222 matches
-
ușor cosmetizată de interese economice și poli tice de priștipeală, ar putea să ne vindece de multe complexe și intoleranțe. Ar putea deveni chiar un semn de maturitate... Mic dicționar olteano-român Cecsina ! : hai sictir ! Cel-din-baltă : dracul Chisnova : fată săracă și fudulă A umbla chirlalesa : a umbla fără rost Cică : fato ; ce faci, cică ; ia stai, cicăle ! : stai puțin, fato ! Da ce că : nu-mi pasă, ce-mi pasă Dacă : mă privește personal ; De ce nu faci asta ? - Dacă ! Deshăimurat/ă : îmbrăcat/ă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-o porție zdravănă în fiecare zi, din mers mi-am recalibrat impresiile: există destul mulți oameni inteligenți pe net, dar proștii sunt infinit mai numeroși. Pe prost îl poți ochi de la o poștă, fiindcă prostul de internet e, obligatoriu și fudul. P-ăla care nu-i și fudul nici nu ajungem să-l cunoaștem, fiindcă tace dracului din gură și atunci nu avem de unde ști că el există în carne și oase. Dar prostul fudul, nu poate de fel să tacă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prostul de internet e, obligatoriu și fudul. P-ăla care nu-i și fudul nici nu ajungem să-l cunoaștem, fiindcă tace dracului din gură și atunci nu avem de unde ști că el există în carne și oase. Dar prostul fudul, nu poate de fel să tacă. Aproape organic, pe el îl chinuiește permanent o imensă și insurmontabilă nevoie de a se exprima. își ia târnăcopul și se plimbă pe Internet, ca pe moșia lui ta-su și, din când în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
romantici, spirituali, dîrji și ușor țicniți, cu alte cuvinte foarte simpatici, publicul Îi iubește, deoarece Îi Înțelege. Ei bine, În Viața lui Toby, De Niro e bădăranul complet, țoapa irevocabilă și iremediabil Îndopată doar cu trei, patru clișee despre viață, fudulă, iritată, egolatră, cîteodată bestială și constant tembelă. Ceea ce-mi aduce aminte de-o emisiune televizată acum opt ani, unde Răzvan Theodorescu s-a apucat deodată să facă elogiul țopîrlanului direct În ecran, vorbind despre „ființa frumoasă a mitocanului”. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o măsură reală capacităților și posibilităților noastre, comportamentul devine hazardat: „Cui sare multe trepte deodată i se frânge piciorul”; „Cine nu e mulțumit de puțin nici de mult n-are parte”.) Prostului nu-i stă bine dacă nu e și fudul. (Prostul este atât de puțin conștient de absurditatea vorbelor și faptelor sale, Încât pretinde celor din jur să i le aprecieze. Dar tot ceea ce ar putea Învăța un prost este să Încerce să dea prostiei sale un aspect agreabil. „Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atîta dor și of pentru Iahwe, izbucnind un incendiu nimicitor. Că oamenii din acele vremuri nu dădeau o para chioară pe toată pălăvrăgeala ivriților plini de viclenie o recunoaște chiar Saul, care ajuns Atena, începe să-i aburească rău pe fudulii urmași ai lui Sofocle și Platon cum găsim la 17,32: ,, Cînd au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc iar alții au zis: «Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată»”. Grecii nu gustau deloc umblatul cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la cer și revelații chiar și pentru cei ce nu le cer. Misterios și șmecher este și alt ivrit ce și-a trăit viața în grea suferință a bolii vedeniilor, pe care îl știm sub numele de Saul, iar unii fuduli la minte spun că respec- tivul chinuit ne-a lăsat niște scrisorele inspirate chiar din preaplinul înțelepciunii lui Iahwe cel întunecat. Cu aceste învățături primite de la Întunecimea Sa, a plecat el în lume să lumineze și să aducă la pieptul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
acest oraș să ierneze împreună și să-i aducă mantaua de piele și cărțile pe care le-a lăsat în Troia la Carp. El menționează că a fost de mai multe ori în Macedonia, vizitînd și orașul Filipi. Unii români, fuduli de mintea de balamuc pe care o au și pentru a batjocori pînă în veci adevărul, spun că Saul a fost în orașul Nicopolis ad Istrum și de aici ar fi evanghelizat neamul get, confundînd cu bună știință cu Nicopolis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
minuțiozitate numele doamnelor ale căror saloane le frecventa (Mme Poenaro, Em. Miclesco, Baicoyano, Emm. Slătineano, Irene Procopiu, Sabina Cantacuzene); de una dintre ele, Elisa Băicoianu, mărturisește că a fost sincer îndrăgostit; francizarea țanțoșă a numelor sugerează indicibilul farmec al prostiei fudule. Unul dintre monografiști mai consemnează, fără entuziasm: "Tînărul intrase și în grațiile soției lui Bogdan-Pitești, care se pare că ar fi vrut să-l facă beneficiarul jefuirii soțului ei, aflat o clipă în pericol de a fi răpus de o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte, înalte, mari, bogate și fudule"; "soarele de primăvară, mîndru, mare, aprins, rotund"; "moșul bătrîn, cuminte, liniștit, înțelept, domol..." Peste ani, Mateiu recuperează modelul și îl pune de acord cu gustul unui veac revolut dar și cu estetismul aristocratic ce supraviețuiește în modernitate așa cum a demonstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ani la oraș, odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este: țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe care și l-au ales ca șef, decît oamenii de merit pe cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este un suflet trist, fără speranța unui respiro și a ușurării din chin. Sufletul neiertător este sfâșiat de îndoială, de neîncredere, confuz, atât în ceea ce-l privește, cât și față de tot ce vede; el este temător și mânios, slab și fudul, se teme să meargă înainte, se teme să stea pe loc, se teme să se trezească, se teme să adoarmă, se teme de fiecare sunet, dar mai mult se teme de liniște; el este îngrozit de întuneric, dar este și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numit amazoane. Adică să-l înțelegem și să ne înțelegem; în acele vremuri cam băgate în ceață de aburiștii greci, geții de la nordul și sudul Is-trului erau un popor vrednic și plin de vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele misilor purta pe cap căciula numită pilou adică pileus cum îi spune Iordanes în Getica sau cușmă țurcană cum am zice cei de astăzi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
terestru, vajnicii paznici îi fac fundul ciur. Prea miroase a lălăială pentru țîncăi! Și el știa ca și cei dinaintea lui că la nord de Istru era neamul geților care avea destulă glagorie de unde să le dea grecilor și chiar fudulului Pitagora. Pentru că îi plăcea să-și lau-de propria cioară spunea despre neamul său precum i-a fost felul: ,,Neamul carie- nilor ajunse și el pe acea vreme, să se bucure între toate celelalte neamuri de o fai-mă fără pereche
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lăsat să-i ia putrezeala pe cîmp. Acești geți l-au încătușat pe Tibiso și au omis să-l dea marelui Filipoi cu care s-a ajuns la pace. Ca să ție(pacea) au mers în mijlocul adunării să jure Tobio împreună cu fudulii țărani proprietari de vite. Medalion: Judecată la Sarmisetuzo în luna sfîntă de conducătorul Chesosai”. Propaganda macedoneană spune că geții, ca niște găini plouate, în frunte cu riga lor Cothelas i-au așteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
parizian? (Vom vedea imediat ce înțelegem prin aceste ultime cuvinte.) Acest artificialism a înflorit mai ales acum douăzeci de ani: sunt versificatorii cei cu "etajere", cu "autumnale", cu ametisturi", cu "femei albastre și scheletice", dar totuși "bacanalice" etc. - versificatori cu volume fudule și teribil intitulate, dar astăzi uitate pentru totdeauna. Acest artificialism parizian e, mai ales, ceea ce definește acea poezie "nouă" pe care literatura română a expulzat-o și o va expulza mereu, pentru că (vom vedea imediat pentru ce) acest artificialism nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adevărată instituție cât timp regulile câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bine. Acum a revenit la Repin, iar la ușa atelierului său clienții stau la coadă ca la coadă. Dacă (îndrăznesc să spun) nu e, cumva, carență de caracter, atunci sigur e una de virilitate. A spus-o mai pe șleau fudulul Gauguin avînd în vedere chiar fuduliile. Superba Nicole Kidman (pe care, fascinat, am văzut-o săptămîna trecută în lejerul musical "Moulin Rouge"), despărțită de Tom Cruise, își contraria amicii cu schimbarea (nu neapărat intimă) a partenerilor. Cum era văzută la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
politic) după conflagrație,dar și atît de invidiată. Din aceleași motive. Marota acestui intoxicat folclor rămîne, predilect, nu atît apusul continentului, pe care-și duce, nu-i așa? și ea traiul, cît mult mai îndepărtatul caricaturizat Unchi Sam, îmbuibatul și fudulul de peste Ocean. Care, vorba amicului lector de la chioșcuri, ar merita un retevei în numele tatălui. Să trec peste puseul antimonarhic al amicului lector locomotor, doar aparent discordant, de fapt destul de coerent în mentalul vulgatei din care, cu mîndrie, face parte și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și care? Juca cu pasiune jocurile de hazard? Care anume? * Caracter Era vesel sau trist? Era vioi sau morocănos? Era ranchiunos? Era gelos? Era calm sau vioi? Era blând sau violent? Era încăpățânat? Era harnic sau leneș? Era modest sau fudul? Era econom sau cheltuitor? Avea prieteni? Era cinstit? Era scrupulos în afaceri? Se înțelegea lesne cu oamenii? Acte A fost eliminat din funcție și pentru ce? În ocupația sa a fost îndemânatic și inteligent? Câștiga mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]