366 matches
-
rude. Fără să vrea, fața lui Maigret căpătase o expresie profesională. Ai fi zis că el conducea ancheta și că unul dintre colaboratori Îi dădea raportul În biroul lui. Ii lipseau doar hîrtiile din față, pe care obișnuia să le frunzărească În aceste Împrejurări, Sena care se vedea pe fereastră și fotoliul solid cu spetează ca să-și poată sprijini spatele. În timp ce Lecoeur vorbea, remarcase două-trei detalii, Îndeosebi faptul că, În acel salon care servea drept cameră de zi, erau doar fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
e de altă părere, pentru că mi-a recomandat să vă raportez tot ce-am aflat. Cred că cei din brigadă, inclusiv cel de față, vor pleca În călătorie. — Se ducea departe? Trigaud scoase un teanc de hîrtii din buzunar, le frunzări și găsi foaia pe care o căuta. — Bineînțeles, nu-și amintesc de toate deplasările, dar au fost frapați de unele nume de orașe. De exemplu, Strasbourg la o lună după ce fusese la Brest. Și au mai remarcat faptul că legăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
și ea să cumpere cartea, după care se uită în jur după încă una. Se duce la o altă masă și deodată, privirea îi cade pe cartea perfectă: „Ghidul idiotului pentru internet“. Ei bine, poate că nu sunt idioată, dar frunzărind cartea, îmi dau seama că sunt sute de lucruri pe care nu le știu, mii de site-uri pe care mi-ar plăcea să le vizitez. Da, asta e ultima carte. E timpul să plec. Rătăcesc spre casă și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să încerc să intru pe net. Întind mâna și scot Ghidul idiotului pentru internet. Bun. E timpul să explorăm, și întorcându-mă la ecran, dau dublu click pe iconul din stânga, care mă va conecta la internet. În timp ce aparatul se conectează, frunzăresc ghidul. Acum chiar că e incredibil. Aflu despre site-uri web, despre galerii de artă on-line, unde îți poți pune propriile poze sau le poți descărca pe ale altora. Aflu despre site-uri de medicină alternativă, unde poți vedea cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
calmă. Nici această situație nu pare să fie a mea, îmi dă senzația că e o experiență extracorporală, ceva ce urmăresc la un cinema. Brad tace pentru multă vreme, iar eu nu mă deranjez să-l presez. Stau și aștept, frunzărind în continuare revistele, ca într-un vis. ― Nu știu ce să zic, îmi spune el. ― Bine, spun eu cu o voce rece ca gheața. Te ajut eu. Am dreptate să spun că aceste poze sunt ale tale? Brad încuviințează din cap. ― Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la noi, când la George. După vreo zece minute, a ieșit din nou pe hol, a scos sticla de apă, a mai sorbit două-trei înghițituri, a pus-o la loc în geantă și s-a întors în compartiment. A mai frunzărit cartea, a ieșit, a sorbit iar din sticlă și a pus-o la loc. M-am gândit că o fi având probleme cu rinichii, sau o fi făcând tratament cu apă, că citisem pe undeva că ar fi dat rezultate
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Shula?“. Scrise un bilet și Îl strecură pe sub ușă. „Sună-mă deîndată“. Apoi, coborând cu liftul negru (cât de ruginit și de negru era!), se uită În cutia ei poștală, pe care nu o Încuia niciodată. Era plină, și el frunzări corespondența. Chestii de aruncat. Scrisori personale, nici una. Deci, era evident plecată, nu-și scosese corespondența. Poate luase un tren spre New Rochelle. Avea o cheie de la casa lui Gruner. Sammler refuzase oferta unei chei de la apartamentul ei. Nu voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
IRene. Mary stătea pe culoar în picioare, râzând amețită sau pentru că era deja beată - Irene nu era în stare să-și dea seama care era motivul. Cu ani în urmă, Irene o catalogase pe Mary ca fiind o creatură plicticoasă; frunzărise capitolele din cartea lui Alice care o priveau și de-acum începuse să creadă că și eticheta ei și narațiunea lui Alice erau incorecte. Până la urmă, era posibil ca, dintre ele, toate, Mary să producă încheierea cea mai fericită. Irene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
i-e teamă, pentru că „nu e nimic rău în asta”. Avea dreptate, dar nu era suficient. Era tânără, nu se obișnuise cu timpurile sau trecuse pe lângă ele ușor indiferentă, era una din posibilitățile de nesluțire, de a-ți menține identitatea. Frunzărea revistele pentru așezarea unui melancolic echilibru; erau acolo fotografii înfățișând obiceiurile unei lumi uitate, parcă nu existase, moda unei vremi revolute, domni în fracuri, doamne în strălucitoare rochii de bal: lumea aceea se pierduse. Ana cea mică - fiica Anei - acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
întreagă se trudiră bordeienii ca să isprăvească adăposturile vitelor. Ș-acuma, la ocoale, începeau oameni a aduce nutrețuri, și vitele se mișcau încet în dosul gardurilor de stuh, subt acoperișuri de paie; stăteau triste cap la cap, și mâncarea numai o frunzăreau, și-n jur, pretutindeni, curgea umezeală rece. Oamenii stăteau în bordeie. Se zbiceau la vatra cu foc - apoi iar ieșeau cu țoluri în cap și lunecau cu opincile prin glod. Faliboga și pe vremea asta nu se mai astâmpăra. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ea râdea din toată inima. În ziua aceea, totuși, nici lui nu-i ardea de râs. Luă cartea din mâinile ei fără să scoată o vorbă și se așeză cu picioarele ghemuite sub el, pe pragul camerei, ca s-o frunzărească. A stat cu nasul vârât în carte mai bine de un ceas, în vreme ce noi cătam la el în tăcere; apoi a închis-o și a rămas dus pe gânduri. S-a uitat la mine fără să pară că mă vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aur și de argint, de care nu s-a putut atinge pentru că nu știuse incantațiile potrivite sau pentru că nu avusese asupra lui parfumurile care trebuiau. Și iată-l că vine să-ți arate, fără a-ți îngădui totuși s-o frunzărești, o carte în care sunt amintite locurile unde se află acele comori! Nu știu, în ce mă privește, dacă aceea pe care o strânseseră vreme îndelungată suveranii nasrizi e tot îngropată în acest pământ al Andaluziei, dar nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mână. Mi-am ridicat ochii alarmat, surprins, îngrozit. O fată plinuță, drăguță, cu un șal mare, cu două insigne pe reverul pardesiului de catifea, cu fața și întreaga ei ținută vibrând de energie, hotărâtă, exaltată... Cititorii s-au oprit din frunzărit. Cineva de lângă mine a făcut un pas lateral și nu l-am mai putut vedea. — Ce faci? a lătrat ea - s-a răstit ea. O gură aparținând clasei mijlocii cu voce și dinți puternici și curați. M-am dat înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
neașteptate, m-a îmbrățișat, ținându-mă pentru un moment, înainte să plece pe coridorul care ducea la biroul ei. M-am uitat după ea, simțindu-mă ridicol de impresionată. Tot ce voiam era să stau jos pe canapea și să frunzăresc paginile revistelor ilustrate și să uit de ceea ce trebuia să fac. Mi-a fost greu să ies pe ușă, să merg pe stradă, să descui dubița și să conduc mai departe. Frumusețea zilei mă moleșise și ea, călduroasă și înmiresmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de soclu și, mult aplecat înainte, studia concentrat întâmplarea. Bumbu, unul dintre marii noștri specialiști în bizantismul literar, profesor renumit într-o vreme pentru liberalismul lui, care ne vorbea la cursuri până și despre literatura homosexualilor și ne aducea să frunzărim ultime publicații culturale primite din Franța. Nu-l mai văzusem de ani buni. Auzisem că se apucase de băut, după ce-i fugise fata în Zanzibar, să se mărite cu șeful reprezentanței Rank-Xerox de acolo. Bumbu fusese de câteva ori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pune spionul în primejdie. Diversele divizii de detectivi constituiau un teren propice dacă puteau găsi un individ care să nu se dovedească un cinic iremediabil. Mal puse mâna pe registrul intern cu adresele celor de la LAPD și începu să îl frunzărească, cu un ochi la ceasul de perete, care se apropia de ora 3. Era timpul ca Stefan să se întoarcă de la școală. Tocmai se pregătea să-l sune pe comandantul secției, pentru a iniția unele discuții preliminare, când auzi pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Dosarele nu erau puse în ordine alfabetică și nu exista nici o logică în plasarea lor penală: cazurile de homosexualitate erau amestecate cu cele de pur exihibiționism și molestări de minori, iar contravenienții și cazurile penale stăteau unii lângă alții. Danny frunzări primele două dosare din sertarul de sus și se enervă că organizarea era atât de proastă. Polițiștii din brigadă de-abia așteptaseră să scape de aceste informații, să le uite cât mai rapid. Știind că el va trebui să caute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Impresionant. Lăsând la o parte fixația lunatică a lui Dudley Smith, cei șaptesprezece băieți acuzați de uciderea lui José Diaz erau în mod evident nevinovați. Iar Claire Katherine De Haven, bogata târfă comunistă, fusese forța majoră din spatele eliberării lor. Mal frunzări jurnalul. Însemnările referitoare la De Haven se răreau pe măsură ce trecea de ’44 și ’45. Gustă din mâncare și trecu printr-o mulțime de pagini care îl arătau pe Eisler drept un tip inteligent, cu o minte analitică, un om de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
probe clare. De fapt, dacă jurnalul ar fi fost prezentat marelui juriu, l-ar fi făcut pe Eisler să pară un fel de erou bizar. Amintindu-și că omul fusese prietenul lui Richard Loftis și colegul lui Chaz Minear, Mal frunzări paginile în căutarea lor. Minear dădea impresia că e cel mai neajutorat dintre cei doi - scaietele. Mal citi fragmentele legate de colaborarea celor doi la scenariile pentru Frontul de Est și Furtună deasupra Leningradului, de prin anii 1942-1943. Eisler era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
răvăși întreaga arhivă, aruncând cutiile goale. Alcoolul de la prânz se evaporă din el odată cu transpirația. I se lipiră de piele pânze de păianjen și se murdări cu mucegai și fecale de șoareci. Găsi o cutie marcată cu „FI ’41-’43”, frunzări câteva fișe și descoperi cu surprindere că erau aranjate cronologic. Continuă să le sorteze, căutând perioada dintre sfârșitul primăverii și vara lui 1942, și găsi nouă nume: opt bărbați albi, cu vârste între nouăsprezece și patruzeci și șapte de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ceea ce este indiciul originii sale asiatice. Maxilarul este în mod plăcut ortognatic, în contrast cu maxilarele proeminente ale craniilor de negrii, ilustrate în Rasele indigene ale pământului, scrisă de Nott și Gliddon. Acest volum interesant îi este oferit lui Robert să-l frunzărească, în timp ce pastorul notează rezultatele. Se uită la imaginile de statui grecești, apoi la figurile contorsionate, parcă murdare de funingine ale negrilor și simte, așa cum face adesea, că poate răsufla ușurat, că nu seamănă cu nici unele. Ca multe din cărțile pastorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu mirodenii și se pișca de nări. De lîngă tetrarh, arhonții priveau cu gurile căscate la Aneta. Costică zîmbea iar la sfîrșitul dansului întinse directoarei o tavă pe care se zbătea capul meu. Asistența se prosternă pînă la pămînt. Epilog Frunzărind un sertar cu manuscrise vechi, cîteva hîrtii îngălbenite mi-au atras atenția. Le-am răpsfoit. Deodată simții că-mi bate inima. Erau foile unei epistole care, pe vremuri, mă intrigase atât de tare încît am vrut să-l cunosc pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la întrebarea privind ce fel de școală - creștină sau buddhistă - oferea cea mai bună formă de educație, așa că nu privea nici cu admirație, nici cu mirare, ceea ce se afla în fața lui. Luând manualul unui elev de pe un pupitru din apropiere, frunzări, tăcut, paginile, dar i-l înapoie repede copilului. — Cine cânta adineaori la vioară? întrebă el. Unul dintre preoți le repetă elevilor întrebarea lui Nobunaga. Nobunaga înțelese repede: profesorii nu fuseseră în clasă până atunci, iar elevii profitaseră de lipsa lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să am încredere în mine... Precum și în posibilitățile tale, dragule... În fapt de seară, după ce am luat cina, mi-am făcut ruga și m-am întins în crivatul din chilie, cu așternutul lui aspru, călugăresc. Înainte de a adormi, am mai frunzărit prin cele cărți. Somnul a venit pâș-pâș printre rânduri, cuprinzându-mă duios, ca o mamă. Visele mi-l aduceau mereu pe bătrân în preajmă. Dar nici unul din acele vise nu a fost statornic. În zori de zi, vrăbiile gureșe m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-o iei la picior, că te așteaptă masa întinsă... Astăzi ai să mănânci ce n-ai gustat niciodată la mine. Aceste ultime cuvinte le-am auzit pe când bătrânul se afunda deja în pădure. După plecarea lui, am continuat să frunzăresc cărțile... Din când în când, mă opream asupra unui hrisov sau zapis care mi se părea mai însemnat din punctul meu de vedere. M-am plimbat cu nesaț prin cărțile înșirate în fața mea... Tocmai pe când mă afundasem în dezlegarea unui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]