823 matches
-
avangardiste având ca decor singurul loc unde acesta pare să se simtă la locul lui, sub duș. Un alt cuplu intră în joc, Jack (Jesse Eisenberg), student la arhitectură, și Sally (Greta Gerwig) care trebuie să gestioneze șederea prietenei ei, frivola, bisexuala, delicios superficiala Monica (Ellen Page). În acest ménage à trois pică la timpul potrivit ca spectator și consigliere John (Alec Baldwin), arhitect de succes legat însă de cosumerism prin mall-urile pe care le-a proiectat, care revede nostalgic
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
și Ravelstein întrețin aceeași complicitate intelectuală și pun la cale același succes senzațional. Numai că reconstituirea romanțată este exagerat de fidelă adevărului. Cititorii află secrete bine păstrate până atunci: arhi-conservatorul autor al criticii la adresa sistemului universitar american și a mentalităților frivole, a concepțiilor fără rădăcini în filosofia clasică, bărbat masiv, impunător, pedagog cu autoritate, cu influență asupra multor oameni de știință și politicieni importanți, trăise în dezacord cu principiile pe care le profesa: sibarit până în măduva oaselor, iubea luxul, se lăsa
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
făcut, împotriva firii mele, eforturi de a mă concentra pentru a realiza o carte esențială, care trebuia să fie și unica mea ispravă cu care m-aș fi înfățișat posterității. Chiar și atunci, nu am eliminat cu totul lecturile distractive, frivole, diverse și întâmplătoare - cărți de autori cunoscuți, dar și noi apariții, cele românești fiind fatalmente extrem de puține. Așa s-a întâmplat că mi-am trădat proustianismul programat solemn și am revelat unele cărți apărute recent, Blocada de Pavel Chihaia, Sfârșit
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
cei mai longevivi cronicari literari din perioada postbelică, G. Dimisianu e un critic literar pentru care, alături de meditația asupra operelor literare, demnă de interes e reflecția asupra menirii criticului: „Destulă lume crede că activitatea criticului este una parazitară și chiar frivolă, asemănătoare cu a greierului din fabula lui La Fontaine. Cândva, Eugen Barbu, furios la culme pe critică, trimisese și el la o fabulă, aceea cu musca la arat. (...) Critica fără literatură (fără obiect) desigur că nu este cu putință. Dar
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
Sorin Lavric Sunt adevăruri pe care, dacă le spui de-a dreptul, le faci frivole. Directețea în expresie, cînd e văduvită de pași preliminari, e semn de grosolănie protocolară și, fără o minimă tactică de pregătire a cititorului, detaliile pot irita. Din acest motiv, e nevoie de tact în atingerea punctelor spinoase. Iar cînd e
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
monstrului, al „degeneratului superior” cum Lombroso numea geniul. Interfața „umană”, eleganța, aparenta disponibilitate camuflează oroarea, geniul rău al programatorului și, implicit, caracterul ambiguu al oricărei creații. Jocul pe marginea cuvintelor, construcția subînțelesurilor într-o discuție pe care Charlie o consideră frivolă, ignorând complet orice conținut identitar al nonpersoanei din fața sa, dar care altfel este gravă și periculoasă, relevă un profil particular al androidului care amestecă în paharul lui Charlie parazitul mutagen, creând astfel premisele propriului său joc creaționist în registru distructiv
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
întâlnit-o sar fi întrebat: cine e fata asta, ce caută, la ce se gândește? Acea primă întâlnire a fost hotărâtoare pentru Martín. Până atunci, femeile erau ori fecioarele neprihănite și pline de eroism din legende, ori ființe superficiale și frivole, bârfitoare și josnice, egoiste și înșelătoare, perfide și materialiste („ca mama lui Martín”, îi trecu prin cap lui Bruno că se gândea acesta). Și, pe neașteptate, dădea de o femeie care nu se încadra în nici unul din aceste două tipare
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
de fiorul metafizic nu ascultă. Baruri, cluburi, pline ochi, până în zori. (Aici, un campion se dovedește comicul politician constănțean Radu Mazăre, primarul orașului.) Apelul la valențele religioase ale momentului celebrat se face mimetic și cu o importantă doză de mondenitate frivolă, când nu e ceva de-a dreptul ridicol. (De pildă, cineva, un personaj emblematic pentru vremea noastră, patron de echipă de fotbal, declara cu convingere și nonșalanță, ca și cum ar avea un canal privat de comunicare cu Divinitatea, că pe el
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
economice în strânse legături cu Rusia, care sunt adesea incompatibile normelor occidentale. Vizita lui Patrușev la București, din 17 iunie, este cea mai semnificativă din ultimii 22 de ani, iar Traian Băsescu a dovedit competență în a administra această relație frivolă între Rusia și România. Băsescu ține frâiele relației bilaterale În primul rând, Băsescu nu a făcut greșeala de a iniția 'resetarea' relațiilor Rusia-România. În schimb, a așteptat răbdător ca Moscova să facă prima mișcare, dacă nu să 'reseteze', cel puțin
Americanii îl laudă pe Băsescu pentru resetarea relațiilor ruso-române by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36785_a_38110]
-
a pașoptiștilor, a lui Hasdeu, a lui Eminescu, a lui N. Iorga etc. În chip special contează Eminescu, pe care, fie că ne convine, fie că nu, I. Negoițescu l-a caracterizat drept „protolegionar”. N-ar trebui să procedăm cu frivolă lejeritate, afirmînd că „elita” generației ‘27 s-ar fi distanțat de Caragiale „înainte de a-l citi” (s-a recurs și la o asemenea formulă riscantă!) sau pentru că ar fi fost ofuscată de „inteligența” scriitorului („elita” care ar fi fost... beoțiană
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
Orele și Dogville) și o „atracție otrăvitoare” față de Ada (una dintre stagiarele de la cabinetul de avocatură unde este asociat), trecută și ea printrun șir de oglinzi subiective care îi multiplică/ relativizează imaginea de la o femme fatale, de o senzualitate devastatoare, frivolă, nemiloasă, până la o femeie de o „placiditate tenebroasă”, „uscată, prăfoasă”, sclava unei pasiuni bolnăvicioase (pentru profesorul său din facultate), o ființă bună , dar „fisurată”. Dincolo de acest transfer dinspre real spre imaginar și invers (amintind cumva și de Rusoaica lui Gib
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
la acel moment despre ingeniosul „povestitor popular moldav”, pe nedrept lăsat în seama vreunui Țimiraș sau Emil Precup, analizat temeinic, dar fără suflu amplu, doar de G. Ibrăileanu. Altfel, totul despre Creangă ar fi plutit într-o anecdotică sprințară și frivolă, precum broșura lui Th. D. Speranția, Amintiri despre Ion Creangă (1927), unde povestitorul e văzut ca un înțelept doldora de vorbe de duh, arătându-și scrierile la unul și la altul, ca să-i mai „îndrepte” slova, unde era cazul, sau
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
dorinței”. Deficitul major al prozei lui Gheorghe Crăciun (mai evident aici decât în alte romane) e de identificat într-un soi de emfază problematizantă vizibilă imediat în lipsa de variație stilistică. Prozatorul se ia prea în serios chiar când subiectele sunt frivole, nereușind să-și calibreze discursul în funcție de contextul ficțional. Lentilele teoretice transformă cam toate temele din „Femei albastre”, fie că e vorba de relațiile erotice, de înregistrarea atmosferei premergătoare Revoluției sau de scene din cotidianul tranziției - în „cazuri” numai bune de
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
creator care atât s-a hazardat cu experimentul limbajului, dar fără a trăda substanța vieții interioare și relaționale a omului. Un fel de conservator înnoitor, a cărui alternativă avea rădăcini perene, era internă, cu miez, nu pornea din marginalități superficiale, frivole, oarbe. În postcomunism mizează pe monarhism, punând drept gaj propria întoarcere în patrie, dar „trișează”. O declară în 2005 (în „Observator cultural”, nr. 259), reamintind decizia - unui indecis, cum se recunoaște adesea - de la „începutul anilor ’90”. Nu oferă o explicație
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
sau să-i jignească. Ați urmărit, ați văzut, PSD se consolidează, PSD se pregătește pentru a avea rezultate maxime când sunt două rânduri de alegeri - europarlamentare și prezidențiale. PNL, celălalt partener al nostru, încearcă, nu de puține ori, având acțiuni frivole față de parteneri, PNL ne-a jignit și pe noi, continuă să aibă atitudini cel puțin imorale față de PSD, încearcă să se împrietenească cu PDL, cu Traian Băsescu, dintr-un singur motiv: dorește și el să aibă rezultate maxime la alegeri
Voiculescu atacă PNL: Ne-au jignit. În relația cu PSD sunt imorali by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34153_a_35478]
-
a lămuririlor conceptuale. E uimitor să vezi cîtă acribie poate pune un autor în cercetarea analitică a unei teme curtenești, de mondenă semnificație în epocă, pe care clericii o înfierau cu aceeași repeziciune cu care rapsozii o invocau în librete frivole. Sub unghiul informației, de mare ajutor e excelentul studiu al Ancăi Crivăț, care încheie ediția bilingvă, studiu din care ne putem face o imagine a ceea ce a însemnat în secolul XII-lea apariția volumului. Lapidar vorbind, tratatul e învăluit în
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
perspectiva a trei straturi sociale: plebea, nobilimea și clerul. Fiecare pătură cu convingerile și canoanele ei. Dată fiind pluralitatea punctelor de vedere, fiecare cititor culege nuanțele care i se potrivesc: poate ignora perspectiva creștină sau poate face abstracție de latura frivolă a amorului curtezan. Oricum, toată pledoaria se petrece în preambulul iubirii și în epitaful ei, importanță avînd detaliile ce preced iubirea și îi urmează, sentimentul fiind dezbărat de intimitate, spre a fi îmbrăcat în argumente, temeiuri ale rațiunii, consecințe morale
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
a absolvit UNATCul), el e un ins în permanență dispus să problematizeze temele mari. Deși participă cu sugestii la campania ocrotitorului său, politica îl lasă mai degrabă indiferent. Vrea, în schimb, cu tot dinadinsul, să descâlcească ițele pasiunii. (O aspirație frivolă drapată în vorbe mari). Trădat în dragoste, se refugiază în aventuri mai serioase sau mai puțin serioase. Oricum, norocul îi scoate în cale numai splendori. Prima, evident, e chiar fiica lui Veșmințeanu, Sorana, alături de care pătrunde în high life. Vor
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
să-și urască tatăl așa cum se ura pe sine. Căci totul se întâmpla din vina lor. Cei din familia Dabin aveau un dram de nebunie, poate pentru că erau Gemeni, dubli, multipli. Exercitaseră treizeci și șase de meserii cu o râvnă frivolă și-și zvârliseră inima înfometată înspre femei care nu-i băgau în seamă. După care, se treziseră singuri, cu amintirea brăzdată de fine crăpături și chipul înviorat de regret. André strânse pumnii, râgâi iar și iar, își duse mâna la
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
stilistice. Șlefuită „până obții scânteierile unei perle”, orice proză scurtă e în sine o lume a desfătării superioare. Din nefericire, stilul nu mai e la căutare: „fără stil, care-i depășit fiindcă n-are absolut niciun sens într-o lume frivolă, nu mai deranjează cuvintele imprecise, sintaxa de balamuc, tempoul fracturat, fraza cu barbă, scrisul ca la picamer”. Dialogurile cu cei din lumea literară (Daniel Cristea-Enache, Marius Chivu, Iolanda Malamen, Elena Vlădăreanu, Ciprian Măceșaru, Marius Dobrin) au un farmec conspiraționist: știu
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
se stinge, a vremii care se transformă, cu oameni cu tot. De așteptat, și totuși șocant. Bună parte din primul volum al Jurnalului, care se încheie în preajma Anului Nou 1943, e despre Stello, soțul Alicei, avocat. Om de lume nouă, frivol, seducător, care iubește ca un amant și pe care ea îl iubește ca pe un copil. Cu efuziuni de profesoară, mereu pusă pe modelat. Și nu e singurul pe care-l are în vedere. Efortul de a îndrepta alte vieți
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
pierde statutul material și social, soțul vrea să divorțeze doar cu certitudinea infidelității soției sale. Mai abil, soțul dobândește - prin destăinuirea imprudentă a soției - dovada de care avea nevoie. În Nodul gordian, un comisar trișează cu propria conștiință, la sugestia frivolei lui iubite, și înscenează comedia corectitudinii ultragiate, urmând să declare la Prefectură numai jumătate din suma cu care fusese mituit, pentru ca manevra să nu fie demascată, comerciantul necinstit care îl mituise este eliberat, iar reclamantul acestuia, trimis după gratii, cu
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
în paragină aștept iepurele să sară din somn nu va fi altceva decât o nălucă cenușie ce și-a petrecut noaptea lângă o tufă de spini ori sub vrejuri de dovleac și smocuri de iarbă dimineața la micul dejun musculițe frivole cu aripioare schimbându-și culorile ca lentilele de contact se dedau la un dezmăț continuu în ochii mei se încăpățânează să mă învețe orbirea să-mi inventarieze substantivele și verbele din cap până când vor deveni un abur de droguri fierte
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
e de-a ,soluționa", ci de-a aproxima, de-a tatona fără încetare ficționalul căruia, simțim, i se respectă, așa cum se cuvine, funciarul mister: ,Arcul tematic al lui Alexandru Mușina e unul destins și întins între meditația gravă și cea frivolă. Aduse însă, amîndouă, în incidență cu condiția existențială. Gravitatea lui Mușina nu e însă niciodată onctuoasă. Ea abia dacă bate spre melancolie, antagonizată mereu de maliție, de un spirit irepresibil caricatural. Lamentațiile nu se dezic de vervă, ci, din contră
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
ideea: chiar credem că oamenii din vremea lui Shakespeare îi trăiau tragediile off-stage? Există însă o urmă de adevăr în ceea ce spun ei: adică, tensiunea dramatică e acolo, dar e indecisă, la început o ia înspre comicul unei fabule din frivola lume a teatrului, apoi o cotește spre tragicul tip incomunicare modernă plus doză Romeo & Julieta, fără ca aceste două direcții să se întrepătrundă, așa că există o cezură fermă a filmului care nu-și găsește locul. Merită însă spus că dinamica scenariului
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]