484 matches
-
vocea limpede a Erinei Litovoi: - Nu-l Întrista, Măria Ta, că fuge de nuntă mai aprig decât craiul Mateiaș de sabia moldovenilor! Măria Sa izbucni În râs și nu se putu opri decât anevoie, tușind. - Deci așa, căpitane! Dai bir cu fugiții! Când e vorba de domnița Erina, cine Îi mai apără pe Apărători? - Nici bunul Dumnezeu, Măria Ta! spuse căpitanul Petru Ilaș, din celălalt colț al mesei. Sunt pierduți! - Dă-mi vești, iubită domniță, despre fratele Domniei Tale, credinciosul nostru Bogdan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar reclamații de ale țăranilor. Perceptorii, primarii însă din acele timpuri fiind morți, fugiți, insolvabili și alții achitați de tribunale, țăranul trebuie să plătească numaidecât pentru singurul cuvânt "că statul nu poate să rămâie păgubaș ". Nimeni nu-și poate închipui la câte abuzuri, la câte necazuri, la câtă sărăcie dau ocazii asupra țăranului mulțimea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parcă, pe un tărâm mai ademenitor și mai ușor de colindat cu inima și cu gândul, decât cel al cărților propriu-zise. Acum, într-o seară, când o astfel de clacă era în toi, când mă pregăteam să dau bir cu fugiții, fiindcă era târziu și Moș Ene umbla pe la gene, numai ce-o aud pe Leonora zicându-și una dintre multele ei snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un puișor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
400.155 din 28 Decembrie 1943 CERCUL IV ARMATĂ Stat Major către CERCUL TERITORIAL........................... Cu onoare vi se trimite: a) Un tabel nominal de evreii aduși din Transnistria pe baza aprobărei Președinției Consiliului de Miniștri. b) Un tabel de evreii fugiți sau dispăruți din lagăre, care urmează a fi urmăriți de Dvs. și a le încheia acte de dare „în judecată”. c) Un tabel de evreii morți „în Transnistria, cărora urmează a li se face cuvenitele mutații” în registre, comunicându-se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unde evreul are domi ciliu, cei trei membri ai familiei nu fac parte din categoria evreilor înscriși la M.O. Deasemeni nu este prevăzut în ordinul Dvs. de mai sus în tabelul nominal, atât la decedați, cât și la cei fugiți sau dispăruți din Transnistria evreul Herșcu Buium ctg. 1938 matr. 1227 care până în prezent nu s’a întors la domiciliu. Cei doi evrei întorși din Transnistria au fost repartizați după cum urmează: 1) Smilovici Iosub Burăch ctg. 1933 de meserie zugrav
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
CORPUL 4 TERITORIAL Stat Major Cu onoare se face cunoscut că Detașamentul Evrei Nr. 120 venit din Transnistria are postul de comandă în comuna GHERȘANI, jud. Buzău, unde vă rugăm a da de îndată dispozițiuni să fie trimiși toți evreii fugiți sau rătăciți pe timpul deplasărei și cari au aparținut acelui detașament. Vă rugăm a raporta M.St.M. prin tabele nominale evreii care se găsesc în această situație și care au fost trimiși detașamentului. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Lt. Colonel
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fără pic de căință bărbatul, până ce îl lovește damblaua. O parodie a instabilității firii femeiești, în căutarea unui străin ales și de neam, care se dovedește a fi în cele din urmă doar un biet cântăreț ce dă bir cu fugiții, dezvoltă Săptămâna Tudoriței. În Piua lui Istrate Nan, un sătean își mută utilajul când pe un mal, când pe celălalt al apei ce desparte Țara de Sus de cea de Jos, în funcție de birurile poruncite de urmașii voievodului, pierind de pedepse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Einhorn avea o tendință pedantă în el care aducea cu cea a Bunicii Lausch, amândoi fiind încredințați că ne pot învăța ce se poate face pe lumea asta, unde poți fi încrezător în forțele tale și să dai bir cu fugiții sau unde poți să bâjbâi și să fii obligat să faci tot felul de gafe. Și pentru că băiatul lui plecase la universitate, eu eram singurul învățăcel care-I mai rămânea. Era judicios, și oricât de mare era zăpăceala, o ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
fetelor dacă vorbește ciocu' fără cap... Coco: Am să fac eu o vizită în parc, cu Gigel, și am să văd cum mă primiți. Miki (pentru ea); Și, dacă pleacă fără Gigel? Scăpăm de tine, moțatule. Scăpăm de un pârâcios...Fugiți, că-l trezește pe Piki. Vă fugărește... Coco (îi ia căștile de la urechi lui Piki, care-i nedumerit, tocmai trăia intens ce asculta; în două labe, dirija cu mișcări largi) Hoațele!Hoațele! Piki (deranjat): Și ce muzică...Cum ai zis
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
diferența de vîrstă ar trebui să-ți impună... Respect! conchide Lazăr. Ceea ce nici dumneavoastră n-ați prea avut față de înaintași acum vreo douăzeci de ani, după cîte am aflat. Ai aflat prost! șoptește apăsat profesorul. Cînd alții dădeau bir cu fugiții și-și negau opiniile din ajun, eu am rămas pe poziții. O vezi pe bătrîna de colo, arată el cu privirea spre stăpîna cățelușei e fosta soție a profesorului Bujoreanu. Cînd a fost discutat pentru activitatea sa, am fost printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să fie Împușcați”, spune el, deși mai Înainte menționase că au fugit de la moarte - și de aceea, a adăugat el, i-a chemat pe soldați și i-a predat. A mai afirmat că soldații nu i-au omorât pe cei fugiți, ci i-au readus În curtea Chesturii. A doua zi a mai descoperit patru evrei ascunși În magazie: unul era rănit de un glonte În abdomen, „și săteau toți Într-o baltă mare de sânge”. Și aceștia l-au implorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
aruncați din tren fiind omorâți pe linia dela Iași la Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" de către militarii germani și români”. Acest argument nu poate explica dispariția a 633 de evrei, deoarece evadarea În timpul călătoriei era aproape imposibilă, iar numărul celor fugiți a fost probabil mai puțin de cinci. Acesta este un document fals, care nu a fost scris de Chirilovici XE "Chirilovici" - nu a fost falsificată ștampila, ci s-a fabricat un document la comandă, căruia i s-a aplicat o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
dau la iepure. L-au atacat! Să-l șnițelească! Din ambele părți! Pe flancuri! Congruente! Două cu două! Să mor eu...! Dar, altă șmecherie zdravănă! Marele Alb nu s-a speriat, n-a șters-o, n-a dat bir cu fugiții, nu s-a panicat. N-a spălat putina! S-a aplecat, doar, în față, într-o postură clar combativă, s-a înțepenit pe toate labele, arcuindu-și spinarea și zbârlindu-se, devenind, parcă, întreit de cât fusese și a-nceput
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
muncitoare necalificată la grădinița fabricii. Munca, firește, nu-ți solicita decât rezistență fizică. și totuși, prezența mea abruptă și faptul că trebuia să mi se găsească o întrebuințare au tulburat mica lume a angajaților. Unii spuneau că am vreo rudă fugită și pentru acest delict care strica dosarele tuturor rudelor fusesem sancționată. Alții credeau că mi-am depus actele să plec din țară. Alții credeau că sunt de la Securitate și, în sfârșit, unii erau speriați că urmăresc să văd cine fură
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anului 1793 se judecă la Mitropolia din București procesul dintre La zăr abagiul și Maria, locuitori în mahalaua Protopopului și aflați în proces de trei ani. Plângerile apar atât la Mitropolie, cât și la Bănia Craiovei unde se află soția fugită. Acu za ți i le curg și de o parte, și de alta, dar nici unul, nici altul nu se bucură de spri ji nul mahala giilor. Cer ce tați cu carte de blestem, ei spun că nu văd nici un motiv
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în caz de neascultare. Părinții sunt primii ceruți chezași atât de gineri, cât și de tribunal. Ei trebuie să accepte pedeapsa în locul fiicei nesupuse, dar au și obligația de a plăti ginerelui toate cheltuielile făcute cu căutarea și aducerea soției fugite prin țară și banii cheltuiți de acesta prin tribunale. În aceste cazuri, responsabilitatea individuală în fața justiției se diluează considerabil. Până la căsătorie, greșelile copiilor intră în responsabilitatea părinților. Astfel un tată poate fi excomunicat pentru greșelile fiicei, un altul poate fi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și femei primesc cam același tip de pedepse. Cea mai simplă, dar și cea mai răspândită este bătaia. Privarea de libertate apare și ea frecvent, atunci când soborul are nevoie de acordul acuzatului la învoiala propusă. Iată cum reacționează o femeie fugită 194 de zile de la soțul ei în trei ani de căsătorie. La prima înfățișare, ea acceptă să revină acasă, mijlocitori fiind tatăl și clericii curții de judecată, se fac chiar zapise de împăcare cu „ponturi date unul la altul“ și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un caz tipic de aparență înșelătoare. A susține că nota caracteristică a poemei ar fi un simplu conflict profesional între ciobani, cum se mai întîmpla în lumea satelor intrate pe calea istorierii, că unul dintre ei a dat bir cu fugiții de frica celorlalți doi; sau a crede că așa-zisul testament s-ar motiva prin dorința primară de integrare în materialitatea cosmică, eventual în „dosul stînii”, de unde ar deriva „întreaga” semnificație a textului, mi se pare o regretabilă fundătură. Este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de delincvența juvenilă sunt reprezentate de: minorii aparținând așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și cu un status social inferior, aflați la marginea societății și în proximitatea devianței și delincvenței juvenile, în care se includ copiii fugiți sau alungați din familie, copiii maltratați sau abuzați fizic sau sexual de adulți, copiii care efectuează în stradă diverse munci sau sunt trimiși de părinți să cerșească; copiii si minorii instituționalizați, defavorizați din punct de vedere afectiv și familial, care
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
pregăteau pentru nunta care nu mai putea fi împiedicată. Răpirile loveau direct în onoarea familiilor care, odată implicate în acest eveniment comunitar cu tentă de scandal, nu mai puteau refuza căsătoria. Cine ar fi mai vrut de nevastă o fată fugită? Educația femeilor a acționat, în timp, asupra căsătoriei. În teorie, educația prelungită a femeii scade atât rata căsătoriilor, în timpul studiilor, cât și după obținerea diplomei 14, cât și fertilitatea. Cornelia Mureșan demonstrează că în România se constată o tendință de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și bătrâni, fără amestecul aparatului administrativ-fiscal, stabilindu-se solidaritatea comunității la plata dărilor. Satul întreg rămânea răspunzător solidar de plata sumei totale a birului, care rămânea neschimbată până la recensământul următor, care avea loc din 7 în 7 ani. Birul celor fugiți sau a morților cădea în sarcina celor vii și rămași în sat. „A da bir cu fugiții" de aici se trage. Prin aceasta veniturile domnești deveneau garantate. Se crede că, în principiu, cisla asigura o anumită echitate în repartiția dărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
solidar de plata sumei totale a birului, care rămânea neschimbată până la recensământul următor, care avea loc din 7 în 7 ani. Birul celor fugiți sau a morților cădea în sarcina celor vii și rămași în sat. „A da bir cu fugiții" de aici se trage. Prin aceasta veniturile domnești deveneau garantate. Se crede că, în principiu, cisla asigura o anumită echitate în repartiția dărilor, dar în ce privește încasarea veniturilor, după cum vom vedea, existau destule discordanțe. Cisla era rezultatul unui recensământ care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încărcați" pe nedrept mai și fugeau, părăseau satul, iar funcționarii care se ocupau cu cisluirea, adică cu strângerea dărilor, își împlineau sarcinile fiscale de la sătenii rămași sau cu mai multă avere, plătitorii dobândeau dreptul de a intra în averea celor fugiți și pe care îi puteau urmări oriunde s-ar fi... ascuns. De la anul 1624 există un document de la RaduVodă care îl „autoriza" pe un Dumitrașcu Fulger să stăpânească ocina și casa lui Ștefan Danciu pentru că a plătit birul feciorului său
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
7 ani. Drept urmare, birul fugarilor, a celor morți, rămânea în sarcina localnicilor, a celorlalți birnici, împovărând în felul acesta sarcina fiscală a celor statornici. Devine explicabilă zicerea populară care, probabil, își are rădăcinile încă de pe atunci: „a dat bir cu fugiții" ceea ce astăzi ar cam însemna „a fugi de o răspundere", „a da cinstea pe rușine", situație care explică și numeroasele jalbe adresate stăpânirii între două catagrafii de către locuitorii satelor pentru scăderea lor pentru birul plătit pentru cei care au murit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fugi de o răspundere", „a da cinstea pe rușine", situație care explică și numeroasele jalbe adresate stăpânirii între două catagrafii de către locuitorii satelor pentru scăderea lor pentru birul plătit pentru cei care au murit ori au dat bir cu fugiții (fugarii). O asemenea jalbă, trimisă de locuitorii satului Vulturești la 7 decembrie 1834 către domnie o preluăm din lucrarea lui Mircea Ciobotaru și o redăm pentru înțelegerea mai deplină a stării timpului: „Cu tânguire jăluim Înălțimii Voastre pentru obijduirea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]