăm, muiere, ca să și aducă aminte în toate zilel e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
f emeile. Șătrarul aștepta să-și vadă musafirii gustând. Când observă pe fața lui ava Paul ceea ce aștepta și ceea ce dorea, rânji ușor în colțul stâng al gurii, între țepii de arici ai bărbii, însă nu cu înfruntare. Așteptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină, către beizade și înțelese că se sp un lucruri de laudă, deși puține, căci lingura nu dădea pas . Luându-și răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu smalț, abatele privi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece ulcioare. Și patru le-am băut cu oaspeți pe care i am avut. Iar cele rămase ți le închin măriei tale ș i acestui popă franțuz, dând deocamdată la o parte vinul cel tânăr și fără putere. - Foarte bine și foarte frumos! răspunse cu tărie beizade Alecu. Cum oi spune vestea bună lui ava Paul, el are să te binecuvânteze. - întăi să aduc un urcior să-l
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iași, să se înfățișeze la înalt prea sfinția sa Kirio Kir Dosoftei. Acela știe nu numai sârbește, ci și elineșt e și latinește. Să se ieie amândoi la harță, să se taie în vo rbe c-an săbii. Ș-apoi o vedea franțuzul pe dracu! Cu aceeași întărâtare, părintele cel zbârlit se repezi la mâncări și și turnă îmbelșugat din vinul acruț. El nu voia să știe de sași și papistași, nici de vinuri din alt loc decâ t din satul lui și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
O, prietinule al meu neprețuit - zise suspinând beizade Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i palmel e pline și moi ca niște pâniți proaspete - dă-mi voie să-ți spun Domnul că te-a făcut om și nu fiară - franțuz și nu moldovean - nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci astfel poți vedea mi șelia în care ne nevoim aici, noi dezmoșteniții, la hotarul barbari lor... - Având asemenea vinuri și asemenea rețete de plăcint e, puteți fi nefericiți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
doamnă, pe care am presupus-o a fi de-a casei, a rezolvat ce avea de rezolvat cu clienții, s-a îndreptat, cu zâmbet amplu, către Henri, pe care l-a pupat zgomotos, pe amândoi obrajii. Că așa-i la franțuji: se pupă una-două. De trei, uneori și de patru ori, ca la ruși. Îndată ce Henri încheie pre- zentările, ne bucurăm și noi, ceilalți din grup, de același tratament. Uite că aici nu se face discriminare - îmi tre- ce mie prin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
știm nici de cine, nici cât de corect) din scrierile unui jurnalist și istoric recunoscut ca profesionist (A. Majuru). Analiza stării de fapt de la noi (în bună parte, credibilă) este prefațată cu avertismentele „livrate” recent de două „cassandre”: una politică - franțuzul Jean-Marie Le Pen, și alta politologică - americanul George Friedman, șef al unei agenții de analiză geopolitică. Primul ne sfătuiește să ne apărăm „pământul” contra străinilor: pentru că este prea bogat și frumos, ni-l vor lua! Dacă naționalistul francez se gândește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încă!) cu imperialismul „roșu”, rusesc sau chinezesc. În concluzie, nu cred că partida este pierdută pentru Europa. În ce privește România, aș crede că și cetățenii ei cei mai lucizi își pot da seama destul de bine despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
știm nici de cine, nici cât de corect) din scrierile unui jurnalist și istoric recunoscut ca profesionist (A. Majuru). Analiza stării de fapt de la noi (în bună parte, credibilă) este prefațată cu avertismentele „livrate” recent de două „cassandre”: una politică - franțuzul Jean-Marie Le Pen, și alta politologică - americanul George Friedman, șef al unei agenții de analiză geopolitică. Primul ne sfătuiește să ne apărăm „pământul” contra străinilor: pentru că este prea bogat și frumos, ni-l vor lua! Dacă naționalistul francez se gândește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
încă!) cu imperialismul „roșu”, rusesc sau chinezesc. În concluzie, nu cred că partida este pierdută pentru Europa. În ce privește România, aș crede că și cetățenii ei cei mai lucizi își pot da seama destul de bine despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
abordare filozofică a subiectului Încât ai mustrări de conștiință că nu l-ai descoperit la timp sau că l-ai subestimat. Și deodată Îți vine ideea să tastezi pe google citatul. Surpriză sau dezamagire? Elevul cu pricina “plagiase” un blogger franțuz care stăpânea mai bine limbajul familiar decât ceea ce am Învățat noi a fi limba lui Voltaire. Evaluarea devine brusc sinonimul dilemei. Să-l pedepsești că a copiat sau să-l apreciezi ca sa “străduit” să caute răspuns la Întrebări? A alocat
Caleidoscop by Gabriela Hriţcu-Meșenschi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93368]
-
astea ar fi putut să angajeze, în part-time, câteva secretare reciclate în editori de știri din povestirea de la început. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Ca să nu-l lase sur sa soif (cum zic franțujii și, bineînțeles, el însuși) pe palindromicul Vasile Elisav, Nora se ridică, decisă, de pe scaun, făcu trei-patru pași până în dreptul taburetului pe care ședea Carmen, se aplecă asupră-i, în timp ce părul foarte negru i se revărsa, în ample valuri, pe fruntea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Ninsoarea, viscolul, gerul, blocajele din trafic, avioanele înghețate cu pasagerii lor nervoși. A, și să nu uităm, bradul. Da, bradul a fost, la trecerea dintre 2007 și 2008, al doilea personaj în topul mediatizării, după ministrul cu prenume de rege franțuz. Nu am cronometrat, dar cred că, din 20 de minute de jurnal de știri, măcar opt au fost acaparate de eternele subiecte legate de împodobirea și „îmbecuirea“ brazilor din piețele publice ale orașelor de pe teritoriul patriei. Nu vreau să fiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
0,5% dintre români, dna Petre deplânge faptul că, în afară de AP, mai toate celelalte formațiuni politice au jucat „la două capete”. Cum de uită tocmai un învățat de talia dnei Petre că, de cele mai multe ori, politica se face, cum spune franțuzul, donnant-donnant? Și-apoi, dacă tot vrei să joci la un singur cap, cum să câștigi jucând la capul lui Ciuvică? (Jurnalul Național, 29 octombrie 2004) Hannah Arendt, pelicanul sau babița (II) Dna Zoe Petre numește cu exactitate câteva dintre simptomele
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu singură, ci cu un domn înalt, blond, bine făcut, care aducea mai mult a neamț decât a român. — De la țigani la nordici, trebuie să recunoști, domnișo- rule Cristian, că evoluăm, nu glumă. Dacă nu ne-o prinde dimineața cu franțuji sau Dumnezeu știe ce lorzi englezi, he-he, să-mi spui tu mie Cuțu. — Ei, acum că v-ați făcut damblalele și ne-am mai poto- lit și flămânzeala... — Nu pleacă nimeni nicăieri, ridică foarte hotărât Pribeagu degetul arătător. Domnișorule Cristian
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
zâmbește. — Ce cântăm ? întreabă pianistul. — Inimă pribeagă, îi șoptește Cristi. — Stolz să fie, îmi faceți semn când începem, da ? — Așa facem. — Hai, frumosule, cântă-ne ceva, nu sta acolo ca o piatră, se aude o voce tare din sală. — Hai, franțuzule, odată ! alta. — Hai, tăticule, bagă acolo, să dănțuim ! Ion Vasilescu privește distrat din spate toată faza. Cristi închide ochii și uită de toți și de toate. Nu mai e acolo, la Răcaru. E în camera lui din Brăila, cântând tot
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să te îndrăgostești cel mai ușor. Un adevărat idol al scenei, cunoscut atât în țară, cât și în afara ei, cu un succes de invidiat, la care orice interpret visa. Un tip întotdeauna elegant, cu aspectul și stilul său de „amorez franțuz“, modest în ciuda faimei și a câștigurilor lui peste măsură, pe care le împărțea în jur cu prietenii, plin de entuziasm și viață, un adevărat iubitor al artei, indiferent care ar fi fost ea, omul de care micuța Rada nici nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
afectată de pierderea În forme penibile a războiului și a Împărțirii În două a teritoriului și-apoi, abia, prin anii șaptezeci, să declanșeze marile procese ale colaboratorilor cu ocupanții naziști! La vengence est un plat qui se mange froid! spune Franțuzul, „răzbunarea este un fel care se mănâncă rece”. Sigur, În acest caz nu e vorba de „răzbunare”, ci de pedepsirea, chiar și numai În forme morale, civice, a celor care au pactizat nerușinat cu dictatura ceaușistă, dar la noi, ținând
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]