529 matches
-
anunțată, Sanctitatea Sa Benedict nu-i va mai fi coleg printre șefii de state. Ar fi și neprotocolar și necavalerește și nepoliticos, situații în care noi nu l-am văzut niciodată pe președintele de la Cotroceni, cel caracterizat prin stabilitate de poziții, franchețe și onestitate, ca om care n-a spus o minciună în toată viața lui, n-a șmecherit și n-a jignit pe nimeni. Așa că tocmai ținuta demnă și consecventă de până acum, se va vedea că-l caracterizează dacă nu
CORNELIU LEU -SFÂNTUL PAPĂ ŞI PĂCĂTOSUL BĂSESCU de CORNELIU LEU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351782_a_353111]
-
tablourile sale trebuie să fie vii, să spună cel puțin o poveste, să conțină un conflict, direct sau de „subtext”, să fie dramatic și emoționant. Liana Saxone Horodi reușește cu brio aceste performanțe! Tablourile sale câștigă și prin sinceritate și franchețe sufletească - da, sufletească! - deoarece, prin pensula artistei, pe lângă uleiurile multicolore se strecoară, direct pe pânză, culoarea armoniei inimii sale, plină de harul cu care a fost și este înzestrată. Să mai adaugăm, ținând seama de iscusința sa artstică, claritatea exprimării
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
numai doi ani! Cunoscută fiind dificultatea acestui gen literar este lucru de mirare chiar și la Harry Ross. Prin urmare, plin de curiozitate am început să citesc. Recunosc, autorul însuși, într-un inspirat cuvânt de început, ne mărturisește cu acea franchețe totdeauna admirabilă, că aforismul este genul care i se potrivește perfect fiind concis, iar el un taciturn îngrozit de „valurile de vorbe goale la care trebuie uneori să asist din motiva personale, sau profesionale”, se regăsește în practica genului care
FARMECUL TAINIC AL JOCURILOR DE CUVINTE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351271_a_352600]
-
produs al proletcultismului": "Marin Preda era un om de o elevată noblețe, comportându-se în orice împrejurare ca un adevărat aristocrat; el avea răbdarea nobila să-i asculte pe toți cei care i se adresau și să le răspundă cu franchețe și naturalețe. De asemeni el apreciază "onestitatea intelectuală a lui Preda și incapacitatea lui organica de a tolera minciuna și injustiția, de orice fel ar fi fost acestea." La rândul lui, Nicolae Breban declara că Marin Preda i-a publicat
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
autoarei: deloc concesivă de această dată, ea lasă la o parte ironia surâzătoare, menținându-se însă în limitele atitudinii etice și deontologice, fără derapaje și tonalități rechizitoriale. Biciul ei nu este, în nici un caz, unul de mătase, iar, pe alocuri, franchețea devine aproape brutală. Ce-i drept, peisajul socio-politic pe care îl abordează îi oferă material din abundență. Mariana Cristescu surprinde, secvențial dar precis, deruta din societatea românească, în care indivizi dubioși, care dau gir prostiei, înfumurării și bunului plac, sunt
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
care a predestinat-o acestei nobile și grele întreprinderi. Amor prohibit - În căutarea iubirii interzise Întrebată de Nicolae Băciuț, editorul noilor sale volume - el însuși un redutabil și erudit cărturar - ce mai poate fi transformat în poezie -, autoarea răspunde cu franchețe: „Noi înșine. Noi putem deveni poezie. OCHIUL veghează încă. Trebuie doar să crezi. Nefericirea lumii izvorăște din neștiința privirii. Dacă te vei uita de jur-împrejurul lumii și al tău însuți ( ... ), vei afla răspunsuri dintre cele mai neobișnuite”. Răspunsuri dintre cele mai
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
abundă observațiile judicioase și pertinente, ne invită la meditații și reflecții și în același timp, este un adevărat cod moral. Savoarea acestei cărți crește și datorită credibilității autorului, impunând prin exprimarea liberă a unei subiectivități supravegheate îndeaproape de rigoare, de franchețe nestânjenită, de spontaneitate. Sunt surprinzătoare deschiderile impuse de temperamentul și viziunea autorului, care pot să declanșeze întrebările: De ce? Unde? Când, Cum? E o provocare adresată fiecăruia dintre noi având ca principal obiectiv împlinirea vieții prin muncă, respectând principiile morale. Aceste
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
între salcâmi încât primăvară înverzea o dată cu ei la moarte și-a dorit totuși o portocală și-a murit mai fericit decât Columb. JURNAL DE SĂRBĂTOARE Au fost văruite gardurile, arse în șanțuri frunzele căzute din pomi. Pe uliți, cu multă franchețe, bărbații ridică palmele imuabile a salut. Senina că zâmbetul omului orb e astăzi dimineață. Se înfiripa noi vise se sting vechi dușmanii, cântecul meu trece prin sat că un fir albastru de cer prin dreptul fântânii. DESPRE ANCORĂ prin trupul
CARTEA CU PRIETENI (IX)- MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355489_a_356818]
-
care este Don Quijote, autorul trage concluzia că „scriitorii și-au dorit și își doresc să descopere în lume și altceva decât „repetabila povară”, un fel de elice a „morilor de vânt” Unul din studiile eseistice din acest volum surprinde prin franchețea cu care autorul amendează o eroare morală și estetică aflată în creațiile folclorice ale literaturii noastre: „Miorița”și „Meșterul Manole”, creații în care se acceptă crima ca răzbunare și resemnarea în fața destinului implacabil. Printre argumentele cu care se combate o
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
de departe. Prin „Scrisoare pastorală” am reușit să creem o atmosferă familială, o relație de adevărată prietenie între preot și credincioșii lui din parohie și nu numai. Preotul nu a mai fost străin de enoriașii lui. Tocmai datorită sincerității și francheții cu care a spus lucrurilor pe nume, oamenii au simțit că este unul de-ai lor, că nu este un privilegiat al sorții. Prin „Scrisoare pastorală” fii de departe ai parohiei noastre s-au simțit mai aproape de casă, de cei
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
fluturi de mai, vibrând pe inima noastră.” (Ultima dublă). “In extremis”, poeta se vede obligată să penduleze “între taină și delir, picurând alchimic un fir pe care se vor strânge inimi de perle”. Această echilibristică sfărșește în recunoașterea plină de franchețe a unei neliniști existențiale, ce are ca rezultat destrămarea universului ce o ține captivă: “m-am tot luptat cu îndoiala, cu moartea care îmi pândea numele... și-acum pot să evadez cu liniștea unei nopți albe!” (Scoicile își caută locul
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
produs al proletcultismului": "Marin Preda era un om de o elevată noblețe, comportându-se în orice împrejurare ca un adevărat aristocrat; el avea răbdarea nobila să-i asculte pe toți cei care i se adresau și să le răspundă cu franchețe și naturalețe. De asemeni el apreciază "onestitatea intelectuală a lui Preda și incapacitatea lui organica de a nu tolera minciuna și injustiția, de orice fel ar fi fost acestea." La rândul lui, Nicolae Breban declara că Marin Preda i-a
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
ți se pare a fi o timidă, o neadaptată, după cum se comporta în colectivitate. - Ei, femeile sunt un pic mai complicate decât bărbații. Te iau uneori prin învăluire. - Numai că ea a fost foarte directă. - Adică? - M-a surprins prin franchețe. Mi-a făcut o adevărată declarație de dragoste, fapt la care nu mă așteptam din partea unei femei, mai ales al unei tinere profesoare. - Inima crezi că întreabă ce statut ai? Că ești măritată sau nu? Că ești ministru sau gunoier
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370986_a_372315]
-
român polițist ceea ce sporește interesul cititorului. Frumos scris, românul are, cum spuneam, structura stilistica a unei piese de teatru sau scenariu de film. Românul social, erotic, psihologic „Puterea destinului”, de Rodica Elenă Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu are abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct și original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului sau de analiză și de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este omenesc. A existat
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
prozatoarea ne face să simțim pasiunea ei de a povesti, vioiciunea cu care își îndreaptă atenția către detaliile limbajului comunicării, ale comportamentului gestual și verbal. Narațiunea are un fel de oralitate care îi dă un ritm alert și o anume franchețe, ba chiar, pe alocuri, o anume grație tinerească. Poate că în asta constă, în primul rând, virtutea stilistică a acestei scrieri. Te cuceresc tonul jucăuș, trecerea de la glumițe la gravitatea și lucida seriozitate a judecăților morale sau existențiale. Găsim de
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
ambițioasă, inteligentă, serioasă, generoasă, pudică. Are o muncă importantă, o îndeplinește cu răspundere și competență, e apreciată, promovată, iubită. E plină de energie vitală, e o fire solară, tonică, în ciuda fragilității ei feminine, nervoase și fizice. O și mărturisește cu franchețe: Am devenit puternică în clipa când Dani cel mare a murit și a lăsat în seama mea conducerea familiei, creșterea copilului, câștigarea existenței. În felul acesta m-am transformat în femeia-bărbat luptătoare, scorpie, viperă, și nu-mi pasă cum. Autoanaliza
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
urcușului spiritual. Cartea îmbogățește, o carte-treaptă spre desăvârșire. În paginile cărții găsim strecurate, cu grija celui preocupat de cele mai fine nuanțe, câteva poezii, a căror încărcătură ideatică depășește spațiul rezervat expunerii noatre. Cert este, însă, că gingășia, suavitatea și franchețea constituie amprenta acestor versuri de o fumusețe simplă, autentică, neîmpovărată cu farduri și spoială, ci păstrând naturalețeași prospețimea candorii sufletului din care au izvorât. Un aer rustic, de anotimpuri succedate în curtea casei de la țară, în spațiul atât de larg
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
una autoselecționată și testată de gustul publicului, pe de o parte, precum și evaluată din interior de proprii exegeți, pe de altă parte. Ei sunt, cine dacă nu muzicianul care a înființat formația, Vlad Gorgos și artistul, uimitorul artist cu o franchețe inepuizabilă și o atractivitate din partea glasului său neegalată de nimeni și neasemuită în arderea sa pentru cultura și în numele cântecului românesc, Benone Sinulescu. Acest artist este o coloană de entuziasm și pildă pentru cântăreții cei mai tineri. Tumultos, proeminent și
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]
-
roman polițist ceea ce sporește interesul cititorului. Frumos scris, romanul are, cum spuneam, structura stilistică a unei piese de teatru sau scenariu de film. Romanul social, erotic, psihologic „Puterea destinului”, de Rodica Elena Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu are abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct și original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului său de analiză și de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este omenesc. A existat
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
viața ei. Tuturora, omagiul și respectul nostru cuvenit. Vă mulțumim !”. Eforturile unei atari construcții îngrijite a minidiscursului (fără trimiteri “stropșitoare” și alte apropouri autotămâitoare liricoido-patriotarde !) mi-au fost apreciate de chiar fostul primar al localități americane amintite care, mișcat de franchețea limbajului a ținut să mă îmbrățișeze și să mă felicite (!) personal și să adauge “că ai fi un bun om politic aici la noi”(brrr !!!!), onorantă apreciere însă departe de putințele și veleitățile mele, cu o mirare care încă nu
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (14) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359480_a_360809]
-
vor avea de câștigat, păi, cum altfel!? “Cum acuzatoare?, mă întrebă maestrul. “Simplu, i-am răspuns, e vorba de maniera în care și-au “apropiat” cei mai mulți inimaginabile resurse, pe care de asemenea profesorul le dezvăluie cu dezinvoltură, candid și cu franchețe însă, la fel, cel care consemnează pentru “eternitatea locală” amintirile și prezența de spirit a domniei sale preferă, din aceleași motive, să le păstreze incognito-ul ... Un hâtru, spunea că “Sesam”- ul local este la ditamai vederea ... Cât o mai fi
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
nu eu sunt vânzătoarea și,să mă ierți te rog De ai crezut așa, eu sunt aicea, psiholog, Și uneori mai vin, că-mi place să citesc A oamenilor viața, în ochii lor, firesc! Nu spun nimic,m-a buimăcit franchețea ei... Diseară, aș vrea să ies la o plimbare...vrei? Da... vreau, dar ce să... dar n-avui timp... Te sun la opt și înc-o oră, pân-ajung... Rămas buimac dar fericit, îmi vine ca să strig; O, zei, vă mulțumesc
ACUM,LA APUS DE SOARE? de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359182_a_360511]
-
de departe. Prin ,,Scrisoare pastorală” am reușit să creem o atmosferă familială, o relație de adevărată prietenie între preot și credincioșii lui din parohie și nu numai. Preotul nu a mai fost străin de enoriașii lui. Tocmai datorită sincerității și francheții cu care a spus lucrurilor pe nume, oamenii au simțit că este unul de-ai lor, că nu este un privilegiat al sorții. Prin ,,Scrisoare pastorală” fii de departe ai parohiei noastre s-au simțit mai aproape de casă, de cei
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
precum spunea Nicolae Manolescu (cu ani în urmă), „a spune lucrurilor pe nume”, atunci „Iluziile ...” constituie un volum ultraradical (Pentru „spunerea lucrurilor pe nume”, grecii utilizau cuvântul parhesia). Eugen Negrici face mai mult decât a vorbi pur și simplu cu franchețe: avem de a face cu o sinceritate a refuzului și relativizării extinse și cu o programatic afirmată radicalitate: cu o „frază radicală începea Literatura română sub comunism”, arată Eugen Negrici (p. 128). 6. Carte eretic-neortodoxă. Cartea este eretic-neortodoxă, întrucât desfășoară
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
ca popor nestatornic. Vremurile se vor schimba? Eu nu cred, după atâta îndelungă observare a istoriei române pe viu, văzând tot destinul poporului, nu cred că se va schimba ceva. Dar destinul scriitorului român? Cel mai mult contează talentul, cinstea, franchețea, fru �musețea, cultul frumosului, binele, adevărul. Nu sunt adeptul fru �mo �sului pentru frumos, artă pentru artă, pentru că să știi, „arta pentru artă” a murit odată cu Maiorescu, de la Malraux încoace și Sartre, și Camil Petrescu care spunea, „nu artă pentru
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]