381 matches
-
limbajului. Din aceste motive, vorbirea nu este doar un "colaj intertextual" și un "proces ad-hoc", așa cum pretinde Gasparov, ci (și) o activitate bazată pe o competență care depășește simpla "memorie a vorbirii". 2.3. Spre deosebire de școlile franceză și sovietică/rusă, frazeologia germană s-a afirmat ca direcție lingvistică distinctă în plan internațional doar începând cu deceniul al șaptelea, însă importanța ei a crescut exponențial în deceniile următoare. O posibilă explicație a acestui succes ar putea fi aceea că demersurile frazeologice germane
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
văzut în deficiențele transformaționale trăsătura caracteristică a idiomurilor au fost nevoiți să recunoască faptul că, în majoritatea cazurilor, deficiența sintactică este, de fapt, o consecință a particularităților semantice ale idiomurilor."57 De altfel, spre deosebire de tradițiile echivalente din Franța și Rusia, frazeologia germană a acordat mereu o importanță sporită factorului semantic. A contribuit în acest sens, fără îndoială, și influența doctrinei integraliste, care, dintre toate culturile europene, și-a exercitat acțiunea cea mai cuprinzătoare asupra cercetării lingvistice germane. 2.3.1. Aserțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantic sunt asociate cu componentele absente din punct de vedere semantic: a se îmbăta turtă (= "a se îmbăta foarte tare"), foame de lup ("foame puternică") etc.59 Această taxonomie va fi inserată, trei ani mai târziu, în ampla sinteză de frazeologie contrastivă 60 pe care Thun o va elabora în conformitate cu principiile integralismului lingvistic. Alegându-și ca obiect principal al cercetării sale "combinațiile fixe de cuvinte" (= CFC, după modelul fixierte Wortgefüge = FWG), cercetătorul german începe prin a stabili două tipuri de fixare
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mixte". Prin urmare, o disociere mai riguroasă, pe baze coșeriene, între planul "limbii" (al semnificației) și cel al "discursului" (al sensului) ar fi asigurat o mai mare rigoare cercetării lui Gréciano. 2.3.3. Vom încheia scurta noastră prezentare a frazeologiei din spațiul cultural german cu - poate - cea mai reprezentativă figură a acesteia din ultimele patru decenii: Harald Burger. Încă din anii '7069, profesorul de la Universitatea din Zürich s-a impus ca o personalitatea marcantă a disciplinei, fapt confirmat de rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
figură a acesteia din ultimele patru decenii: Harald Burger. Încă din anii '7069, profesorul de la Universitatea din Zürich s-a impus ca o personalitatea marcantă a disciplinei, fapt confirmat de rolul său de prim-coordonator al impunătorului "manual" internațional de frazeologie, care cuprinde aproape 100 de articole monografice întinse pe aproximativ 1500 de pagini 70. De altfel, la această ultimă lucrare ne vom referi aici mai pe larg, deoarece ea sintetizează exemplar preocupările savantului elvețian. Asemenea frazeologilor germani, Harald Burger a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
definește "idiomaticitatea" drept "absența unei conexiuni aparente" între cele două sensuri 71. "Conexiunea" nu lipsește, însă, în întregime, ci se maschează doar sub forma unei "motivații", care le conferă frazemelor "autonomie semantică" și care constituie, de fapt, principala problemă a frazeologiei. În funcție de extensia și de natura acestei motivații, Burger redefinește apoi principalele trei clase de idiomuri într-o manieră similară celei vehiculate de cercetarea lingvistică sovietică/rusă: (a) unități "non-compoziționale", "motivate "ca întreg"" (germ. ins Gras beissen = "a mușca iarba", cu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un verb tranzitiv): imposibilitatea pasivizării. 3.2. Cea mai ambițioasă tentativă de a integra expresiile idiomatice în cadrul teoretic al generativismului rămâne aceea întreprinsă de către Uriel Weinreich în 1969. Spre deosebire de Katz și Postal, profesorul de la Columbia University era familiarizat cu cercetările frazeologiei sovietice din epocă și, din acest motiv, el acordă o mai mare importanță factorului semantic. De altfel, principala preocupare a lingvistului american nu e aceea de a diferenția așa-zisele phrasal idioms de lexical idioms, ci de a delimita expresiile
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
decenii în urmă de către cercetarea americană, ele ar fi putut grăbi în mod semnificativ dezvoltarea metaforologiei internaționale. 5. Abordări paremiologice 5.0. După cum am afirmat la începutul capitolului de față, interesul lingvisticii moderne pentru studierea textemelor e sinonim cu apariția frazeologiei ca disciplină. Cu toate acestea, una dintre cele trei mari categorii tradiționale de texteme (expresiile idiomatice, proverbele și "citatele celebre") a făcut încă din Antichitate obiectul unei discipline specializate: paremiologia. Din acest motiv, integrarea acestei categorii în câmpul frazeologiei a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
apariția frazeologiei ca disciplină. Cu toate acestea, una dintre cele trei mari categorii tradiționale de texteme (expresiile idiomatice, proverbele și "citatele celebre") a făcut încă din Antichitate obiectul unei discipline specializate: paremiologia. Din acest motiv, integrarea acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în studierea expresiilor idiomatice) și paremiologie (= disciplină eclectică, reunind elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
obiectul unei discipline specializate: paremiologia. Din acest motiv, integrarea acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în studierea expresiilor idiomatice) și paremiologie (= disciplină eclectică, reunind elemente din etnografie, antropologie și - doar în subsidiar - lingvistică, specializată în studierea proverbelor)130. Această separație artificială traversează și unele lucrări frazeologice de dată mai recentă, precum studiul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
proverbelor)130. Această separație artificială traversează și unele lucrări frazeologice de dată mai recentă, precum studiul lui Gertrud Gréciano, care își exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea de a aborda din punct de vedere lingvistic proverbele 131. Abia coordonatorii manualului internațional de frazeologie apărut în 2007 vor recunoaște că "nu mai poate fi negat faptul că proverbele posedă trăsături frazeologice importante"132, fără însă ca acest lucru să risipească definitiv rezervele anumitor lingviști, care continuă să excludă proverbele din sfera obiectului lor de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai poate fi negat faptul că proverbele posedă trăsături frazeologice importante"132, fără însă ca acest lucru să risipească definitiv rezervele anumitor lingviști, care continuă să excludă proverbele din sfera obiectului lor de studiu. 5.1. Deși artificială, separația între frazeologie și paremiologie are, totuși, o explicație istorică: aceea că, până la începutul deceniului opt al secolului trecut, abordarea proverbelor (indiferent dacă ea viza doar o anumită cultură sau încerca un demers de natură comparată) s-a realizat dintr-o perspectivă exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care infirmă idealul"), poate fi încadrat cu argumente la fel de îndreptățite în cealaltă categorie, ca expresie a ordinii "normale", "firești" a lumii. 6. Studii literare consacrate textemelor 6.0. Dacă expresiile idiomatice au constituit până în momentul de față obiectul predilect al frazeologiei, iar proverbele au beneficiat din plin de atenția paremiologiei, cea de-a treia mare clasă tradițională de texteme ("citatele celebre", extrase mai ales din operele literare) a suscitat destul de târziu atenția cercetătorilor. Explicațiile acestui decalaj sunt multiple, dar vom semnala
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
suprapun în bună măsură sferelor de preocupări și tradițiilor metodologice din cele mai importante centre universitare românești: București, Iași și Cluj. 7.1.1. Astfel, "Școala de la București" pare să fi urmat încă din anii '50 linia de cercetare a frazeologiei franceze și ruse/sovietice, concentrându-și atenția asupra manifestărilor "idiomatice" ("istorice") ale textemelor și adoptând în acest sens o perspectivă preponderent gramaticală (și, în subsidiar, stilistică). Reprezentative din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
specială se cuvine lucrărilor care au abordat textemele românești din perspectivă contrastivă/comparată, indiferent de centrul universitar în care s-au format autorii respectivi. Demersurile de această factură s-au manifestat și în cadrul paremiologiei comparate 182, dar mai ales în cadrul frazeologiei contrastive. În acest sens, s-au întreprins până acum câteva demersuri foarte utile de confruntare a expresiilor idiomatice românești cu cele din limbile franceză, rusă, engleză și germană 183. 7.2.2. În schimb, mai puțin încurajatoare se prezintă situația
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate fi, însă, evitată prin adoptarea și utilizarea riguroasă a distincției coșeriene între desemnare, semnificație și sens, pe care o vom detalia în capitolul următor. b) Preeminența dimensiunii gramaticale (sintactice) asupra dimensiunii semantice. Această stare de lucruri caracterizează în principal frazeologia europeană (sau, cel puțin, acea parte a ei - încă destul de răspândită - care a rămas tributară structuralismului), generativismul american și, după cum am văzut, o parte din cercetarea filologică românească, care, în ceea ce privește analiza textemelor, perpetuează în multe cazuri principii și metodologii anacronice
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a ei - încă destul de răspândită - care a rămas tributară structuralismului), generativismul american și, după cum am văzut, o parte din cercetarea filologică românească, care, în ceea ce privește analiza textemelor, perpetuează în multe cazuri principii și metodologii anacronice. Desigur, achizițiile de natură gramaticală ale frazeologiei structurale nu sunt eronate, ci doar limitate; de aceea, ele nu trebuie ignorate, ci completate cu o perspectivă de ordin semantic, care, așa cum vom arăta în cele ce urmează, rămâne singura capabilă să explice statutul creator al textemelor. c) Imprecizia
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de concepte și de metode îndeajuns de precise pentru a putea construi, pe baza lor, un dispozitiv teoretic și analitic mai performant decât acelea pe care le folosesc, în momentul de față, celelalte direcții care se ocupă de studierea textemelor (frazeologia de inspirație preponderent structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, studiile literare ș.a.). Desigur că, din cauza complexității problemelor pe care le ridică, atingerea unui asemenea obiectiv nu ar putea fi, în ultimă instanță, decât rezultatul unui efort colectiv, la care să participe un
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trans-semnificative), textemele intră uneori ca "termeni" în alcătuirea unor metafore "poetice" complexe și contribuie astfel și la creația de lumi, nu doar de sensuri. Bibliografie Aghioritul, Sfântul Nicodim, Hristoitia (Bunul moral al creștinilor), Bunavestire, Bacău, 2001. Amosova, N. N., Osnovui anglijskoy frazeologii, Editura Universității, Leningrad, 1963. Anderson, Graham, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000. Avădanei, Constanța, Construcții idiomatice în limbile română și engleză, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2000. Avram, Mioara, " Locuțiunile", în Gramatica limbii române [1963
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Studies on Semantics in Generative Grammar, Mouton, Haga/Paris, 1972. Chrisostom, Ioan [Sfântul Ioan Gură de Aur], Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923. Ciopraga, Constantin, Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, Eminescu, București, 1981. Colțun, Gheorghe, Frazeologia limbii române, ARC, Chișinău, 2000. Copceag, Dumitru, "Rumänisch: Phraseologie" [1989], în Studii de lingvistică, ediție de I. Mării și N. Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 2001, pp. 136-174. Corpas Pastor, Gloria, Manual de fraseología española, Gredos, Madrid, 1996. Corpas Pastor, Gloria, Diez
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Iulia Bobăilă]. Coșeriu, Eugeniu, Principios de semántica estructural [1977], versión española de Marcos Martínez Hernández, revisada por el autor, segunda edición, Biblioteca Románica Hispánica, Gredos, Madrid, 1991. Coșeriu, Eugeniu, "Sp. no cabe duda, rom. nu încape îndoială. Pentru utilitatea unei frazeologii a romanisticii comparate" ["Sp. no cabe duda, rum. nu încape îndoială. Zur Notwendigkeit einer vergleichenden romanischen Phraseologie", 1987], în Forum, vol. 34, nr. 5-6, 1992, pp. 69-75. Coșeriu, Eugeniu, Competencia lingüística. Elementos de la teoria del hablar [Sprachkompetenz. Grundzüge der Theorie
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Stanford, 2007. Hăulică, Cristina, Textul ca intertextualitate. Pornind de la Borges, Eminescu, București, 1981. Honeck, Richard P., A Proverb in Mind. The Cognitive Science of Proverbial Wit and Wisdom, Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ/Londra, 1997. Hristea, Th., "Introducere în studiul frazeologiei", în Th. Hristea (ed.), Sinteze de limba română, ediția a III-a, revăzută și din nou îmbogățită, Albatros, București, 1984, pp. 134-160. Humboldt, Wilhelm von, Despre diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității [Über die
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Lexicologie biblică românească, București, Humanitas, 2008. Munteanu, Cristinel, Sinonimia frazeologică în limba română din perspectiva lingvisticii integrale, "Independența Economică", Pitești, 2007. Munteanu, Cristinel, Lingvistica integrală coșeriană. Teorie, aplicații și interviuri, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2012. Munteanu, Cristinel, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Institutul European, Iași, 2013. Munteanu, Cristinel (ed.), Discursul repetat între alteritate și creativitate. Volum omagial Stelian Dumistrăcel, Institutul European, Iași, 2008. Müller, Cornelia, Metaphors Dead and Alive, Sleeping and Waking: A Dynamic View, The University of
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cognitive linguistics, poetics În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A.A. Șahmatov, 1864-1920. Sbornik statey i materialov, Nauka, Moscova, 1947, pp. 339-364. Apud A.P. Cowie, "Introduction", în A. P. Cowie (ed.), Phraseology, pp. 4-5. 35 Exemplele din această subsecțiune sunt preluate după A. P. Cowie, "Introduction". 36 N.N. Amosova, Osnovui anglijskoy frazeologii, Editura Universității, Leningrad, 1963. Apud A.P. Cowie, "Phraseological Dictionaries: Some East-West Comparisons", p. 215, de unde am împrumutat și exemplele. 37 I. I. Chernuisheva, Die Phraseologie der gegenwärtigen deutschen Sprache, Vuisshaya Shkola, Moscova, 1964. Apud A. P. Cowie, "Introduction", p. 4. 38
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]