851 matches
-
puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră. Mazarin a încercat să oprească acest aflux al locuitorilor spre capitala, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului.<footnote idem, passim footnote> Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
capitala, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului.<footnote idem, passim footnote> Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna de Austria să fugă împreună cu Ludovic din oraș. După un an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât și a protestatarilor, s-a ajuns la un acord care permitea întoarcerea reginei în capitală, dar și reducerea taxelor și a impozitelor. Cu toate acestea, unii dintre liderii Frondei au încercat să-l atragă pe Louis al IIlea de Burbon, Prinț de Condé, de partea lor. Temându-se de o conspirație care viza detronarea lui Ludovic al XIV-lea, Mazarin i-a arestat pe Prințul de Condé, pe fratele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
o amploare deosebită deoarece soția lui Condé ridicase, ajutată de cumnată să, o armată care pornise să-i elibereze pe cei trei din închisoare. Deși trupele regale erau bine pregătite din punct de vedere al armamentului, coaliția dintre familia Condé, Fronda și Parlament a ridicat probleme serioase stabilității casei regale. În 1651, pentru a restabili echilibrul de forțe, regina mama a fost nevoită să-i elibereze pe deținuți, iar Mazarin, temându-se de eventualele represalii, a părăsit țara. Prințul de Condé
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a cardinalului se înrăutățea de la o zi la alta. Viață grea pe care o dusese, de renunțări și compromisuri pentru a ajunge pe o treaptă socială cât mai înaltă, încercările fizice și psihice la care a fost supus pe perioada Frondei l-au afectat profund. Suferind de pietre la rinichi, guta și dificultăți de respirație, de insuficiență renală și, ca o consecință directă a acesteia de picioare și mâini umflate, și-a continuat fără oprire muncă diplomatică pentru realizarea păcii cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Datorită acestor memorii, cititorul are ocazia să descopere în Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația să. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberata o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația să. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberata o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, si care apoi fugeau pentru a nu fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
oamenii legii, si care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii simplii, din popor erau nemulțumiți de sistemul greu de taxare impus de Richelieu și îngreunat și mai mult de taxele care creșteau tot mai mult sub legile lui Mazarin. Fronda a început când Ana de Austria și Cardinalul Mazarin au introdus în parlament o nouă propunere de a strânge bani pentru finanțarea refacerii economiei franceze, afectată de Războiul de Treizeci de Ani. Planul propus de cei doi cerea oficialilor guvernamentali
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pielari. A mai fost - experiență neplăcută pentru C. - secretar-contabil la Teatrul Național din capitala Băniei. Președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești, membru al colegiului redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia”, „Fulgerul”, „Presa”, „Gorjanul”, „Jurnalul”, „Meridian”, „Gând și slovă oltenească”, „Tribuna Olteniei”, „Oltenia muncitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
basm dramatic scris de un necunoscut, fiica unui senator, logodită cu un personaj politic important, se îndrăgostește de enigmaticul autor. Acesta se dovedește a fi chiar bufonul aristocrației bucureștene, poreclit Michiduță, care dincolo de bravada ostentativă și de învelișul înșelător al frondei cotidiene ascunde un suflet sensibil și romantic. Repudiată de logodnic și amenințată de tatăl său cu trimiterea la mănăstire, Domnița trăiește drama izolării impusă de condiția socială și de conveniențele acestei condiții. Tentativă dramaturgică cu inflexiuni poetice delicate, frumos scrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
suscitat opinii contrastante printre mai tinerii săi congenerii, dintre care unii, precum Eugen Ionescu, i-au contestat brutal talentul și originalitatea în intervenții polemice susținute, sfârșind prin a-l admira fără rezerve. La fel, tânărul Noica, dintr-un entuziasm de frondă, își exprima exasperarea față de ritmul normat al textelor diurne, văduvite de idee, cărora poetul le-ar substitui un meșteșug facil de potrivire a cuvintelor. Noica a respins, de fapt, un tip structural neconform cu viziunea sa culturală și incompatibil cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
boscorodește o generație în care nimeni n-a gândit cu adevărat. În capul lor domnește golul etern și iritant, mascat cu o vitrină de împrumut și împrejmuit de colbul vechimii, al neaerisirii din casele părăsite"165. E evidentă atitudinea de frondă, dublată de o pătimașă gesticulație retorică și o mare încărcătură emoțională în acest manifest revendicat astăzi, și de publicistica literară și de istoria ideilor politice. Un alt "document", greu de ocolit, ar fi Itinerariul spiritual (în Cuvântul, 1927) al tânărului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un Adam înconjurat de animale blânde ("Uneori, într-un vis, se vedea precum tatăl nostru Adam în mijlocul Paradisului, înconjurat de toate animalele"), sau cu Noe care este asociat visului unei perindări de perechi ("doi câte doi, după înălțime"), cel cu fronda amaleciților și cu epopeea biblică a lui David vin să se adauge alte mituri, precum cel al lui Oedip deja numit 357, dar și povestea lui Aiax, a faimoasei sale mânii și nebunia sa momentană ucigașă pe care Atena o
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de aici că arta, altfel spus meșteșugul, acoperă ceea ce nu poate elanul întemeietor. Arta cuvântului, să recunoaștem, este totodată și o știință a cuvântului, o formă aparte a lucidității. Dacă nu întâlnirea cu "infernalul și divinul" baudelairean stă la originea frondei argheziene, sigur e că acestea au stimulat-o, fără a o canaliza în negație universală și satanism. Contestatar și excentric, cinic până la brutalitate, demonic, amar și patetic, autorul Stârvului discreditase irevocabil vechea concepție despre cuvintele "poetice în sine" sau funciar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și al unor simboluri care mă înfiorau prin rezonanța lor esoterică; într-un cuvânt, al unei poezii care izvora din tradiție ca dintr-o fântână a veșnicei tinereți, și care se ferea ca de foc de orice gest liric de frondă, de orice tentativă eretică de experiment. Rigoarea formală era singura strălucire pe care o percepeam în această artă a cuvântului inspirat, obscuritatea ei mi se părea o axiomă. Veneam, fără îndoială complexat, de la țară, fascinat de abstracțiunile încifrate ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
elocventă confesiune, A fi sau a nu fi la stânga (în Totuși iubirea, 1992, nr. 15) informează despre reacțiile insurgentului sub dictatură. Mărturisire fundamentală! Frondeur, recalcitrant, "copil teribil", Geo Dumitrescu era, de plano, un nonconformist. Însă, observă el, despicând sensurile între frondă și nonconformism "nu sunt decât asemănări, nu și identitate", de unde necesitatea departajării: "Nonconformistul este un însetat de perfecțiune, de progres. El măsoară toate lucrurile cu măsuri majore, dacă nu absolute, ideale, pe lângă care, firește, totul pare mai mic, susceptibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de spectacol-confesiune, un "narativism" bazat pe sugestie și imprevizibil, un mod de a imprima concretului, ordinarului, o undă de mister. Acestea, toate, configurează fenomenul Stănescu. Lectorului, devenit părtaș, nu-i rămân în memorie strofe ori sintagme oximoronice; primează fervorile, atitudinile, fronda, o anumită demonie, într-un cuvânt un suflu de umanitate revărsată. Mormane de antiteze așteaptă în atelierul faurului, care, copleșit, dă aripi paradoxurilor, impunându-și, rar, pauze odihnitoare; un orizont matinal îi pare "un curcubeu culcat la margine de lunci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană, sub care P. produce crochiuri gracile în linia miniaturalului infantil sau animă brutal peisaje; din stânga modernistă a insurgenței și frondei, în siajul lui Ion Caraion, Constant Tonegaru și mai ales Geo Dumitrescu, vine persiflarea lirismului prin ludic sau prin „tifla” și poanta seacă: „Am dat lumea de-a dura în cer/ ca o minge din vale în vale./ / Am luat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
LIGA LITERARĂ, revistă apărută la București, lunar, din iunie 1893 până în octombrie 1895, și în august 1898. Revistă de grup, L. l. a publicat cu regularitate încercări de „poezie nouă”, „decadentă”, exerciții simboliste, fără a susține teoretic această atitudine de frondă. Mircea Demetriade dă o poezie a nevrozei cu accente de sinceritate, dar și cu multă poză; Al. Obedenaru cultivă macabrul, amintind atmosfera de morbid și bizar din Nevrozele lui Maurice Rollinat; motive romantice și simboliste apar în versurile lui Iuliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287805_a_289134]
-
și încurajează oportunismul, sub cuvânt că nu îl interesează ce gândește cineva, de vreme ce lucrează „pentru noi”, adică pentru organele Securității. Direct angajat în serviciul acestei instituții este Baciu, informator de profesie, recrutat prin șantaj, în studenție, când, din spirit de frondă, cântase imnul regal. E de fapt un ins nevertebrat, o epavă morală, ținut în viață, cum el însuși o dezvăluie, doar de o ură animalică față de semeni. Galeria de portrete include și o seamă de alte figuri, între ele preotul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
de Filosofie, dar lucrează apoi ca brutar și vânzător de pâine. Membru al cenaclului Facultății de Litere condus de Mircea Cărtărescu, întemeiază la rându-i cenaclul și revista „Fracturi”, care marchează nașterea unei noi grupări literare, excelând mai mult prin frondă decât prin talent, singurul nume cu adevărat important de aici fiind I. Acesta poartă polemici foarte dure în revista „Vatra”, unde debutează în 1994, reușind să provoace scandal în taberele literare și legându-și ulterior numele de cenaclul lui Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Humanitas, București, 1990. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din Închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Porto-Franco, Galați, 1993. Merișca, Costin, Tragedia Pitești, Institutul European, Iași, 1999. Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Pitești, Gherla și Aiud, București, 1997. Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediție Îngrijită de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]