1,279 matches
-
agitației. La vad: o luptă mare. Și râurenii au atacat acolo la pod. O grimasă de nemulțumire apăru pe chipul comandantului său. — Cine i-a atacat? Cavaleria romană? Vizigoții? Toraman ridică din umeri: — Da, cavaleria gotă, dar mai ales infanteria francă și burgundă. De fapt, n-am putut să văd bine, e multă zăpăceală acolo. Mandzuk își îndemnă calul și se apropie. — Nu e un moment potrivit pentru luptă, acesta. Oamenii și caii sunt obosiți și în curând va fi întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o sete de răzbunare plină de mândrie. Tocmai datorită carismei sale și a hotărârii sale neclintite, atâția burgunzi consimțiseră să se alăture armatei lui Etius, trecând peste propriile resentimente față de el. principele îl avea în dreapta pe Meroveus, tânăra căpetenie a francilor salii, care, în lupta împotriva râurenilor, îl ucisese personal pe rivalul său Gundobaudus; la dreapta lui Chilperic, în schimb, trona corpolentul Sangiban. Erau prezenți apoi capii milițiilor barbare și, firește, înalții ofițeri romani ce îl urmaseră pe Etius din Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai mult decât atât, motivația din spatele lor - dorința de a-l face pe Bangs să mă placă. Am ținut-o tot așa. Bangs mi-a povestit despre locurile de unde luase unele dintre jachetele lui, air apoi am avut un schimb franc de păreri cu privire la murala cu „luptătorul pentru libertate“ pe care Pabblem o propusese pentru terenul de sport al școlii. (Bangs fiind de părere că era controvesată, dar putea fi haioasă.) Apoi a venit chelnerița și am comandat. A urmat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
care româna regăsită este de nedepășit. Au venit toți: Maria cu Codruț, Adriana, Nick cu Pauline (e prima oară când Nick, din care citez: eu trebuia să fi murit de o lună jumătate, fiindcă boii ăștia de doctori îți spun franc: neică, mai trăiești atât, ei bine, Nick cu metastaza lui la oase a urcat un etaj de scări). Am ascultat Colibri și Jean Moscopol, Codruț a fost revelația serii, stând și la Nick în brațe 20 de minute. Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
obosise atmosfera aceea de genii bete (și eu printre ele, un prozator care mușcase din nada succesului). O tot înghiontisem pe Flexibila să mergem să discutăm câteva schițe, poate și o nuvelă chiar, la mine acasă, dar ea mă avertizase franc, între două drumuri la toaletă: „Bă, m-a arvunit Mațungă. La opt mă car cu el pentru o odă și câteva limerickuri pe care zice că le creează spontan. Cu câ de la kil se pronunță“, a precizat ea. Nu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-i pot găsi decât un singur motiv, care nici măcar nu e un motiv adevărat. În ultimii câțiva ani, dușmănia persistentă a Seniorului Nobunaga l-a făcut să privească ostil tot ceea ce face Seniorul Mitsuhide. Antipatia lui a devenit, în sfârșit, francă și nedisimulată, ajungându-se până la situația de față. Cei trei tăcură. Mai erau multe incidente pe care ar fi vrut să le descrie. De exemplu, la tabăra din Suwa, în timpul invaziei provinciei Kai, Nobunaga îl împinsese pe Mitsuhide cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Katsuie nu putea spune nimic, în sens pozitiv sau negativ, așa că, se mulțumi să bombăne în sinea lui. Nimeni altcineva nu-și mai exprimă aprobarea ori dezaprobarea. Shibata Katsuie își dăduse arama pe față, iar Hideyoshi vorbise întru totul la fel de franc. Opiniile celor doi erau complet opuse și, fiind atât de clar declarate ca atare, trecerea de partea unuia sau a altuia avea să fie o problemă serioasă. Liniștea totală îi învăluia pe toți, ca o scoarță groasă. — Cât despre succesiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Și le-a zis-o așa de la obraz, mamăăă ce le-a mai zis-o, de cred, că și acum Angela Merkel și cu fițosul președinte al Franței își pun prișnițe tămăduitoare la mândria lor rănită. Le-a spus-o franc și fără nici un drept de apel, că Franța și Germania ne discriminează. Ia te uită ce tupeu la ei, să ne discrimineze pe noi, tocmai pe noi cei care suntem urmașii celor mai drepți și mai viteji dintre traci, care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ceva de ani, era surprinzător de curajoasă - într-o ședință din ziua precedentă, îi ținuse piept lui Vivian fără să clipească, ba chiar reușise s-o facă să se răzgândească în legătură cu ceva. Mi-a plăcut imediat stilul ei direct și franc. — Nu e mulțumită de coperta pentru Bătută și Înlănțuită, a spus Dawn. Te-a sunat? Încerca să dea de tine. Nu era deloc mulțumită. Karen a oftat din rărunchi. — Da, da, știu. Lucrez la ea. Când ai nevoie de copertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mică urmă de amuzament pe nici un chip. În afară de acela al pastorului, care catadicsește, În sfârșit, să mă lămurească: — Există Întotdeauna, la aceste ceremonii funebre, un personaj european, și, lucru curios, face parte dintre „cei buni”. Tradiția spune că un ambasador franc de la curtea omeiadă a fost impresionat de moartea lui Husein, martir suprem al șiiților, și și-a manifestat atât de zgomotos dezaprobarea față de crimă, Încât a fost dat el Însuși morții. Bineînțeles, cum n-au Întotdeauna la Îndemână un european
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
zdrențe năpădite de o nesfârșită jale. Și, fără să-mi dau seama, au Început să-mi curgă lacrimile. Faptul a fost remarcat În cadrul asistenței, am fost privit, am fost Împins spre scenă, unde am fost pus să mimez rolul ambasadorului franc. A doua zi, părinții elevilor mei au venit la mine; erau bucuroși să le poată răspunde, de acum Înainte, celor care le reproșau că-și trimit copiii la Misiunea Presbiteriană: „Eu mi-am Încredințat fiul institutorului care l-a plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și rezonanța orgilor, comandantul pro temporis al Fortăreței, Marele Maestru hospitalier, Fra Guillaume de Chateuneuf, își ridică palma, înmânușată în zale. Cere liniște! Silentium! Fra Guillaume de Sonac, Marele Maestru al Ordo Pauperes Commilitones Cristi Templique Solomonici, înmânează unui cavaler franc vânjos, îngenuncheat, un sipet din lemn de cedru, ferecat în aur și argint, având gravați pe capac, doi cruciați pe un singur cal, rostind: Prin autoritatea umană și divină, cu care eu însumi am fost investit, te numesc... Bursucul își
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îngustau brusc, dar „privirea lui de pisică“, spre deosebire de cea a lui Alex, era amuzată și ironică. Fața îi era rotundă, cu un nas scurt, iar dinții pătrați, ușor separați între ei, plantați într-un arc larg, îi dădeau un aer franc, băiețesc, când zâmbea. Purta costume cadrilate, gri-deschis, cu vestă, și putea fi deseori văzut (ca în momentul de față) fără haină, numai în vesta cu spate din satin lucios. Acest obicei îi făcuse pe oameni să spună că arăta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
relevanță. b) În orice caz, la nivelul actual al cercetărilor, e dificil de zis unde s-a născut această povestire. Fără îndoială, termenul este akkadian, dar această certitudine nu ne spune multe despre ori-ginea cărții întrucât era una dintre limbile france din regiune. Nici din numele care apar în carte nu putem deduce nimic (evreiescul mardĕkaj amintește de divinitatea națională babiloniană mardūk, ’estēr de zeița babiloniană ištăr) deoarece în textele mesopotamiene ajunse până la noi nu apare nici un ritual, nici o tradiție în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
francii, care au împrumutat ulterior numele lor tuturor celor care aveau să se numească francezi, nu aveau rădăcini latine, ci germanice și viețuiau în zona Rinului. Abia prin secolul al VI-lea, după ce a fost cucerită Galia, a apărut Statul Franc, inima viitorului imperiu, făcut de Carol cel Mare. Cum relațiile dintre papa de la Roma și o bună parte a nobilimii aristocrate europene Îchiar și italieneă nu erau, în acea vreme, în măsură să permită o colaborare fructuoasă, mai cu seamă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
și s-a creștinat. Ducele Tassilo al Bavariei a făcut și el un pas spre franci, recunoscându-se ca vasal al regelui. Răspunsul a fost pe măsura năravurilor vremii: Tassilo a fost înlăturat, iar Bavaria a fost inclusă în statul franc. După campaniile victorioase împotriva avarilor, Carol cel Mare și-a văzut visul cel mare cu ochii. în prima zi de Crăciun, 25 decembrie 800, a fost încoronat, în biserica Sfântul Petru, din Cetatea Sfântă, de către papa Leon al III-lea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
oricum. Înlăturam din capul locului bănuiala că în atitudinea ei ar fi ceva preconceput, în sensul că-mi întindea o cursă. Nimic nu fusese pregătit, habar n-avea că voi reveni pocăit, cu cenușă pe cap. Nu, Mihaela era deschisă, francă și nu se preta la jocurile vicleniei feminine. Aveam nevoie de Alexa. Trebuia să stau de vorbă cu ea, să-i comunic, în primul rând, rezultatul întrevederii și, în al doilea rând, să chibzuim împreună ce era de făcut. Acum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de patru sute lei noi din partea d-lui A. C. Cuza. M. Eminescu Henriette Eminescu Botoșani, 5 decemvrie 1887 [PRIMIRE DE BANI, 17 DECEMBRIE 1887] Adeverință Am primit prin d-nii Alexandru Vlădicescu și I. Bădescu suma de șese sute patruzeci și șese franci, dintre cari 246 în numerar și patru sute în chitanța Casei de Economie și împrumut din Botoșani, ca produs al reprezentațiunii de marți 15 decemvrie dată de trupa dramatică a doamnei Fany Vlădicescu pentru folosul meu. Botoșani, 17 decemvrie 1887 M.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
alege omul și că l-a determinat în cunoștință de cauză. Drept care Biserica s-a ferit să condamne oficial stihomanția. În multe biserici ea a fost practicată deschis, chiar de preoți și de persoane de rang înalt. Meroveu, primul rege franc, s-a închis trei zile și trei nopți în basilica Sfântul Martin din Tours pentru a se ruga pe mormântul sfântului și pentru a consulta Psalmii, Cartea Regilor și Evangheliile în zorii celei de a treia zi. Când a deschis
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
autoritatea imperială: unificarea politică a Sfântului Imperiu Roman trebuia să meargă în paralel cu unificarea sa religioasă. S-a încercat, așadar, să se implementeze în rândul francilor ritul roman, trimițând maeștri de la Roma și primind în orașul papal câțiva cântăreți franci în calitate de elevi; dar operația a întâmpinat diferite dificultăți, după cum mărturisesc cronicile epocii. Dispunem de două documente care relatează următorul fapt: unul a fost scris în jurul anului 875 de Giovanni Himmonides, cunoscut și sub numele de Ioan Diaconul, întrucât era diacon
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Confruntarea dintre cele două versiuni este interesantă, deoarece fiecare dintre ele tinde să învinuiască partea opusă pentru falimentul acțiunii. Ioan Diaconul l-a atribuit „barbarismului sălbatic” al francilor, incapabili să înțeleagă și să asimileze finețea și subtilitățile cântului roman; partea francă, în schimb, acuza cântăreții veniți de la Roma de a fi planificat un complot, transmițând melodiile intenționat în modul cel mai rău posibil, datorită invidiei față de preponderența politică a francilor. Dincolo de aceste relatări, opuse între ele, este evident că introducerea forțată
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
termine decât cu un produs hibrid, rod al unei contaminări reciproce. Amintim că suntem în epoca în care transmiterea muzicii era încredințată exclusiv memoriei orale a cântăreților și capacității lor de a asimila modele melodice tradiționale. Cum puteau, deci, cântăreții franci, obișnuiți cu repertoriul lor, pe care l-au învățat și cântat în atâția ani, să șteargă dintr-odată totul din memoria lor și să învețe să cânte într-o manieră total diferită, „romană”, textele liturgice? În plus, pare a fi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
satisfăcător la problema pe care voiam s-o discut cu dumneata, te felicit. Asta e tot. Un declic goli teleecranul. Colonelul Medlon se lăsă încet pe speteaza scaunului, în timp ce Cayle înaintă spre el cu zâmbetul pe buze. Colonelul îi spuse franc: - Mi-a făcut plăcere să te cunosc, tinere. Dar acum sunt tare ocupat. Firește, nădăjduiesc că voi avea vești de la tine în următoarele două săptămâni, împreună cu cele cinci mii de unități monetare. La revedere. Cayle nu se mișcă imediat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
era să-i lăsăm deschise câteva canale pe care să se poată retrage cu grație atunci când se produc crizele. Privi în jur cu ochi întrebători. Acestor oameni nu avea curajul să le transmită ideile într-o formă deghizată. Le spuse franc: - Sper ca membrii Consiliului să nu mă interpreteze greșit dacă le voi recomanda următoarea tactică fundamentală: mă bizui pe apariția unui prilej de care am putea profita cu toții pentru a stăvili întreaga ei mașinărie de război. Presupun că, de îndată ce aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
de a fi condus, cuprindere cu brațul, dar întotdeauna se păstrează dreptul de intimitate, precum și locul șefului și al poziției bune în cameră, precum și locul intrusului. S-a comentat mult despre strângerea de mână cu fermitate sau fără (mâna întinsă franc, ori timid, indică fie simpatie, fie lipsă de decizie). Salutul este important, mai ales pentru politicieni. În timpul ceremonialului de salut, pe frunte apare un model propriu de cute, ce se exteriorizează cu vârsta (cute ale voinței, ale concentrării, verticale la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]