19,594 matches
-
spre Olimp în stilul lor (compromiterea persoanelor care ar fi putut să-i creeze concurență, defăimarea, iar în unele cazuri, și lichidarea fizică (cum a fost cazul lui Gheorghe Ghimpu)). Și acest iuda și-a îndeplinit rolul foarte bine, ducând Frontul Popular la groapa de gunoi și distrugând Mișcarea de Eliberare Națională, iar acum punându-se în slujba noului „holop” al Moscovei - Dodon. Venirea comuniștilor la putere pe o perioadă de tocmai opt ani a fost la îndemâna Kremlinului în pofida aparențelor. Kremlinul
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
sta capul). Dar tocmai Ștefan cel Mare era un unionist convins de necesitatea unirii celor trei principate române pentru a contracara presiunea otomană tot mai mare. Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș au creat în sec. XV frontul antiotoman. Încercări de unire au făcut, de asemenea, domnitorii Petru Rareș (1541) (în această perioadă transilvăneanul Nicolaus Olahus (Valahul) scria despre „...unitatea de neam, origine, limbă și obiceiuri a românilor din cele trei principate românești”) și Ioan Vodă cel Viteaz
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
de oameni au trecut într-un șir încontinuu timp de aprozimativ trei ore, luându-și rămas bun. În ochii tuturor se citea o tristețe adâncă legată de urcarea în ceruri a marelui Ion Ungureanu, dar și de faptul că pe frontul unionismului rămân tot mai puțini patrioți. „Ion Ungureanu a fost un ostaș al ... Citește mai mult „Republica Moldova este ca o cetate asediată. Sa fiți atenți! Dușmanul e la portile ei. Luptele între frați în aceste clipe sunt foarte periculoase”. (Din
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
de oameni au trecut într-un șir încontinuu timp de aprozimativ trei ore, luându-și rămas bun.În ochii tuturor se citea o tristețe adâncă legată de urcarea în ceruri a marelui Ion Ungureanu, dar și de faptul că pe frontul unionismului rămân tot mai puțini patrioți. „Ion Ungureanu a fost un ostaș al ... IV. VALERIU DULGHERU - DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. „...Mai întâi de toate să
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
gândul face drumul înapoi până la locul desfășurării acelor scene ca să le vedem cu ochii minții și ai sufletului așa cum s-au petrecut. Se poate vorbi de un adevărat miracol, deși este o poveste adevărată, petrecută pe mai multe segmente ale frontului de Vest, în timpul Primului Război Mondial. Era ajunul Crăciunului, în anul 1914. Trecuseră doar cinci luni de lupte și atacuri zădarnice de la declanșarea războiului și se pierduseră aproape un milion de vieți omenești. Speranța că acest război al tranșeelor se va termina
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
infestând mâncarea, febra tifoida, holera și dizenteria făceau ravagii, iar vremea rece, ploioasa, frigul și umezeală care îi pătrundeau până în măduva oaselor erau tot atât de necruțători inamici că cei din tranșeele de vizavi. Pentru ridicarea moralului soldaților, li se trimiteau pe front pachete cu îmbrăcăminte călduroasă, alimente, băuturi, țigări... În ajunul Crăciunului, germanii au primit brăduleți împodobiți în care erau agățate lampioane de hârtie. Trupele germane și cele franco-britanice erau așezate față în față în tranșee apropiate, aproximativ la două-trei sute de
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
tulbură opinia publică, dar scrisorile și fragmente de jurnal ale soldaților au ajuns în mâinile presei și vestea s-a raspandit uluind lumea. Nici până astăzi nu se vorbește în nicio carte de istorie despre acest Armistițiu de Crăciun de pe fronturile Franței de Est. În logica îngustă a celor mari care au declanșat acest măcel al omenirii, fraternitatea această a fost privită că o trădare și nu ca un gest de mare încărcătură umană. Imaginea acestor fapte va dăinui peste timp
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
privită că o trădare și nu ca un gest de mare încărcătură umană. Imaginea acestor fapte va dăinui peste timp. Scriitorul Erich Maria Remarque, participant la ororile acestui război, a descris aceast armistițiu tacit în excepționalul român „Nimic nou pe frontul de vest" care a fost ecranizat magistral în anul 1930 și iar în 1979. În ultimii ani și presa noastră a publicat articole, comentarii, scrisori sau fragmente din jurnalele combatanților oferind noi detalii despre acest Armistițiu și au anunțat moartea
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
lumina această lecție de omenie și frățietate creștină dată de bărbații Europei. Tulburător de frumoasă pagina a dragostei de viață țâșnită din ghearele morții și în același timp, minunată lecție de omenie și frățietate creștină dată de soldații aflați pe front în Primul Război Mondial ! ---------------------------------------- Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada Crăciun 2014 Referință Bibliografica: Elenă BUICĂ - 100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIȚIU DE CRĂCIUN / Elenă Buică : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V, 26 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată: - Ieșiți afara cu joaca, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
adăuga un castron cu făină de ... Citește mai mult Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată:- Ieșiți afara cu joaca, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
aruncat asupra orașului,/ te-a oprit prietenul cel mai bun. foc de artificii a fost apoi/ prietenul cel mai bun. De logodnica lui părăsită nu te-ai/îndrăgostit niciodată". Tot fragmentul este un melanj de amintiri, în care poveștile de pe front ale bunicului (în fond, tot un fel de creație literară) devin parte a unui alt imaginar, cel al poetei. Firește, între povestea originară și cea secundă există diferențe stilistice și de abordare majore. Sunt două vârste ale literaturii, două modalități
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
fie? Nicolae a numărat pe degete. Îi știa pe cei ce aveau arme. Toți, activiști de partid comunist. - Mă, Costică, hai, că ăștia sunt În stare să ne facă ciur! Și nu mi-e de-aia, dar, am scăpat de pe front și nu vreau să mor Împușcat, aici, ca un câine legat! (continuare) Începând cu asf in ț i tu l soarelui din 27 septembrie și până la asfințitul soarelui din 28 septembrie 2009 (24 de ore) este „YOM KIPUR” = Ziua ispășirii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În presă imediat atunci după Revoluție, când mai mulți membri CADA după un articol al meu publicat În revista Baricada, o scrisoare deschisă către Ion Iliescu, În care Îi motivam de ce nu vin să mă așez lângă ceilalți membri ai Frontului Salvării Naționale, și justificam prin faptul că cel puțin câțiva de acolo erau agenți dubli sau tripli, Dan Deșliu, Mircea Dinescu, cei de la CADA, bănuind că știu mai multe sau crezând că știu mai multe, mi-au trimis și mie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un coleg de-al lui, mai puțin norocos și care se dădea liber cugetător, cam ca Diogene, fără butoi. Când făcusem cunoștință cu el, tot pe la Universitate, tocmai mânca lacom ceva dintr-o gamelă cazonă, ciobită. Cunoșteam. Și eu, pe front fiind, într-o zi de vară, mâncasem dintr-una la fel. Fasolea era atât de fierbinte, - abia scoasă de la cazan, - încât vreo jumătate de ceas, așteptasem cu ochii pe ea, să se răcească, deși muream de foame. Alături de gamelă, jos
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
forma de manifestare, la nivel național, nu este o glumă. „Lucru dracu în casa popii!”îmi zice iar Moș Gogu, „câtă vreme nu mai e vaccinul. Pe vremea mea, cănd dădea boală în tine, venea unul, Gorici, făcut sanitar pe front, iti aruncă, din pragul ușii, o seringă plină cu penicilină, în cur, și te vindecai. Toți, de toate! Mai puțin aia, îi știi dumneata, activiștii, securiștii... Ai focului, dar nici că se îmbolnăveau de ceva! ( La Lilieci, Marin Sorescu). Astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
CRISTIAN VASILE, cel îndrăgostit de frumoasă Zaraza. Mult timp Zavaidoc a fost acuzat că ar fi pus la cale uciderea Zarazei în scopul distrugerii adversarului. Nicidecum, ne spune scriitorul, jurnalist Jean Dumitrașcu în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe front la Odessa înveselind ostașii români. Tot Jean Dumitrașcu ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au reușit să fugă și au trăit prin păduri până au fost siguri că autoritățile române au preluat puterea. Acele zece zile fără tată au fost groaznice. Aflasem că cei prinși erau împușcați pe loc... În luna aprilie 1943 când frontul rusesc se apropia, aveam deacuma 11 ani și eram elevă la liceul Regina Maria din Chișinău. Ni s-au dat actele, ne-au făcut bagajele și ne-au trimis acasă sau la rude apropiate. Pe mine și pe Valer ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure transportul armatei. Nici o veste de la ai mei: noi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure transportul armatei. Nici o veste de la ai mei: noi la Buzoiești nu citeam nici un ziar. Tata și mama erau la Sibiu, conform ordinului de repatriere dat de Ministerul Învățământului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de aceia eu insumi ajungând cadru universitar într-adevăr în domeniul artistic am căutat să fiu înțelegător cu studenții mei. Și a venit bacalaureatul în 1946. Nu mai aveam șansă (vai de șansă lor, căci cei mai multi aveau să moară pe front) pe care au avut-o candidații la bacalaureat prin anii 1943-1944 cărora prima întrebare ce li se punea era: Ce vreți să faceți în viitor? Ofițer! Răspundeau aproape în unanimitate candidații Și asta era sinonim cu trecerea bacalaureatului. Noi, fiind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
provinciei noastre nu pot fi puse în valoare, dar nici cetățenii ei nu o cunosc decât superficial". Pentru cunoașterea Basarabiei "nu avem nici măcar monografiile capitalelor de județe dintre Prut și Nistru". În concluzie, scria G. Rașcu, "trebuie să mărturisim că frontul nostru cultural, la granița de răsărit a țării, este destul de anemic. Măcar acum, în ceasul al douăzecilea, să pornim la ridicarea materială și înstărirea culturală a provinciei noastre, a cărei recomandare documentată pentru marele public de aici, din restul țării
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce se dă pe un front invizibil/ între două forțe aparent disproporționate:/ pe de o parte, Ieronim (numai oase și duh)/ apărîndu-se din răsputeri, de cealaltă, grupul de tinere ispite/ (inflorescente învoalte)/, ale căror seducătoare veșminte și instrumente de cîntat/ au fost cu grijă alese/ ca să
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
forma de manifestare, la nivel național, nu este o glumă. „Lucru dracu în casa popii!”îmi zice iar Moș Gogu, „câtă vreme nu mai e vaccinul. Pe vremea mea, cănd dădea boală în tine, venea unul, Gorici, făcut sanitar pe front, iti aruncă, din pragul ușii, o seringă plină cu penicilină, în cur, și te vindecai. Toți, de toate! Mai puțin aia, îi știi dumneata, activiștii, securiștii... Ai focului, dar nici că se îmbolnăveau de ceva! ( La Lilieci, Marin Sorescu). Astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
CRISTIAN VASILE, cel îndrăgostit de frumoasă Zaraza. Mult timp Zavaidoc a fost acuzat că ar fi pus la cale uciderea Zarazei în scopul distrugerii adversarului. Nicidecum, ne spune scriitorul, jurnalist Jean Dumitrașcu în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe front la Odessa înveselind ostașii români. Tot Jean Dumitrașcu ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]