843 matches
-
lui fac să vibreze scena.” (Ben Jonson). Mediul londonez în care intră e un mediu de poeți-actori, boemi, ușor vulgari, cu nume scurte, ca Kit, Ben, Frank sau Will. Lui îi plăceau jocurile de spirit, încrucițările de idei, notele de frondă ale inteligenței, ascuțișurile polemice, paradoxurile, încrucișările de vițiu, inteligență și poezie. De aici până la marile lui piese de teatru nu mai e mult. Mai întâi se alătură celor mai iscusiți actori ai timpului, apoi revoluționează arta scenică și decorurile, dicția
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
Toate după mine-au plâns,/ Câte fete am iubit,/ Toate-toate m-au rănit." ("Rana dragostei" , vol. "Icoana ciuruită"). Dar asta - simt eu - îl costă ceva, căci am dat și de o poezie în care poetul își exprimă o stare de frondă în raport cu (bănuiesc) "separatismul" elitiștilor, "transfrontalierilor" discriminatori. Însă efectul frustrării e nesemnificativ în cazul său, căci el nu râvnește neapărat să stea în capul mesei, nici măcar la masă. El scrie și "din picioare": Dacă nu-i loc pentru mine,/ nu e
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
ș.a. Poate că cititorii simandicoși vor strâmba puțin din sprâncene, aceste versuri părându-li-se depășite, oarecum desuete, de o anume vetustețe, comparativ cu poezia modernă, jefuită de imagine și de metafore, bazată pe limbaj licențios și pe atitudini de frondă. Parabola turnului construit anume pentru retragerea din lume și contemplarea ei de la distanță, atestă mitul poetului înstrăinat de lume, retras în turnul de fildeș pentru a-și desăvârși opera. Este jertfa pe care o cere Poezia. Este adevărat că poetul
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
plusat, afirmând, nici mai mult, nici mai puțin, că R.S.Română este un rai adevărat în care oamenii huzuresc fără griji. Observam, mă revoltam, discutam, criticam cu câțiva colegi de liceu, cu inconștiența dată de vârstă și de spiritul de frondă specific vârstei. Spuneam, ca mai toată lumea, bancuri care loveau în potentații vremii și ne distram copios. Participam la brigăzi artistice unde strecuram „fitile” sau „șopârlite” pe care spectatorii care le înțelegeau le gustau și le apreciau. Scriam poezii, încă de pe
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > FRONDA ȘI CĂTE CEVA DESPRE LAȘITĂȚI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Fronda și câte ceva despre lașități... Am avut un coleg de facultate, oltean, de o habotnicie și o fidelitate față de
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > FRONDA ȘI CĂTE CEVA DESPRE LAȘITĂȚI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Fronda și câte ceva despre lașități... Am avut un coleg de facultate, oltean, de o habotnicie și o fidelitate față de comunism fără cusur. În camera de la căminele „Carpați” de pe Edgar Quinet și „Grozăvești” de pe Splaiul Independenței avea deasupra patului pozele lui Gheorghiu
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
luase proporții neliniștitoare pentru autorități - se baricadase în sediul A.S. al facultății așteptând, naiv, răspunsul la frământările care nu-i dăduseră pace. Un „fir roșu salvator, rămas misterios până în zilele noastre, ar fi adus la cunoștința „împărăției” caznele și motivele frondei !. Un „Dacă așa crede el, lăsați-l!?”...cică ar fi arătat suplețea, generozitatea și „înaltul umanism” ce-l încerca, pe vremea aceea, pe viitorul dictator și care l-a salvat pe moment de la linșare ! A urmat ostracizarea... *** Revenirea în actualitate
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
devenise, în ochii guvernanților, apatic, dornic de permanente escapade (sufla încă puternic vântul mișcării occidentale hippy-ote), invulnerabil prin nepăsare și neangajare la „ imperativele vremii” (citește comandă!), greu de înregimentat, non-conformist, cosmopolit și ca urmare, antipatriotic, anticomunist și antiromânesc!... Referință Bibliografică: Fronda și căte ceva despre lașități... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
avea responsabilitatea primară în contracararea mișcărilor României din Balcani, a spus că și China preluase ideea Pactului Balcanic”. Considerați apropierea de „ieri” (prin fostul prim-ministru Victor Ponta) a României de China o nouă formă, însă voalată, a atitudinii de frondă românească față de fostul bloc sovietic? Ioan SCURTU: Nu cred că Ceaușescu a urmărit să realizeze o „axă” antisovietică în Balcani. Este greu de presupus că el credea că l-ar fi putut convinge pe obiedientul Jivkov să se angajeze într-
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
odată cu Fructul Piersicii-Poezie, întru Marea Călătorie a Re-Inițierii: „și miros tot mai plăcut/putrezind”, cf. piersica - nemulțumirile și motivațiile ei senzuale, p. 12) - întrerupte de delicatele experimente poetico-elixirice, dar și cu zvâcnituri de revoltă contra resemnărilor senecte, cu încercări de frondă juvenilă verbalo-formală: când apropieri de caligramele apollinaire-iene (la noi, mai curând vasluianul Ion Gheorghe Pricop îndrăznește, până la capăt, autentice intersectări cu neo-formalismul lui Guillaume Apollinaire...), când șiruri finale de semne exclamative, când titluri ortografiate exclusiv cu minuscule...Nu, calitatea Poeziei
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
ofensivă și lupta imediată; - 2 cea de retragere în expectativă în speranța izbucnirii unui conflict internațional; - 3 cea mai realistă și mai dramatică atitudine a fost a celor care erau conștienți de ireversibilitatea evenimentelor dar care adoptau această atitudine de frondă spre a-l infirma și a-i demonstra ilegitimitatea. Longevitatea de peste zece ani a unora dintre aceste grupuri este surprinzătoare având în vedere că pentru anihilarea lor forțele de armată și securitate desfășurau divizii întregi. Explicația ar putea fi voința
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
ofensivă și lupta imediată; - 2 cea de retragere în expectativă în speranța izbucnirii unui conflict internațional; - 3 cea mai realistă și mai dramatică atitudine a fost a celor care erau conștienți de ireversibilitatea evenimentelor dar care adoptau această atitudine de frondă spre a-l infirma și a-i demonstra ilegitimitatea. Longevitatea de peste zece ani a unora dintre aceste grupuri este surprinzătoare având în vedere că pentru anihilarea lor forțele de armată și securitate desfășurau divizii întregi. Explicația ar putea fi voința
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
crize de inadaptare. Crize care de altfel chiar au loc, căci, scos din regimul tabieturilor, autorul trece printr-o iritare a nervilor cu deznodămînt sever: în primele zile este muncit de o dispoziție irascibilă care îl împinge la gesturi de frondă (stă cu mîinile la spate în timpul liturghiei, refuză să sărute icoanele, cît despre bătut metanii nu încape vorbă), pentru ca apoi să acuze resemnarea omului care simte că împrejurările sînt mai puternice decât el. Etapele, fazele prin care trece sunt tipice
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
nu interveniți cu forța sau cu explicații plictisitoare. Atrageți atenția copilului printr-o discuție cu alt subiect și repetați corect, puțin ostentativ, ceea ce el a făcut greșit. Cu ale cuvinte bateți șeaua să înțeleagă iapa. Orice aluzie stârnește spiritul de frondă. Un copil isteț ar răspunde unui sfat repetat prea des cu „fă ce face popa nu ce spune” Deși ar pare obraznic, un asemenea răspuns este în cadrul disciplinei. Apropo de popă. Copilul, din cea mai fragedă vârstă, trebuie să conștientizeze
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
descătușată de pietrele monumentelor și de sacâzul discursurilor oficiale cari i s-au închinat într-o batjocorire totală a vieții lui de zbucium și de mizerie.” Revoluția poetică declanșată de simbolism introduce în câmpul poetic pictura și muzica, gestica teatrală, fronda, ironia etc. Prin simbolism poezia noastră se „modernizează”, devine contemporană cu peisajul liric occidental, noțiunile de nou și vechi devenind relative. Astfel Macedonski, Anghel, Minulescu, Bacovia sunt poeți crescuți la flacăra lui Eminescu. În ei găsim teme, ambianțe, versificații, de
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MUNTELE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Unii oameni urcă pe munte pe cele mai cunoscute trasee; alții din ignoranță sau din frondă incearcă să urce pe cele mai grele și necunoscute ittinerare iar alți în schimb aleg din comoditate cele mai ușoare drumuri numai că acestea coboară, coboară, coboară... Cine nu se apropie de Dumnezeu în fiecare zi, acela se îndepărtează de
MUNTELE de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361666_a_362995]
-
să fie adică împreună în același timp și în același loc, cu aceiași subiecți și plecând de la aceleași premize. La acestea mai adăugați stângăciile, frustrările, incapacitatea orientării și neputința ralierii la reguli și norme (poate și dintr-un spirit de frondă!) care să asigure succesul unei legături de durată și iată, încheiat în linii mari, tabloul unui eșec... Figuri destinse și radioase, într-un crescendo din partea ei ce molipsea interlocutorii și o sobrietate din partea lui ce dădea de furcă opțiunii, toate
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
fapt, care ar fi trebuit privit ca o reparație necesară, ca o revenire la normalitate, a declanșat o nemulțumire aprigă-n trei trepte: (Președinte/ Patapievici/ fanii lui Patapievici); iar ultimii au hotărât să inițieze mișcarea de protest „parada papioanelor”, declinul frondei prin ridicolul elitelor! Iar acești adulatori ai lui Horia Roman Patapievici („viruși HoRoPa”, îi numea cineva) au avut în prima linie personaje foarte importante, domnilor: de la proaspăt înstelatul locotenent-colonel Turcescu (ofițer superior fără nici o zi de armată), la necoptul ex-prim-ministru
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
monolog chinuitor al întrebărilor fără răspuns și al răspunsurilor pârjolite de întrebări, vin, parcă, să întărească ideea că “logica inimii “ este “ celălalt tărâm “, opus aceluia al rațiunii și refractar intrării în conul de lumină al raționalității. Meditația lui nu este fronda unui fanatic hotărât să dea lecții de irațiune veacului fascinat de idolul rațiunii, și nici smerenia obtuză a unui creștin habotnic, extaziat de martirul lui Crist și dornic să prosterne omul în fața crucifixului. Pascal a servit rațiunea astfel, avertizând prevenitor
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MUNTELE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Unii oameni urcă pe munte pe cele mai cunoscute trasee; alții din ignoranță sau din frondă incearcă să urce pe cele mai grele și necunoscute ittinerare iar alți în schimb aleg din comoditate cele mai ușoare drumuri numai că acestea coboară, coboară, coboară... Cine nu se apropie de Dumnezeu în fiecare zi, acela se îndepărtează de
MUNTELE de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346680_a_348009]
-
anume cerceta fieștecare! Însă, ceea ce e mai rău e necazul că atât nechezolii de școală germană maioresciană și-au pierdut legăturile cu ai lor colegi din Weimaruri și Dresde, cât și nechezolii de nostalgii sincronice lovinesciene cu tovarășii lor de frondă, de cinismul și de lene din lupanarele și cafenelele Parisului, cea mai recentă consecință fiind știrea spărgătoare de auz că nu alte țări, cum ar fi Italia sau Spania cele cucerite de agricultorii și nomazii noștri după modelul slavilor de
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din păcate, aceste stări i-au marcat puternic viața, transformându-o într-o continuă ne odihnă și alertă. S-a risipit total până la pierderea de sine, răsuflând doar atunci când simțea imperios nevoia de a scrie, „când cuvântul stătea gata să
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
-o și cu alții. Tot ce nu ne mai poate servi, e basculat în cenzură. Probabil acesta e principiul de aplicare pe care doriți să îl impuneți opiniei publice din România. L-ați pus în aplicare (într-un fel de frondă inversă) și în cazul „Legii nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
față de ele, nu renunța la șicanarea în continuare a Brigittei, așa că hotărî să-l păstreze momentan lângă ea, deoarece nu știa prea bine ce sentimente o animă față de el. O fi afecțiune, o simplă simpatie, sau doar o dorință de frondă cu cea care se credea în închipuirea ei, starul liceului. Era adevărat că Brigitte primea zilnic pentru nevoile curente mai mulți bani decât putea să-i cheltuiască, față de ea, căruia părinții îi alocau o sumă fixă săptămânală, pe care trebuia
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
Un ,,Eminescu al timpului nostru” se cere, da, dar nu lovind în tot ceea ce reprezintă Instituția Eminecu clădită în timp și care ne reprezintă la cel mai înalt nivel în fața lumii. În pofida opiniei acestor autointitulați elitiști. A atitudinii lor de ,,frondă iresponsabilă”, de zeflemea ce l-a iritat atât pe Constantin Noica, Eminescu este viu, trăind cu fiecare generație în parte, actual mai mult ca oricând, prin profunzimea și frumusețea gândirii lirice, prin publicistica sa: ,,Atâta să nu uitați:/ că el
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]