327 matches
-
număr mare de spori ce asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe frunze. În țara noastră N. Minoiu (1971) a pus în evidență rolul ce-l are fructificația de rezistență (apotecia) în iernarea ciupercii cât și în efectuarea infecțiilor . Perioada dintre două infecții, durează 7-15 zile în funcție de temperatură. La noi în țară, cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile și verile ploioase ce urmează după ierni cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafeței frunzei este distrusă. Frunzele cad în lunile august septembrie și fructele se maturează greu. Alteori, pe frunze apar pete mari, cenușii, de formă circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarța
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform (fig. 177). Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație, iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă,asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară fructificațiile de rezistență (peritecii) cu gât lung, ce conțin spori. Iernarea ciupercii poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor.Din cercetările făcute la Iași (1957-1960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10șC, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar formațiuni punctiforme de culoare brunie, formate grupurile de micelii cu spori. Un atac puternic determină îngălbenirea, brunificarea și apoi căderea în masă a frunzelor (fig. 179). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc pe frunzele căzute, în primăvară formându-se peritecii (fructificații de rezistență) cu spori. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de umiditate și de prezența sporilor duși de către vânt. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructe. Spre deosebire de făinarea americană, petele albicioase și prăfoase nu devin cenușii-brunii, apariția cleistoteciilor fiind foarte rară. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației sporii răspândesc ciuperca, iar de la un an la altul ciuperca persistă prin miceliul de rezistență de sub solzii mugurilor și prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere. Măsurile de combatere ce se aplică împotriva făinării americane sunt bune și împotriva făinării europene. 9.9.1.3. Antracnoza agrișului Pseudopeziza ribis Boala este des întâlnită în plantațiile de agriș și coacăz din S.U.A.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecții este de 1-2 săptămâni. Iernarea parazitului are loc fie sub formă de spori, ce sunt rezistenți la temperaturi scăzute, fie ca miceliu de infecție în scoarță sau miceliu uscat în frunzele căzute, din care în primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce vor asigura infecțiile primare în primăvară. Antracnoza produce pagube mai mari prin defolierea agrișului și coacăzului în regiunile umede cu veri mai răcoroase. Prevenire și combatere. Se vor îndepărta lăstarii atacați și se vor arde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
9.9.1.4. Rugina agrișului și coacăzului Cronartium ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care se formează sporii ciupercii, se află în apropierea acestora. Simptome. Pe frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramurile de pin de vârste variate, se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunze, prin apariția unor pete mari colțuroase, ce se întind de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii duși de apa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii duși de apa de ploaie și de vânt. Prevenire și combatere. Se vor tăia și arde ramurile atacate. Se va asigura o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și în acest caz frunzele prezintă pete mari, brune, ce ating 10-15 milimetri în diametru. În centrul petelor se observă punctișoare mici brune negricioase, fructificațiile cu spori ale ciupercii. Uneori, țesuturile parazitate se brunifică, devin sfărămicioase și cad, iar frunzele apar ciuruite, apoi cad înainte de vreme (fig. 184). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu de rezistență, care va genera fructificații de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brune negricioase, fructificațiile cu spori ale ciupercii. Uneori, țesuturile parazitate se brunifică, devin sfărămicioase și cad, iar frunzele apar ciuruite, apoi cad înainte de vreme (fig. 184). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu de rezistență, care va genera fructificații de rezistență, ce-și vor elimina sporii lor în primăvară. În timpul vegetației, răspândirea ciupercii se va face prin sporii ce apar pe frunze. Prevenire și combatere. Se vor aplica măsuri de igienă culturală; toamna sau primăvara frunzele și tulpinile uscate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse utilizate împotriva pătării brune a zmeurului. 9.9.2.6. Rugina zmeurului Phragmidium rubi-idaei Această boală este destul de comună la noi în țară pe zmeur. Simptome. Pe frunze apar pete gălbui, vizibile pe partea superioară, în dreptul cărora ciuperca formează fructificații punctiforme. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, se formează niște mici cupe cu spori de culoare gălbuie. Grupurile de spori de vară, de culoare galbenă, cu o ușoară nuanță portocalie, acoperă toată suprafața inferioară a frunzelor, care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fig. 186). Pe timp umed, ciuperca formează spori pe miceliul aerian, care apare ca un puf vizibil pe partea superioară a frunzelor. Toamna, când temperaturile sunt mai coborâte, petele purpurii se albesc la centru și, în aceste zone, se formează fructificațiile ciupercii, care apar ca niște punctișoare mici, negre. Frunzele puternic atacate se brunifică și se usucă. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de fructificații de rezistență care se formează pe frunzele distruse; în interiorul acestora se găsesc sporii ce ajung la maturitate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
când temperaturile sunt mai coborâte, petele purpurii se albesc la centru și, în aceste zone, se formează fructificațiile ciupercii, care apar ca niște punctișoare mici, negre. Frunzele puternic atacate se brunifică și se usucă. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de fructificații de rezistență care se formează pe frunzele distruse; în interiorul acestora se găsesc sporii ce ajung la maturitate în primăvara următoare și produc noi infecții. În iernile mai blânde, ciuperca poate rezista sub formă de spori și de miceliu de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori, iar în primăvară din miceliul de rezistență sau din fructificațiile de rezistență (cleistotecii) se vor elimina sporii. Prevenire și combatere. Pentru reducerea sursei de infecție a ciupercii, se cosește cultura după recoltare și masa vegetală rezultată se arde. Se recomandă cultivarea soiurilor rezistente cum sunt: Premial, Sunrise, Red Gauntlet, Aliso
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pericol mare de mană. Urmărind apariția petalelor galbene-untdelemnii pe frunzele plantelor sensibile la mană și analizând datele climatice din grafic se poate preciza data contaminării primare sau secundare; durata perioadelor de incubație, indică chiar numărul de zile rămase până la apariția fructificațiilor în funcție de temperaturile medii zilnice (cu atât mai precis cu cât diferența dintre temperaturile zilelor și a nopților este mai mică), deci și perioada în care trebuie să se execute stropitul. Stațiile de prognoză și avertizare nu pot acoperi suprafețe viticole
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență, mai ales din mugurii lăstarilor infectați și în al doilea rând cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) din care în primăvară ies spori. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au acești spori în infecțiile de primăvară. La noi în țară sporii din cleistotecii ajung la maturitate spre toamnă, iar cei ce nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie ude, iar picăturile de apă să se mențină 12 ore. Condiții asemănătoare pentru efectuarea infecțiilor primare în primăvară reclamă și sporii care apar din fructificațiile de rezistență de pe boabele căzute (I. Mirică, 1967). Boala este periculoasă în viile ce se irigă prin aspersiune, plantate pe terenuri ce rețin apa, sau pe malul unor ape. În afară de hibrizii producători direcți, în anii cu primăveri și veri umede
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
maturează în mod normal. Transmitere-răspândire. În plantațiile pe port înalt, boala este rar întâlnită, deoarece frunzele nu vin în contact cu solul. Ciuperca rezistă în frunzele căzute pe sol, iar primele infecții în primăvară sunt asigurate de sporii formați în fructificațiile ce apar din scleroți (apotecii). Prevenire și combatere. În plantații se va aplica o agrotehnică superioară, administrându-se îngrășăminte organice în complex cu cele minerale, pentru fortificare. Zeamă bordoleză-0,75-1 %, Oxiclorură de cupru 0,5 %, Folpan 50 WP0,2 %, aplicate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ploioase și călduroase. Dezvoltarea ciupercii începând cu 1-2șC, duce la pierderi mari și la strugurii păstrați în depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formează microscleroți sub forma cărora iernează. În primăvară, în urma germinării scleroților, se formează atât spori cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]