316 matches
-
arestați și ținuți în închisori, cu sau fără judecată, până în 1964; după această dată toți cei capabili de activitate au intrat în pastorație. Este de menționat și faptul că în baza acelorași intervenții s-a permis elevilor și studenților seminariilor franciscane să-și continue studiile la micul seminar catolic din Alba-Iulia și apoi la Iași după 1957, ajungând în acest mod preoți în slujbele diecezei de Iași și ai Arhiepiscopiei de București. Am suportat și noi împreună cu tot poporul lipsurile și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sesiune extraordinară de informare, reflexie, discuții și propuneri în legătură cu trei teme de interes major pentru familia noastră franciscană: 1. prezența și mărturia franciscană conventuală în drumul spre anul 2000. 2. Dreptate, Pace și Salvgardare a naturii înconjurătoare. 3. Studiul carismei franciscane în diferitele etape ale procesului de formare. Ca loc de desfășurare a lucrărilor a fost ales Mexicul, pentru ca întâlnirea noastră să exprime și participarea la manifestările prilejuite de aniversarea a cinci secole de la descoperirea „Lumii Noi” (octombrie 1492). Este cunoscut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
gusturi fanteziste, singura cale pentru a ajunge la însănătoșirea vieții sociale este aceea de a deveni săraci ca și Cristos, săraci ca și Francisc, imagine vie a lui Cristos; săraci prin alegere, nu prin renunțare. Este de fapt idealul „mișcării franciscane” și ultimul cuvânt cu care doresc să închei această convorbire de suflet, nu înainte de a vă exprima mulțumiri sincere pentru amabilitatea de a-mi fi dat prilejul de a oferi și cititorilor dumneavoastră, măcar și în linii mari, câteva date
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mică libr)rie franciscan). B)trânul librar este un arab creștin care, În urm) cu pește cincizeci de ani, a f)cut parte din armată turc) și Îi place s) vorbeasc) despre acele zile feroce. În vitrin) se afl) traduceri franciscane ale unor jurnale de c)l)torie italiene din perioada medieval). Și ce mai face p)rintele Hoade? Întreab) Kahn, interesându-se de traduc)torul acestor lucr)ri. —O, a plecat la Romă și a murit acolo acum trei ani
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
predomina acolo. Grecii și rușii vor da seama de ce fac! En-Karem Acest sat este la o distanță de 7 km de Ierusalim. Este locuit de arabi și musulmani. Aici s-a născut Sf. Ioan Botezătorul. Acum este o biserică franciscana pe locul unde a fost casa lui Zaharia. Biserică este foarte încăpătoare. Este înaltă și foarte mare. Din câte biserici sunt prin împrejurimi nici una nu este 93 așa de înaltă că ea. Cum nici dintre sfinții născuți din femeie nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mulți martori în viață, pentru a tinde să se alunece în exemple edificatoare, fără o bază de autenticitate. Și, mai ales, era vigilent și don Calabria, care ar fi sărit ca un catâr în fața anecdotelor imaginare. Exemplele au parfumul inocenței franciscane. E frumos să le reamintim în aceste pagini păstrând stilul cu care au fost scrise. Fabulele poporului de rând «Prin poporul din Verona circulau povestiri despre existența unor fapte extraordinare și a unor evenimente miraculoase care se petreceau în Casa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
traduce printr-o împlinire socială, contingentă: familie, sănătate, prieteni. Ideea poate fi corelată, consider, sub aspect istoric și fără mari riscuri în interpretare, și cu apariția, în viața religioasă și socială a orașului italian de la sfârșitul evului mediu, a gândirii franciscane, moment decisiv pentru evoluția ulterioară a imaginarului socio-politic din renașterea occidentală. Această din urmă relație socială stabilită de zōon politikón cu ceilalți membri ai comunității sale reprezintă unul din factorii de omogenizare, care presupune a simți și a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească 234). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de acel articol, așa că e inutil să vă Întreb. și Încă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași / 191 II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice / 202 Capitolul III
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care constituie baza analizei noastre) și este împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor, limba în care ele au fost redactate, apartenența la ordinele misionare (Presa în limba română, Presa în limba germană, Publicațiile diecezane, Publicațiile franciscane), un scurt istoric al lor, prezentarea redactorilor și a colaboratorilor. Nu în ultimul rând, facem o analiză comparativă asupra caracteristicilor tehnice (Redactori și colaboratori, Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cine este Dumnezeu, ce reprezintă Biserica, ce e bine și ce e rău în lume"586. Materialele aveau un nivel mediu de întelegere, ceea ce a dus la abordarea unui număr "relativ redus" de probleme de teologie (comparativ cu unele publicații franciscane), chiar dacă în ele au fost publicate multe traduceri din operele unor teologi din Occident. O problemă considerată importantă pentru comunitatea catolică a fost prezentată într-un articol intitulat "Sfințirea duminicii"587. Autorul acestui material, Mihai Robu (viitorul Episcop de Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dar și să formeze (în sensul de educație) populația catolică din România 666. Încetarea apariției revistei s-a făcut în același context al venirii la putere a comuniștilor, ce a afectat și alte publicații catolice. II.3.2.2. Revistele franciscane Viața Cea mai difuzată revistă catolică franciscană din Moldova a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de abordare. Aceste discuții au apărut deoarece la Iași se publicase revista Lumina creștinului și nu s-a dorit crearea unei concurențe, ținând cont de existența dificultăților financiare cu care s-a confruntat presa catolică. Recomandările date de șeful misiunii franciscane precizau clar direcția de dezvoltare a publicației Viața, astfel încât ea s-a adresat în mare parte altui public și nu a fost în concurență cu revista de la Iași. Indicațiile oferite au fost urmate întocmai de colaboratorii revistei, chiar dacă au privit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care oferea un exemplu pentru toate femeile și pentru toți credincioșii. Ceilalți sfinți erau prezentați ca modele de trăire creștină, de eroism și jertfă supremă 677. Sfântul care a ocupat un loc aparte în publicațiile catolice (mai cu seamă cele franciscane, fiind întemeietorul acestui Ordin) a fost Sfântul Francisc, căruia îi era dedicat un spațiu generos, mai ales în revistele Viața și Aurora franciscană. Iată ce s-a scris în primul număr al revistei Viața din anul 1926 (an în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
voi care sunteți ca niște învățători ai lui Iisus Hristos pentru copiii voștri, învățați-i Sfânta Lui lege, prin cuvinte, însă mai cu seamă prin pildele voastre cele bune"714. În revista Aurora franciscană au apărut informații atât despre comunitățile franciscane din Moldova, cât și despre cele din Occident. Într-un articol din 1938 s-au prezentat activitățile desfășurate în parohiile Luizi Călugăra, Huși și Răducăneni, în perioada martie mai 1938715. În alt număr al revistei au fost relatate evenimentele ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Galați, care erau în majoritate de alte naționalități. Construit după modelul occidental, buletinul a rezistat doar cinci ani, din cauza problemelor financiare care au culminat cu 1930 (criza economică), ultimul an de apariție a revistei Curierul. Putem concluziona că publicațiile franciscane din Moldova au vizat atât aspecte ale vieții spirituale (prin articole în care erau explicate teme biblice, povestite viețile sfinților, pilde cu caracter moralizator, rugăciuni, cântece și poezii religioase), cât și aspecte ale vieții de zi cu zi ale credincioșilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și informarea credincioșilor despre problemele trecute și actuale întâmpinate în munca de răspândire a mesajului creștin, Biserica Catolică a sprijinit și încurajat apostolatul prin intermediul presei. Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor reviste franciscane și diecezane în Moldova. Ele reprezintă o sursă importantă de informare pentru cercetarea și înțelegerea evoluției catolicismului în Moldova. Prin intermediul publicațiilor sale mai importante, presa catolică s-a adresat cititorilor în moduri diferite, în funcție de publicul vizat, fără a exista însă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
distinsul poet în liniștea mănăstirii de la Assisi). Tot despre acesta a scris câteva pagini în volumul Siluete creștine (București 1939). Preotul Ulderic Cipolloni S-a născut la 10 mai 1868, în localitatea Recinetti din Italia. După absolvirea studiilor în seminariile franciscane din Italia, a fost sfințit preot în 1892; în anul următor, a venit misionar în Moldova. Pentru început a fost colaborator la parohia din Galați. În 1896 a devenit rector al Seminarului din Hălăucești. Între timp a fost numit și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1967775. Preotul Bonaventura Morariu a fost autorul mai multor articole de istorie și de spiritualitate franciscană, tipărite cu precădere în publicațiile catolice ale vremii. Debutul l-a constituit apariția unui material dedicat jubileului de 25 de ani de la înființarea Provinciei Franciscane în România 776, în revista Viața. Monografice sale (deși de dimensiuni modeste) au avut la bază cercetarea arhivelor parohiale despre care a scris; documentele au reprezentat schițe istorice ale unor viitoare monografii dedicate comunităților catolice în cauză 777. O perioadă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărute în revista pe care o conducea. Aceste materiale erau supuse, cum spune textul, "unei cenzuri bisericești", adică trebuiau să exprime punctul de vedere al Bisericii și nu păreri personale (mai ales dacă erau diferite de cele ale Bisericii). Publicațiile franciscane aveau nevoie și de acordul responsabilului Ordinului din respectiva dieceză sau regiune, fără a fi exclusă însă prima "învoire": cea a episcopului. Chiar dacă acordul episcopului diecezei era unul formal (dar obligatoriu și indispensabil pentru apariția publicațiilor), de cele mai multe ori el
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în urma consimțământului episcopului diecezei, care oferea unele sugestii privind direcția de dezvoltare a respectivei gazete; tot el aproba numirea unui responsabil care avea obligația de a răspunde de materialele publicate (adică acestea să fie în concordanță cu învățătura Bisericii). Revistele franciscane sau ale unui alt ordin erau concepute și după îndrumările date de responsabilul respectivului ordin. Au existat mai multe încercări de unificare a presei catolice din România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
personal Dominic Jaquet, Lettre pastorale de sa grande Monseigneur Dominique Jaquet, evêque de Iași, Scrisoarea părintelui Wiercinski din 4 noiembrie 1895, Scrisoarea Mons. Jaquet din 19 aprilie 1896. AGO Conv., Fond Nova Ordinis Provincia Rumeniae, Decretul de înființare a Provinciei Franciscane Sfântul Iosif. Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe (ADMAE), Fond 71/1920-1944. Vatican. Relații cu România, volumul 1 General (1920-1929), volumul 24 (1932-1939), volumul 19 bis (1920-1931), volumul 20 (1932-1939), volumul 6 (1935-1944), volumul 21 (1940-1944). ADMAE, Fond 71/1920-1944
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Moldova", în Buletin istoric, nr. 2, Iași, 2001, pp. 25-30. Gârleanu, Ioan, O sfântă a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura Serafica, Hălăucești, 1925. Georgescu, Jean, La presse periodique en Roumanie, Editura Sfânta Unire, Oradea, 1936. Ghercă, Iulian, "Revistele franciscane din Moldova. Prezentare generală", în Opțiuni Istoriografice, VIII 2, Iași, 2007, pp. 163-172. Idem, "Considerații asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al XX-lea", în Buletin istoric, nr. 8, Iași, 2007, pp. 153-164. Herghelegiu, Dumitru, Cărticica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]