1,405 matches
-
și la prevenire sau eliminare. În România au fost introduse mai multe specii de plante alogene sau alogene invazive pentru a fi utilizate în silvicultură. Specii alogene de arbori au fost utilizate în plantații pentru producția de lemn (Fraxinus pennsylvanica - frasin de Pennsylvania), în vederea fabricării bărcilor, a mobilierului și panourilor (Prunus serotina - mălin american), în dezvoltarea de perdele forestiere (Acer negundo - arțar american, Morus alba - dud alb). Unele specii manifestă o abilitate ridicată de dispersie în România. Pe termen lung
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
Gelu, Sânpetru Mic. Citiri de regularizare în perioada 5 - 9 septembrie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Tigrului, Bușteni, Daliei, Nistrului, Levănțica, Pestalozzi, Abrud, Ofcea, Detunata; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Circumvalațiunii, Zborului, Libelulei, C. Torontalului, Horia, Frasinului, Zenit; casieria din Bd. Maniu: străzile Cucului, Curcubeului, Ana Ipătescu, Fructelor, Actorilor, Vegetației, C. Șagului; casieria din Piață Kuttl: străzile Minotaurului, Berzei, Panselelor, Musicescu, Prut, Mureș, Cazane, I. Miloia, Bd. Rebreanu, Zaharia, Tolstoi, Snagov, Brâncoveanu, Lidia, Macedonski; casieria din str.
Agenda2005-36-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284168_a_285497]
-
teren impropriu culturilor agricole, în vederea plantării și valorificării acestuia din punct de vedere forestier. După împrejmuirea și amenajarea terenului, în cursul anului 2004 Direcția Silvică a început să planteze puieți din serele proprii, cu deosebire puieți de stejari, cer, cireș, frasin, dar și arbuști; acțiunea a continuat și în primăvara acestui an, cu plantarea a încă 50 de hectare. Dl ing. Aurel Popovici, șef serviciu în cadrul D.S.T. , ne-a informat că în toamna 2005 urmează să se planteze și ultimele 47
Agenda2005-41-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284298_a_285627]
-
2200x190x15 mm; pervazuri acoperite cu furnir de stejar, de fag sau hârtie; parchet dublu stratificat; lamparchet (parchet lamelar); parchet triplu stratificat cu straturi din aceeași esență de lemn; parchet masiv de stejar tip finger joint, parchet masiv din stejar, salcâm, frasin, ulm, fag, carpen, anin, cu lungimi diferite; parchet masiv tip podea; parchet lemn Bauwerk import Austria - pentru trafic slab, mediu, intens sau foarte intens, din lemn de stejar, cireș, păr, nuc, arțar, salcâm, larice, brad, pin ș. a.; parchet la
Agenda2005-27-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283904_a_285233]
-
menajere care, potrivit graficului, ar trebui ridicate în ziua de 2 mai (a doua zi de Paști), respectiv în zonele: Tipografilor (străzile: Popa Șapcă, Cărvunarilor, Th. Mihaly, București, Iași, V. Lucaciu, A. Popovici, Olimpiadei, Zurobara, Intr. Doinei); Circumvalațiunii (Gh. Lazăr, Frasinului, Salciei, Zenit, Dorna, Popa Laurențiu, Gh. Cucu, Medeleev, Suceava, Hamlet); Aradului Vest (Aurora, Armoniei, Marginii, Câmpina, Scărișoara, Haga, Lipovei, nr. impare, Afirmării, Boltei, Leonard, Amiciției, Lirei, Amurgului, Răsăritului); Ion Ionescu de la Brad (Lipovei, nr. pare, Perlei, Padeș, Lăutei, Iasomiei, Portiței
Agenda2005-17-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283605_a_284934]
-
genericul „Zilele României la Luxemburg”, menite să demonstreze oficialilor europeni potențialul cultural și calitățile viitorului partener comunitar. În 25 aprilie, premierul Călin Popescu Tăriceanu a fost prezent la Schengen pentru dezvelirea unei plăci comemorative ce atestă plantarea a 27 de frasini cu ocazia semnării Tratatului de aderare, moment simbolic pentru marcarea „Căii românești a integrării”. Ulterior, premierul a avut o întâlnire cu peste 200 de reprezentanți ai comunităților românești din afara granițelor, grupuri sosite din țări europene, dar și din Australia. În
Agenda2005-18-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283631_a_284960]
-
dominarea slavă....[...] Numirile sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți, Craiova, Brăila. Mănăstiri cu denumiri slave: Vorona (în Moldova), Cernica (în Muntenia), Dobrovățul. Numiri grecești: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile râurilor și orașelor sunt dace: Bistrița, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt românești: Frasinul, Ulmul, Șipotul, Sulița. Bucovina, asemenea Daciei întregi...” Am mai semnalat, cândva, în scrierile mele, faptul că după ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astăzi în viață - profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu, pe care l-
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
cățărarea pe stânci și alpinismul. Ne-am oprit pentru câteva minute și am privit fermecătorul, interminabilul lanț al munților, cu vegetația lor abundentă, alcătuită dintr-o mare varietate de specii, păduri de foioase - ulmi, plopi, arțari, stejari, tei, paltin și frasin - care îmbracă poalele munților și pădurile de rășinoase - brad, pin - care urcă pe versanții munților. După acest drum lung parcurs, am ajuns în Statul Kentucky, conform originalului din engleză „Commonwealth of Kentucky”, cu capitala Frankfort. Este unul din cele 4
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
Iorga", care conține primele ediții ale operei lui Iorga, fiind donate de fiul său și al Mariei Tasu, Mircea Iorga. Între anii 1967-1971 s-a constituit patrimoniul muzeal și s-a amenajat expoziția de bază (având ca și colaborator pe Frasin Munteanu din Râmnic, Vălenii de Munte), cuprinzând fotografii, scrisori, ilustrate, manuscrise, timbre comemorative, cărți cu dedicații autografe. O bibliotecă uzuală numărând aproximativ 3000 de cărți, se îmbogățește continuu prin noi apariții editoriale. Inaugurarea expoziției permanente reamenajate s-a realizat cu
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
broasca de lac și tritonul crestat, extrem de rare pe glob) este în pericol de dispariție. Monument al naturii, nufărul termal este un dar al tuturor simțurilor oferit vizitatorului, care îmbogățește priveliștea cu piscine și flori minunate mărginite de stejari, goruni, frasini, carpeni, garniță, aluni, păducel, corn, sânger sau lemn câinesc. Invitatul nostru: domnul FLORIAN SERAC, directorul general al Societății Comerciale TURISM FELIX S.A. Cum îi așteptați pe turiști când le deschideți porțile, domnule director,? În prezent, SCT Felix își primește oaspeții
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
gravuri erotice din antichitatea romană și pe a cărei ultimă pagină boierul își notase un rând: „Noi de la Râm ne tragem”, peria des hainele lui, lăsând printre ele, la vedere, flori de „nu-mă-uita” și „ce-faci-deseară”, își cănea cu tăciune de frasin părul și sprâncenele, fugea în fiecare zi de la conac până la iaz și înapoi să-și mențină rumeneala din obraji, iar când boierul era plecat la vânătoare, se strecura în salon și apăsa fermecată pe clapele clavirului, cu gând să-nvețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pâlcurile de pădure care se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recreere după efortul de a ajunge acolo. Pe Valea Dobrenei, în sus privind spre Buduioasa, vedem fața de deal, o zăpodie, după Dealul Morii, parte a fostei moșii Sterian și locurile numite La nuci, Saivanul (construcții de adăpostit animalele), Dealul Frasinului, locuri marcate de existența unor pomi fructiferi sau arbori de pădure. în Dobreana se păstrează două toponime foarte vechi în arealul românesc, cu siguranță, aduse de bejenari de pe locurile lor de origine, din Bucovina: Jidogin (Jidovină), care înseamnă un loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se situeze între fruntașii satului. Pe lângă familia lui Ștefan Iacobeanu era familia Bucșa, despre care se spune de către învățătorul Dumitru Bucșa că era din Gura Humorului. Trebuie spus că nu departe de Gura Humorului se află satul Bucșoaia din comuna Frasin și este posibil ca din acest sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de frunze deportate de vânt în colțurile îndepărtate ale orașului, departe de ramurile care le dăduseră cândva viață. Ici și colo, bărbați cu chipuri împietrite munceau cu concentrare scăzută pentru a controla această diaspora arboricolă, arzând crengile uscate căzute din frasini, stejari, ulmi, fagi, sicomori, arțari, castani, tei și sălcii plângătoare, fumul cenușiu, înțepător, atârnând în aer precum ultima suflare a sufletelor pierdute. Numai că întotdeauna mai erau și altele, și încă și mai multe, astfel că grămezile care ardeau păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
aude nici un sunet, doar vântul și lipsa valurilor te anunță că seîntâmplă ceva deosebit. Curenții în această zonă sunt puternici.Am tras spre malul încărcat cu stuf, papură, salcii . Vâslajul ne-aîndrumat privirea, spre nuștiu a câta oară spre pădurea de frasin și o altade plop. În liniștea sfântă, pe care o rspectam ca o ceremonie unică, privirea seîndrepta spre stârcii, rațele cu cap castaniu, cormoranii care la cel maidiscret fâșnet își luau tălpășița. Tânărul vâslaș-un adevărat îndrumător, a cărui glas
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre esențe tari de foioase (nu tec, nu mango, nu bambus): arțar cireș stejar frasin stejar nuc plop (nu santal) pe cât te îndepărtezi de copilărie și de stejarii ei lemnul îți vine ca turnat și mereu alții îți vor alege esența după sufletul lor STUDIUL MATERIALELOR degeaba aveau preșuri peste tot și pe hol și
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
se poate despărți.” Dumneavoastră v-ați gândit probabil, la cosmogonia scandinavă, despre care se spune că dă frisoane cititorilor, frisoane metafizice desigur, întrucât viața cu toate bucuriile și suferințele ei, nu este decât amânarea unui sfârșit... V-ați gândit la “Frasinul cosmic”, din mitologia europeană: Frasinul si Stejarul. Da! Sufletul ascuns de frunzele stejarului și iarna venind și vântul scuturând frunzele și rămânând doar sufletul fără haină... Da, el, sufletul care nu cere niciodată „odihna”! - „În zilele de vară / când căldura
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
ați gândit probabil, la cosmogonia scandinavă, despre care se spune că dă frisoane cititorilor, frisoane metafizice desigur, întrucât viața cu toate bucuriile și suferințele ei, nu este decât amânarea unui sfârșit... V-ați gândit la “Frasinul cosmic”, din mitologia europeană: Frasinul si Stejarul. Da! Sufletul ascuns de frunzele stejarului și iarna venind și vântul scuturând frunzele și rămânând doar sufletul fără haină... Da, el, sufletul care nu cere niciodată „odihna”! - „În zilele de vară / când căldura / îmi învăluia trupul, / închideam ochii
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
Gliga este melcul adâncit, instrument profesional de maestro. La comandă se execută și instrumente pictate, pe stânga, electrice, cu 5 corzi. Calitatea instrumentelor este dată deopotrivă de hărnicia și priceperea lucrătorilor, dar și de aceea a lemnului de rezonanță (paltin, frasin, molid) care crește în Munții Gurghiului și care a fost căutat până și de renumuții Stradivarius și Guarnieri. Au fost oferite demonstrații practice cu privire la etapele fabricării instrumentelor. Procesul tehnologic este foarte anevoios, însumând aproximativ 270 de faze, pentru fabricarea unei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
fiind prin definiție, reflectare a iubirii intratrinitare dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Biserica „Sf. Treime” Vaduri, s-a construit între anii 1996-1998, sub păstorirea părintelui Nicolae Nicolescu, de către o echipă de meșteri în frunte cu Petru Cociorvei din comuna Frasin, județul Suceava; pictura este executată în tehnica „fresco” de către Iulia Handragel din Mălini, Suceava, sora părintelui Emil Handragel și ucenică a maestrului Dumitru Irimescu. Sfințirea bisericii coincide cu fixarea prea cucerniciei voastre în parohie? Biserica a fost sfințită în anul
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]