1,046 matches
-
București din 15 aprilie 1922 până în februarie 1927, cu subtitlul „Revue mensuelle littéraire, artistique, mondaine, sportive”. Redactor (din 1923), apoi director (din 1926): Francis Lebrun. Este publicația cea mai importantă pentru studierea relațiilor româno-franceze din epocă și pentru cunoașterea mișcării francofone din țară, deoarece oferă periodic informații asupra corpului de profesori veniți să predea în învățământul universitar și liceal din România, asupra activității Institutului Francez, a Bibliotecii Franceze de la București și a tuturor activităților misionare organizate în țara noastră. Fiecare număr
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
prea devreme în acest proces de globalizare să știm dacă o „influență europeană” se va relansa, dacă și în ce măsură ea se va adăuga celorlalte. Despre „influența franceză”, mi se pare destul de clar, nu prea se mai poate vorbi, în ciuda ofensivei „francofone” - festivistă și ipocrită atunci când nu e pur și simplu deschis antiamericană. Pe de altă parte, cărțile de la care pornesc nu sunt obiectul exclusiv al intervențiilor mele; de multe ori, cărțile însele nu sunt prezentate în detaliu, ci mai degrabă „date
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații.<footnote Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. footnote> În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act”<footnote Le petit Larousse Dictionaire enciclopedique, Larousse, Paris, 1975. footnote>. în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism”<footnote The New Merriam Webster Dictionary, Springfield, Massachusetts, Merriam-Webster Inc., Publishers, 1989. footnote> . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de control
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
fi cazul) și asupra modalităților de recuperare a întârzierilor în Prusia lui Frederic al II-lea, în Rusia Ecaterinei a II-a, în țările române în anii de domnie ai Mavrocordaților, în Serbia și Ungaria aflate sub Habsburgi, în Grecia francofonă etc.. Dar să vedem cum arată mediul ce stimulează gândirea Luminilor, respectiv sistemul de organizare a statelor, să aflăm cum evoluează ideea de națiune sau în ce constă starea de spirit ce provoacă mutațiile de conștiință imediat după reforma religioasă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
marilor idei, a cărturarilor și a artiștilor, așa încât mijlocul veacului al XVIII-lea va găsi Europa Centrală într-o ipostază favorabilă deschiderilor, dornică de metamorfoze. Dacă Berlinul acestei epoci devine o dublă capitală a culturii, pe de o parte, capitala francofonă a unei Europe aflate în plin proces de emancipare, pe de alta, capitala unui Aufklärung de expresie protestantă germană, iar Polonia participă la prosperitatea Europei Centrale, impregnată fiind de febronianism, sub coordonarea cancelarului Zamoyski, la fel de adevărat este că Viena va
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cele mai rafinate maniere săsești), în fine, intră în anturajul spiritual al Iluminismului german. Suntem în deceniile de mijloc ale Secolului Luminilor, iar Prusia lui Frederic al II-lea face eforturi vrednice de admirația și de sprijinul enciclopediștilor francezi. Europa francofonă câștigă teren, Aufklärung-ul protestant german întâlnindu-se pe nesimțite cu misiunea culturală a lui Maupertius, D’Alambert, Diderot, Helvetius, La Mettrie, Voltaire. Să fie oare o întâmplare că mediile nord-germane favorizează masiva pătrundere a culturii franceze sau că burghezia intelectuală
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Nicolas Boileau) În ultimii ani catedra de limba și literatura franceză a fost asigurată de următorii profesori: Angela Marcu, gradul didactic I (sef de catedra), profesor titular de limba franceza din anul 1996, Diana Mazga, gradul didactic II, Master Studii francofone, profesor titular de limba franceza/italiana din anul 2001 și Anca Bucuci, gradul didactic II, master Didactica limbii franceze si educație interculturala, profesor titular de limba franceza din anul 2009. Este vorba de profesori cu o experiență didactică remarcabilă, mobilizați
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
de sine : eating the Other, canibalism simbolic ; în al doilea caz, un singur restaurant combină o diversitate de culturi gastronomice într-un metisaj mai mult sau mai puțin reușit. Multi este de origine americană, inter este mai degrabă o reacție francofonă. Puteți să reveniți apoi într-un restaurant obișnuit, de-al nostru, pentru a înțelege construcția etnică a identității la români - și în general. Citiți meniul și veți da peste o serie de feluri de mîncare, printre care și șnițel sau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ori a lui Mihai Iacob, contribuțiile sunt mai degrabă marginale și ocazionale. După lichidarea ciuda tului experiment ideologic al Cutezătorilor, banda desenată a încetat să mai fie un obiect central în peisajul culturii populare postbelice. Cunoașterea prozei grafice anglosaxone și francofone din ultimele decenii este incompletă și super ficială. Textele unui Alan Moore, precum V de la Vendetta, sau seriile de creații ale lui Stan Lee ori Frank Miller au un regim privilegiat, toate beneficiind de impactul ecraniză rilor, mai mult sau
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nume ce se adaugă acestei tradiții deja ilustre a prozei grafice italiene. Textele lor cresc în marginea tradiției literare și picturale occi dentale, evocând linia postmodernă a ficțiunii. Paginile dedicate lui Bob Morane, una dintre cele mai longevive proze grafice francofone, sunt și explorarea unui spațiu postbelic al aventurii. Tăietura retro a narațiunii evocă, mutatis mutandis, designul glamour al anilor șaizeici-șaptezeci în televi ziune, de la The Saint și Mission : Impossible până la The Avengers și The Man from U.N.C.L.E. Nu mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care se îndreaptă speranțele celor în dificultate. Fuziunea dintre eroism, decupajul cultural cool și convenția ficțională a suspansului este rețeta în jurul căreia se constituie o mitologie contemporană ce migrează și către banda desenată. Secrete & spioni Prin Bob Morane, banda desenată francofonă oferă pro pria sa alternativă la mirajul anglo-saxon. De esența aces tei strategii este împrumutul cultural. Inevitabil, personajele evocate în proza grafică posedă doza de cosmopolitism pe care televiziunea și filmul o asociază cu aventura modernă. În mod previzibil, unii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cea mai spectaculoasă „evadare”. (Explozia dadaistă s-a desfășurat, de altfel, tot pe scena unui cabaret, transformîndu-se însă în happening insolent). Mirajul Centrului (Orașul Lumină, simbol al emancipării artistice) este evident. Unii simboliști s-au născut, de altfel, în țări francofone (Alice Călugăru - la Paris, M. Romanescu - la Liége), I. M. Rașcu era francez după mamă, mulți și-au făcut studiile în Franța, destui au trăit ani buni la Paris și au avut contacte culturale cu scriitorii de acolo (I. Minulescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sub conducerea unui reputat psihanalist, Daniel Lagache, deschidea o pagină nouă în domeniul psihologiei sociale: era reprezentărilor sociale. Era profesor prestigios la École des Hautes Études en Sciences Sociales, trecuse un deceniu de cînd psihologia socială se învăța, în universitățile francofone, după manualul în două volume coordonat de Moscovici (Introduction à la psychologie sociale, Larousse, 1972-1973), pusese bazele teoriei moderne a influenței sociale, lansînd conceptul de "minoritate activă" (Psychologie des minorités actives, P.U.F., 1979) și publicase cîteva cărți care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sociale", conținînd capitole ca Masses, foules et densité; Les communications de masses; Racisme, préjugés et discriminations. Acest tratat, care se adresează cercetătorilor și studenților avansați, a cunoscut mai multe ediții, a devenit, la rîndul său, lucrare de referință pentru țările francofone. Dar "inovația" n-a prins. În manualele ulterioare, cele mai multe de inițiere pentru studenții începători, tema nu mai revine. Pînă de curînd, cînd apare un manual 4 care conține un capitol, Rumeurs et phénomènes de masses, de Michel-Louis Rouquette. O nouă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în măsura în care el se află într-o poziție dominantă sau codominantă"; și adaugă "dacă un grup este dominant sau codominant, acest lucru trebuie să fie evaluat la nivel de stat și la nivele inferioare". Se poate presupune că aceasta vizează comunitatea francofonă, care este în poziție codominantă, chiar dacă numericește este minoritate. Menționăm că raportul prezentat de Elveția și discuția cu acest stat au arătat că este recunoscută existența unor minorități între minorități. Comitetul consultativ a exprimat opinia că și populația care vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2003, p.73,74 * Autorul este judecător la Curtea Constituțională și Președinte al acesteia; este profesor universitar, având doctoratul în Drept. Predă cursuri la Școala Națională de Studii Politice și la Universitatea de Vest. Este vicepreședinte al Organizației Curților Constituționale Francofone, membru al Uniunii Juriștilor din România și al Asociației Române de Drept Constituțional. A publicat numeroase studii în domeniul dreptului constituțional și al teoriei generale a dreptului și logisticii formale (manuale, monografii, articole ș.a). 1 În Franța, judecătorul constituțional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de lucru și a standardelor (McPhail și Walters, 2009, pp. 132-149ă. Modelul continental-european de contabilitate (Nair și Frank, 1980, citați În Alexander și Nobes, 2007, p. 65; Nobes, 1983, citat În Alexander și Nobes, 2007, pp. 65-70ă, În speță practica francofonă, aduce o serie de lămuriri cu privire la diferența dintre etică, morală și deontologie În contabilitate, necesitatea adoptării unui cod de deontologie profesională, principiile generale care trebuie să fundamenteze și să guverneze profesia contabilă și, nu În ultimul rând, cu privire la situațiile de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de „opinie publică”, considerând acest concept ca fiind imposibil de circumscris științific. Amintim aici numai un celebruarticol al lui Pierre Bourdieu, „L’opinion publique n’existe pas”, publicat inițial în 1973 șirămas până azi un element de referință în sociologia francofonă, dovadă fiind desele referiri la acest text și publicarea lui în una dintre culegerile de texte ale sociologului francez, mereu reeditată (vezi Bourdieu, 2002). Critica lui Bourdieu ne interesează pentru că ea vizează tocmai fenomenul de „opinie publică” așa cum se construiește
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diversele metode de abordare a socialului, multe dintre acestea fiind suficient de apropiate unele de altele pentru a se ridica probleme în definirea exactă a specificului fiecăreia. Pentru exemplificare, să menționăm că, într-o carte folosită ca manual în universitățile francofone, Ghiglione și Matalon (1992) susțin existența a patru metode în științele sociale: observația, ancheta, experimentul și analiza „urmelor” (traces), aceasta din urmă fiind un fel de observație „amânată”(différée) și cuprinzând: analiza documentelor, a statisticilor oficiale și a urmelor materiale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
forță de atracție puternică: jumătate din cele mai răspândite zece limbi din lume sunt europene.77 Spaniola și portugheza leagă Peninsula Iberică de America Latină, engleza este limba Statelor Unite și a vastului Commonwealth, iar în lume există aproape 50 de țări francofone care organizează întâlniri la vârf din doi în doi ani, prilej cu care dezbat chestiuni politice și își sărbătoresc statutul de țări înrudite prin limba franceză. Franța investește anual în jur de un miliard de dolari pentru propagarea civilizației franceze
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației. Începând din anii treizeci, apare deci în antropologia britanică un curent care reunește în același timp temele schimbării sociale, industrializării și urbanizării. În schimb, fracțiunea francofonă a disciplinei nu a acordat decât foarte recent atenție acestui tip de obiecte. Notăm, desigur, lucrările lui G. Balandier de la mijlocul anilor cincizeci. Dar interesul său pentru muncitorii din cartierele africane ale orașului Brazzaville 85 nu a trezit prea multe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cultura și creația artistică ar conduce viața spirituală a fiecărui popor. După cum ne-au arătat etnologii, în și prin limbă se afirmă singularitatea culturală și creativitatea fiecărui popor. Astăzi, această concepție o vedem exprimată atât în politica defensivă a "ariilor francofone", cât și în politica pro-tectoare a unei "excepții culturale" franceze în cadrul lumii europene, destinată să facă față monopolului producțiilor culturale provenite din lumea anglo-americană (în limba engleză). "Științele culturii" • Fondarea "științelor culturii" Sociologia germană a apărut la sfârșitul secolului al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1975. Autoare a unui mare număr de lucrări de specialitate, dintre care unele au fost traduse În mai mult de zece țări, colaborează la mai multe reviste și conduce o școală de astrologie prin corespondență care reunește elevi din toată lumea francofonă. Învățăturile sale, atât cele scrise cât și cele orale, sunt renumite pentru claritatea lor. 4850 Tradițional, Marte stăpânește Berbecul și Scorpionul. (n. tr.) Tradițional, Jupiter stăpânește Săgetătorul și Peștii. (n. tr.) Tradițional, Saturn stăpânește Capricornul și Vărsătorul. (n. tr.) Descoperite
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
în acest golf unde singura limbă care se vorbea era engleza, Marguerite putea să rămână singură cu limba franceză. De când începuseră să facă vizite în 1942, Yourcenar ajunsese să constate că preferă chiar să nu se afle într-o țară francofonă, așa cum Gertrude Stein era încântată să stea la Paris pentru că acolo putea rămâne singură cu limba engleză. Poate acest fapt lingvistic precum și explicațiile psihologice pe care Marguerite și Grace le trecuseră sub tăcere, explică decizia lor de a rămâne aici
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]