293 matches
-
cu hernii diafragmatice posttraumatice, știut fiind faptul că aceștia sunt de cele mai multe ori politraumatizați, iar leziunile asociate sunt responsabile în cea mai mare parte de mortalitatea perioperatorie. SECHELE POSTOPERATORII Instalarea insuficienței diafragmatice în etapa postoperatorie este rezultatul lezării ramurilor nervilor frenici. Cu excepția dezinserției freno-costale, leziunile traumatice ale diafragmului interceptează inervația acestuia. Frecvent după un traumatism diafragmatic se instalează insuficiența diafragmatică. Această insuficiență diafragmatică (termen folosit de Ferari și colab. - [16]; precum și de Z. Popovici - [69]) este denumită de Duboucher și disfrenie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
În funcție de dimensiunile și localizarea defectului diafragmatic, poate apare insuficiența diafragmatică totală, parțială și bilaterală (apare în rupturile ambelor cupole, este rar întâlnită și foarte gravă). Insuficiența diafragmatică poate fi minoră, medie, severă și de gradul IV, cu existența paraliziei mușchiului frenic [69]. Insuficiența diafragmatică de gradul IV este regăsită frecvent în primele 4 luni de la operație, caracterizând perioada precoce de adaptare funcțională a diafragmului. Urmează perioada reversibilă, corespunzând intervalului de 4-8 luni de la operație și în care diafragmul lezat își poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
un singur caz (1,3%). Există o frecvență ridicată a strangulării la herniile recidivate. Hernia posttraumatică recidivată a fost localizată pe partea stângă. Cauza cea mai probabilă care a condus la recidiva herniară a fost reprezentată de tensiunea în sutura frenică asociată cu existența sepsisului. Pacientul cu hernie posttraumatică recidivată și strangulată a asociat un tablou clinic mixt. Calea de abord la care s-a recurs a fost calea combinată (laparotomia + toracotomia) [1, 2]. HERNIILE DIAFRAGMATICE POSTOPERATORII În statistica personală am
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hipotrofic (1 caz - vârsta pacientei, fiind de 77 ani). Intervențiile chirurgicale care au precedat apariția herniei diafragmatice au fost: decorticarea pleuro-pulmonară stângă, desființarea anusului de pe colonul transvers, laparotomia exploratorie. Cauzele care au determinat apariția herniei diafragmatice postoperatorii au fost: ruptură frenică nerecunoscută intraoperator (+ ileusul dinamic postoperator), tensiunea crescută în sutura frenică determinată de ileusul dinamic postoperator (ileusul dinamic postoperator a rupt diafragmul intact fiind, dar intens hipotrofic). La 33,33% dintre pacienții cu hernie postoperatorie, aceasta a fost complicată cu strangulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
chirurgicale care au precedat apariția herniei diafragmatice au fost: decorticarea pleuro-pulmonară stângă, desființarea anusului de pe colonul transvers, laparotomia exploratorie. Cauzele care au determinat apariția herniei diafragmatice postoperatorii au fost: ruptură frenică nerecunoscută intraoperator (+ ileusul dinamic postoperator), tensiunea crescută în sutura frenică determinată de ileusul dinamic postoperator (ileusul dinamic postoperator a rupt diafragmul intact fiind, dar intens hipotrofic). La 33,33% dintre pacienții cu hernie postoperatorie, aceasta a fost complicată cu strangulare. În 66,66% din cazuri, hernia postoperatorie a fost situată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
toracice și abdominale) a fost cel mai frecvent observat (66,66%). Pentru rezolvarea chirurgicală a acestor cazuri s-au folosit (în procente egale) laparotomia sau toracotomia. Cazurile complicate cu strangulare au fost rezolvate prin laparotomie xifoombilicală. La pacienții cu ruptură frenică nerecunoscută intrao-perator, deși la momentul primei operații s-a intervenit prin laparotomie mediană xifoombilicală, la reintervenție la 75% din cazuri s-a ales calea toracică. Defectul diafragmatic a fost închis prin frenorafie cu fire separate, folosindu-se la unul din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
frenorafie cu fire separate, folosindu-se la unul din cazuri și un patch de pericard pentru întărirea suturii diafragmatice. Pentru protecția frenorafiei nu s-au utilizat niciodată plasele din material sintetic, deși ar fi fost de folos pentru protecția suturii frenice. Decesele au existat într-un procent ridicat (33,33%). Deci herniile diafragmatice postoperatorii apar cel mai frecvent ca urmare a nerecunoașterii intraoperatorii a leziunilor traumatice ale mușchiului frenic, sunt frecvent complicate cu strangulare la momentul operației (datorită parezei intestinale postoperatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
din material sintetic, deși ar fi fost de folos pentru protecția suturii frenice. Decesele au existat într-un procent ridicat (33,33%). Deci herniile diafragmatice postoperatorii apar cel mai frecvent ca urmare a nerecunoașterii intraoperatorii a leziunilor traumatice ale mușchiului frenic, sunt frecvent complicate cu strangulare la momentul operației (datorită parezei intestinale postoperatorii, decisivă în apariția acestor hernii și în evoluția lor) și asociază o rată mare a mortalității.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
la debut, întâlnită la bolnavii hiperreactivi, la cei cu infarcte limitate și cu HTA în antecedente. Fenomenele digestive întâlnite în IMA sunt: greață, vărsături (produse de reflexe vagale, întâlnite în IM inferior), diaree sau sughiț persistent (IM inferior cu afectare frenică prin edem perilezional). Alte simptome întâlnite în IMA cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee - în infarctele complicate; uneori polipnee la debutul infarctului necomplicat; b. palpitații - tahiaritmii sau bradiaritmii de etiologie hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor din această zonă. Astfel, compresia esofagului determină disfagie, compresia canalului toracic determină edeme ale membrelor inferioare și membrului superior stâng (sindromul Menetrier). Uneori, anevrismul poate comprima structuri nervoase - nervii laringian recurent, frenic și vag stâng, cu simptomatologie caracteristică sau erodează structurile osoase (arcurile costale posterioare și corpurile vertebrale) producând dureri intense, persistente, uneori pulsatile [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR 1. Examenul radiologic toracic pune în evidență lărgirea siluetei mediastinale, mărirea butonului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
perioada clampării aortice este necesară pentru reducerea optimă a necesarului de oxigen. Utilizarea topică locală a soluției saline reci este folosită ca metodă suplimentară pentru menținerea hipotermiei necesare, chiar dacă aceasta are și unele dezavantaje, precum distribuția neuniformă sau lezarea nervului frenic. Administrarea anterogradă a cardioplegiei prin rădăcina aortică permite distribuția imediată a soluției cardioplegice către toate miocitele (arterele coronare fiind patente și valva aortică competentă) și o mai bună menținere a hipotermiei. Deși majoritatea chirurgilor folosesc cardioplegia cu sânge, se poate
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
zonelor motorii corticale corespondente mușchilor organelor efectoare ale vorbirii, sunt puse în acțiune prin voința de a trece în limbajul vorbit real. Influxurile motorii și inhibitorii necesare conform schemei în prealabil stabilită prin învățarea limbii parcurg diferiți nervi motorii: nervii frenici, nervii toracici, nervii recurențiali, nervii faringieni (IX, X, XI), nervii marelui hipoglos (XII), nervii faciali (VII), pentru a ajunge la efectorii periferici ai suflului pulmonar, și vibrațiilor faringiene, ai cavităților de rezonanță supraglotice buco-faringiale, nazale și faciale. Aceste diferite organe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se baza pe un concept greșit asupra vascularizației esofagului. Principalele artere care asigură esofagul sunt tiroidiana superioară, bronșicele, gastrica stângă și splenica. Investigațiile anatomice tridimensionale ale vascularizației esofagului, au infirmat noțiunea de artere majore esofagiene cu origine directă din intercostale, frenice sau aortă. S-a văzut că cele mai multe artere care irigă esofagul se ramifică în ramuri fine la câțiva centimetri de esofag și formează o rețea submucoasă extensivă și intercomunicantă. Când aceste vase mici sunt rupte se produce de regulă o
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul costal) creșterea diametrului transversal al cutiei toracice. Dacă un hemidiafragm este paralizat datorită unor leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți pentru procesul normal de inspir sunt mușchii intercostali externi (inspiratori), inervați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a toracelui pare a avea originea în iritația traheei, iar cea simțită la nivelul umărului de partea operată este datorată fie poziției pe masa de operație (durere somatică, directă) sau reflectă iritația pleurei diafragmatice și este transmisă pe calea nervului frenic [75, 186]. Având în vedere complexitatea acestor mecanisme, controlul durerii posttoracotomie este extrem de divers (tabelul 2.16). Astăzi se consideră că analgezia postoperatorie este o continuare firească a celei din cursul anesteziei, având mecanism unic, trauma chirurgicală. Controlul durerii la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Anestezia interpleurală se realizează cu o cantitate ceva mai mare de bupivacaină (20 ml, 5%), introdusă la sfârșitul operației sau ulterior pe un cateter intratoracic. În afară de blocajul intercostal difuziunea anestezicului produce și blocaj la nivelul nn. simpatici, ai vagului și frenicului. Deși analgezia este și în acest caz inconstantă, simplitatea metodei o face utilă ca adjuvant al altor modalității de control ale durerii [31, 187]. Stimularea nervoasă electrică transcutană (TENS) este o metodă non-invazivă având ca mecanism analgetic modularea electrică a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Vezi anexa 7.) Stomacul (arsuri la stomac) Vezi „Arsuri la stomac” Sughițul Descriere Sughițul este cauzat de contracția spasmodică a diafragmei. Această acțiune reflexă, involuntară se desfășoară În două faze. Mai Întâi, diafragma se contractă violent atunci când este iritat nervul frenic. Apoi, de Îndată ce inspirăm, laringele se Închide brusc și produce un sunet ca o mică pocnitură, cunoscut sub denumirea de sughiț. Simptome Dacă simțiți contracții ale diafragmei repetate, incontrolabile, care au ca rezultat sunete ca niște pocnituri, este vorba despre sughiț
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
1. principalul mușchi inspirator prin a cărui contracție sunt mărite toate cele trei diametre ale cutiei toracice, 2. rol în principalele acte fiziologice, prin presa abdominală pe care o realizează: micțiune sau defecație, 3. împiedică refluxul conținutului gastric. Inervația: * nervii frenici, * ultimii 6-7 nervi intercostali. MUȘCHII MEMBRULUI SUPERIOR Musculatura membrului superior va fi prezentată pe regiuni anatomice: mușchii umărului, ai brațului, ai mâinii și formațiunile anexate lor. Cel mai superficial dintre mușchi este deltoidul. MUȘCHII UMĂRULUI -MUȘCHIUL DELTOID Inserția de origine
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
subfascial, plămânul se detașează împreună cu fascia endotoracică. În acest caz se realizează o „decolare extrafascială” [18,21]. 1.2.3. Pleura diafragmatică (Pleura diaphragmatica) Pleura diafragmatică (pleura diaphragmatica) este foarte subțire, aderentă puternic de diafragm, mai ales la nivelul centrului frenic. Ea acoperă fața superioară a hemidiafragmei, în limitele porțiunii neocupate de pericard [19]. 1.2.4. Pleura mediastinală (Pleura mediastinalis) Pleura mediastinală (pleura mediastinalis) tapetează pereții mediali ai cavității pleurale delimitând mediastinul. Dispoziția pleurei mediastinale este diferită deasupra pedicolului pulmonar
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
vena cavă superioară. În partea inferioară ea acoperă: esofagul, vena azygos și pericardul. În dreptul esofagului pleura mediastinală dreaptă realizează două funduri de sac: unul anterior preesofagian și unul posterior retroesofagian. Între pericard și pleura mediastinală, înaintea pedicolului pulmonar coboară nervul frenic însoțit de vasele diafragmatice superioare. Nervul vag drept, după ce străbate oblic loja paratraheală Bariéty, se plasează înapoia pedicolului pulmonar, însoțind marginea dreaptă a esofagului, căruia îi distribuie o parte din fibrele sale [20,21]. Pleura mediastinală stângă acoperă: esofagul, artera
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
subclaviculară stângă, artera carotidă comună stângă, cârja aortei și pericardul. Ca și la dreapta, pleura mediastinală stângă formează în dreptul esofagului, două funduri de sac: unul anterior preesofagian și altul posterior retroesofagian. Fața laterală a cârjei aortice este încrucișată de nervul frenic și de vasele diafragmatice care coboară înaintea pedicolului pulmonar, în timp ce nervul vag stâng, după ce emite nervul recurent se plasează înapoia pedicolului. Deasupra porțiunii orizontale a cârjei aortice se găsește o depresiune denumită fosa retrosupraaortică [19,21]. 1.2.5. Pleura
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
artera subclaviculară și ramurile sale colaterale; b. Planul venos - reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu nervul simpatic. La stânga sunt numai două bucle nervoase: ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu lanțul simpatic. Clavicula protejează originea vaselor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu nervul simpatic. La stânga sunt numai două bucle nervoase: ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu lanțul simpatic. Clavicula protejează originea vaselor de la baza gâtului. CAPITOLUL 1. ANATOMIA SPAȚIULUI PLEURAL Versantul lateral al cupolei pleurale corespunde corpului primei coaste și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]