1,069 matches
-
démocratiques du Nord (Legendele democratice ale Nordului), el o descrie astfel: În ceea ce privește Miorița, acesta este un cîntec foarte vechi, un lucru sfînt și sfîșietor de emoționant. Aici se simte foarte profund ceea ce noi pomenim în fiecare clipă; dulcea și buna fraternitate a omului cu întreaga creație. Trebuie să o spunem și din păcate este o trăsătură națională că în Miorița există o resemnare prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea, nu o disprețuiește; el o primește, unindu-se atît de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
viziunea lor. Ei cultivă cultul prieteniei și al fidelităților solidare; o dovedește corespondența purtată, marcată de complicitatea complotului, a riscului, a gustului secretului împărtășit. Scrisorile adresate de Vasile Alecsandri prietenului său, Ion Ghica, sînt un model al acestui stil de fraternitate, care-i unea, în aceeași perioadă, pe rusul Herzen de prietenul său Ogarev. Romanticii moldo-valahi sînt lucizi. Ei măsoară ierarhia dependențelor care-i copleșește: dependența față de domn, față de o ordine impusă de Sankt-Petersburg și Constantinopol. Conștiința lor se împarte între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este aceea a caracterului tradițional "comunist" [sic] al poporului rus, legat de comunitatea proprietăți obcina. Prin contrast, românii accentuează rolul micii proprietăți în propria tradiție, apropiindu-se astfel de modelul francez. În același spirit și cu aceleași intenții, ei subliniază fraternitatea latină franco-română, avînd în vedere originile comparabile ale cuceririi romane a Daciei și a Galiei, inclusiv ale asemănării limbilor. Dialogul, afectiv și ideologic, al lui Michelet și al discipolilor săi, este deosebit de intens: în noiembrie 1848, istoricul se îndrăgostește de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noi? Atunci cerul s-ar fi deschis și ați fi putut să vedeți strălucind steaua României. Ați fi văzut preoții noștri cu crucea în mînă, mergînd prin orașe și prin sate și predicînd despre cruciada sfîntă în numele nemuritoarei devize: dreptate, fraternitate. Ați fi auzit clopotul de alarmă în noaptea în care se credea că Bucureștiul va fi atacat de turci și ați fi văzut ce înseamnă luarea armelor de către români. V-ar fi părut că asistați la cea mai frumoasă zi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revoluționari unguri. Zilele de februarie sînt trăite ca un moment inaugural. Tinerii moldo-valahi Golescu, frații Brătianu, Negri, Alecsandri, Bălcescu se află printre manifestanți. Ei organizează o subscripție pentru răniții zilei de 24. Ziarul Poporul constituant din 22 martie proclamă: "Principiul fraternității popoarelor capătă sub ochii noștri o aplicare destinată să devină din ce în ce mai amplă și mai fecundă. Moldovalahii care, încă din 24, puseseră la dispoziția publicului localul bibliotecii lor, pentru a fi folosit drept spital, cu toate medicamentele necesare și care oferiseră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Brașov. Revoluția va ține pînă la 25-27 septembrie 1848, dată la care trupele otomane și ruse invadează Bucureștii, centrul acțiunii revoluționare. Guvernul provizoriu ia măsuri de urgență, trimite în grabă un comisar în fiecare departament pentru a anunța resurecția fraternității românești, timpul iubirii în fața fiecărui om care poartă numele de român. Ordinul de misiune semnat de mitropolitul Ungro-Vlahiei și de principalii diriguitori ai coabitării Eliade, Christian Teii, Ștefan Golescu și Magheru subliniază: "Trebuie să-i facem pe locuitori să înțeleagă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fără despăgubire a iobăgiei. Bărnuțiu subliniase, în ajunul Congresului, că această abolire nu putea fi realizată decît de țăranii înșiși. Proiectul național de inspirație liberală repune în discuție hotărîrile Budapestei. Națiunea română reclamă independența național-politică, în numele principiului libertății, egalității și fraternității, astfel ca "ea să poată avea, proporțional din membrii săi, reprezentanți proprii în dieta țării și în aceeași proporție proprii demnitari în toate ramurile guvernului". Românii revendică dreptul de a utiliza propria limbă în toate problemele de ordin legislativ sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
există în schimb teama de lașitatea țăranilor epuizați de conflict, anarhia atinge frontierele; bande de tîlhari sînt semnalate în Muntenia și chiar la frontiera moldavă, radicalii pretinzînd că aceste bande sînt formate din unguri. În sfîrșit, războiul pare a întări fraternitatea româno-rusă. Marele duce Nicolae întocmește lista ostașilor români cărora le este destinat cutare ori cutare ordin... Mediile politice rămîn tensionate. Ce se va întîmpla în viitor cu Basarabia? Semnarea de către ruși a unui armistițiu și a preliminărilor de pace cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
346 de legionari și a aproape 2000 de civili, la care se adaugă 120 de evrei. Legionarii sînt departe de a-i păstra lui Antonescu o amintire prea bună. În memoriile publicate în România, în 1993, ei își amintesc de fraternitatea inițială și de data de 6 octombrie 1940, cînd a avut loc la București manifestația a 100.000 de cămăși verzi. Antonescu și Horia Sima, vicepreședintele guvernului, luaseră cuvîntul. Antonescu era îmbrăcat cu cămașa verde. De asemenea, legionarii își amintesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care nu sîntem vinovați. Să cerem iertare fraților noștri nefericiți care, din cauza durității timpurilor și din cauza propriei noastre greșeli, au fost smulși de la pieptul României îndurerate, și să ne luăm angajamentul solemn că ne vom uni prin muncă și prin fraternitate, prin gîndire și prin sentimente, în iubire și întru lege, în disciplină și echilibru, în ordine și în credință pentru că, prin muncă, vom merge spre prosperitate. Să fim pregătiți". Spectacolul oferit pentru întreaga Românie în această zi de septembrie este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recuceririi provinciilor separate prin agresiunea patriei mame, ne opunem însă în totalitate ca România să urmărească obiective agresive. Nu este admisibil să ne prezentăm ca agresori față de Rusia, astăzi aliata Angliei". Și își arată indignarea că România se află în fraternitate de arme cu "Ungaria și Axa care ne-au smuls printr-un act arbitrar o parte importantă a teritoriului nostru. [...] Chiar fraternitatea de arme de astăzi, impusă de circumstanțe, este regretabilă în măsura în care nu am primit satisfacție în chestiunea Transilvaniei." însă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ne prezentăm ca agresori față de Rusia, astăzi aliata Angliei". Și își arată indignarea că România se află în fraternitate de arme cu "Ungaria și Axa care ne-au smuls printr-un act arbitrar o parte importantă a teritoriului nostru. [...] Chiar fraternitatea de arme de astăzi, impusă de circumstanțe, este regretabilă în măsura în care nu am primit satisfacție în chestiunea Transilvaniei." însă fidelii lui Antonescu cred că generalul merge spre est cu Germania fără a înceta să se gîndească la vest. La 10 octombrie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ruptura mentală și fizică s-a produs la Timișoara, la București și în alte locuri. Ea se strigă și se cîntă pe ritmuri scandate, ritmuri în cea mai mare parte împrumutate din Occident, împrumut care trădează o acută nostalgie de fraternitate și de normalitate. Democrația s-a născut în Vest, trecerea de la dictatură la democrație retrimite în Vest... Aceste cuvinte și aceste cîntece care s-au stins puțin cîte puțin spre sfîrșitul anului 1990 spun: "Mai bine vagabond decît dictator, mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și simplu din împrejurarea că nu combatem democrația națională. Dar noi nu combatem pe nici un organ al opoziției: nici "Binele public", nici "Romînia liberă", nici "Steaua Romîniei", nici "Independența romînă", c-un cuvânt nici un ziar românesc - esceptăm pe "Ștafeta" și "Fraternitatea" - nu se poate plânge din parte-ne că le-am fi combătut de multe luni de zile încoace. Nemulțumiri există pe toate terenurile; și poate că am aflat formula de a le întîmpina pe un teren cu totul egal, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întîmplă în Anglia, nu la noi. Englejii sânt zgârciți și săraci, noi generoși și bogați, iată deosebirea. {EminescuOpXI 108} E drept că poporul nostru e bântuit de foamete. Lasă-l să moară, căci espiră în conștiința că libertatea, egalitatea și fraternitatea au fost răsplătite în fondatorul lor cu apanajiu și pensie reversibilă. Pe această cale e și bine și demn de o națiune ca a noastră ca să mai afecteze câteva sume în bugetul anului 1880 pentru diverse recompense naționale, a căror
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau altele de-astea din înțelepciunea lui Nastratin. De acum-nainte sânt oameni cu greutate, partid serios, capitaliști. Și când [î]și închipuiește cineva că toate aceste s-au ajuns de cătră marele partid numai prin vorbe! Patrie, libertate, egalitate, fraternitate - iată capitalul pus la mijloc de douăzeci și patru de ani de când exista ziarul, astăzi guvernamental. Cine poartă plosca cu minciunile n-o duce mult, zice un proverb, dar rău zice. Se vede că a ieșit în lume pe alte vremuri, când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi fost dezbătută de cătră oameni speciali. [ 10 august 1880] ["CE AJUTĂ TOATE DECLAMAȚIILE... Ce ajută toate declamațiile când realitatea le izbește cu cifre bugetare în față, de rămân ca o spumă a minților patriotice? Paralel cu libertatea, egalitatea și fraternitatea de pe hârtie, paralel cu suveranitatea lui badea Toader și moș Dumitru exercitată de ilustrul Fundescu, înfrunzește codrul parlamentar, plin de căpitani cu câte 30 - 40 000 franci leafă pe an, apoi mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și adâncime, toți microcefalii și {EminescuOpXI 405} toate stârpiturile Peninsulei Balcanice apar în acest bal mascat sub formă de reputații uzurpate de mari oameni fără știință de carte; toată această plebe s-a constituit în stăpâna poporului românesc. Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce se scurge în România, ca într-o mlaștină, să fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi? Și pe când această plebe se-nmulțește pe zi ce merge, neamul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot mai hotărât în același nobil scop. „La Pologne” și „La tribune des peuples” sprijineau cauza românilor, făcând un loc tot mai larg condeielor românești și chestiunilor legate de soarta românilor. La Veneția, în martie 1849, Tommaseo a creat „Societatea fraternității popoarelor” și a cerut lui Adam Czartoryski să medieze conflictul maghiaro-slav, deci și cel româno-maghiar, mediere pentru care au acționat practic și Marcello Cerruti, și Alessandro Monti. Totodată, au dobândit o nouă dezvoltare proiectele de alcătuire a unor federații sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
inteligenței, transformînd viața noastră individuală și socială într-un act atît estetic, cît și etic, actul dezvăluirii dimensiunii poetice a existenței. O voință politică eficace nu poate fi, în zilele noastre, decît o voință poetică. Astfel se poate deschide era fraternității, după cea a egalității și a libertății. Nu cu mult timp în urmă, se proclama moartea omului și sfîrșitul Istoriei. Abordarea transdisciplinară ne face să descoperim reînvierea subiectului și începutul unei noi etape a istoriei noastre. Să ne aflăm, oare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
identificată cu Luvah (principiul iubirii/pasiunii) în ipostaza infantilă. Transformarea ciclica este următoarea: Orc-Luvah-Urizen, adică trecerea de la revoluție la pasiune la tiranie, avînd model exemplar în Revoluția Franceză, care a eșuat de la primele sale principii care puneau libertatea, egalitatea și fraternitatea pe primul loc la legea tiraniei care pune represiunea pe primul loc, libertatea, atît materială (America în sistemul lui Blake), cît și cea spirituală (Ierusalim), fiind pusă în lanțuri de fier, respectiv în lanțuri ale minții. 131 (V, 59) Drumul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Sicl. Așa este. Îmi cer scuze, dar eu mă pregătesc foarte conștiincios pentru fiecare înfățișare. Și pe un alt ton: Ce a cerut poporul francez în 1789? Și, tot el, întorcându-se spre asistență, cu o voce tunătoare: Egalitate, Libertate, Fraternitate! Ce legătură are cu speța noastră?! (Judecătorul Augustus Pavlovici-Bubulak și-a jurat să nu-l mai lase pe Ludovic L. să transforme un act al Justiției suverane într-un spectacol de teatru ieftin, dar cu toate acestea...) Îmi cer scuze
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
normali. Spre cinstea noastră, noi suntem cei normali! (Aplauze în sală.) Onorată Instanță, vă rog, vă rog cu toată convingerea mea de cetățean cinstit să nu ne întoarcem în plin ev mediu și să nu întinați glorioasa lozincă "Libertate, Egalitate, Fraternitate!" prin soluția pe care o veți da! 4. Sentința: Totuși, ținând cont că numitul Josip V. Posdram, din localitatea Brandul Mare, a ucis cu patru lovituri de șiș pe victima Wolfgang R, Posdram, instanța l-a condamnat, fără a lua
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Bătrân despre viol. Treceți la subiect! Mă scuzați! dar eu mă pregătesc foarte conștiincios pentru fiecare înfățișare. (Și pe un alt ton) Ce a cerut poporul francez în 1789? Și întorcându-se spre asistență, cu o voce tunătoare: Egalitate, Libertate, Fraternitate! (Aplauze puternice din sală.) Ce legătură are cu speța noastră? Judecătorul Augustus Pavlovici-Bubulak a lovit cu pumnul în masă! Nu vă permit să transformați iarăși un act al Justiției suverane într-un spectacol de teatru ieftin! Îmi cer scuze, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
suntem normali. Spre cinstea noastră, noi suntem cei normali! (Aplauze puternice.) Onorată Instanță, vă rog, vă rog cu toată convingerea mea de cetățean cinstit să nu ne întoarcem în plin ev mediu și să nu întinați glorioasa lozincă "Libertate, Egalitate, Fraternitate!" prin soluția pe care o veți da! 4. Sentința: Totuși, ținând cont că acuzatul Rognavaldur Grigore Bobarnack, din localitatea Brandul Mare, a violat cu nerușinare două fetițe de opt, respectiv, nouă ani2, instanța l-a condamnat, fără a lua în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]