475 matches
-
către Sebastianus: — Da. Am spus despre ei tot ce am știut mai bun, deși, cu toată sinceritatea, nu sunt convins până la capăt de capacitatea lor de a ține piept mâine dușmanilor. — Ambarrus nu e omul care să dea bir cu fugiții. Sigur că nu, admise Metronius, luând hățurile din mâinile tânărului. Trebuie să recunosc că am găsit printre ei mulți oameni hotărâți și cu inimă mare. De-abia așteaptă să-i scarmene puțin pe huni. Dar, crede-mă, a fost nemaipomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
altora îi spuneau că acolo se instaura panica. Instinctul său de soldat, format în ani și ani de lupte, îi spuse că, de data aceasta, tinerii aceia nu mai puteau să reziste, că în curând aveau să dea bir cu fugiții. Milone avea și el aceeași impresie. Venind, lângă el observă: — După mine, ăștia își iau imediat picioarele la spinare. Asta ar fi urmat, cu siguranță. Și pe urmă, gândi Metronius, admițând chiar că ar fi putut să-și încoloneze oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fuga lor dezordonată risca să dezmembreze rândurile alor săi, care, din clipă în clipă, aveau să primească unda de șoc a barbarilor lansați în urmărire. Dacă nu voia ca oamenii săi să fie măturați ori chiar să dea bir cu fugiții, contaminați de panica soldaților, trebuia deci să-i împingă imediat înainte la contraatac. Descălecă și, luându-și de la oblânc scutul rotund, lăsă liber calul, care în acel tip de înfruntare s-ar fi dovedit inutil, apoi, trăgând sabia din teacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lată, acest model fusese lansat nu de multă vreme, dând buzna la frizeria sa preferată care se afla nu departe de restaurant unde patronul Îl Întâmpină cu bunăvoință. „Bine ați venit, domnule inginer. Dela o vreme ați dat bir cu fugiții...!” Tony Pavone nu avea timp de palavre. Îi făcu semn să se apropie, arătându-i cele cumpărate, șoptindu-i. „Patroane, dacă mă servești rapid ești omul meu. Până ce Îmi dai barba asta nesuferită jos, pune un băiat să-mi pregătească
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În numele prieteniei noastre Îndelungate Îți fac favorul de a-ți acorda suma de bani maximă... Am așteptat În apartament o jumătate de zi. Vești bune sau proaste, oricum ar fi, dar să nu se considere că am dat bir cu fugiții... asta ar fi Îngrozitor. Poliția n-a apărut. Poate am scăpat de ce-i mai rău... Pericolul nu trecuse Încă de tot și bineînțeles că singurii care știau că am stat de vorbă cu Tashiro erau clienta, șeful și Tashiro Însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
acum, crezusem că lucrul cel mai rău care i se poate întâmpla cuiva era ca persoana iubită să dispară brusc. Dar asta era și mai rău. Dacă ar fi fost închis sau răpit sau chiar dacă ar fi dat bir cu fugiții, aș fi avut speranța că s-ar putea întoarce la un moment dat. Și vina mea era de neîndurat. Povestea lui fusese întreruptă așa de brutal și de prematur, în timp ce eu eram încă aici, încă vie și teafără și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și de la mahalaua Olarilor până la Câmpul cu Migdale, iar cei care strigau cât îi ținea gura nu tremurau mai puțin decât ceilalți. N-am să-ți ascund că eu însumi mă simțeam terorizat și că aș fi dat bir cu fugiții de nu m-aș fi temut că mă fac de râs. Închipuie-ți așadar nebunia demersului nostru: vreme de două zile încheiate, mii de orășeni semănaseră dezordinea pe străzi, zbierând cele mai cumplite ocări la adresa sultanului, insultându-i sfetnicii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
patru, în vreme ce noi eram pe puțin cincizeci, dintre care mai bine de douăzeci de oameni cu armele alături. Numai că nici unuia dintre însoțitorii mei nu i-a dat prin minte să se slujească de ele. Au dat cu toții bir cu fugiții, lăsându-i fiecăruia dintre cei patru călăreți posibilitatea s-o captureze pe fata pe care pusese ochii. În cursul ciudatei ceremonii la care tocmai ai asistat, bătrânii tribului n-au făcut altceva decât să-și plătească datoria, să repare lașitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vedea urmărit de soldații romani și ucis în zăpadă. — Ce-i în capul vostru? Eu n-am nici o legătură cu povestea asta. Nu iau cu mine un om în starea lui. N-o să duc cu mine în pădure un gladiator fugit, ca să-i atrag pe urmăritorii lui. N-o să-mi risc pielea - și nici pe a lui, m-ai auzit? Se întoarse spre fată, fără să bage de seamă că bărbatul se ridicase și ieșise în grabă. — Și apoi - Valerius se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
brusc. Armele lui Titus! Manteus oftă. — Era gladiatorul preferat al lui Vitellius. Titus a fugit de la Ludi când ne aflam la Colonia Agrippinensium. Vitellius l-a căutat multă vreme. De când am meseria asta... Mă rog, Titus a fost singurul gladiator fugit care nu a mai fost găsit. Singurul! Nu s-a mai știut nimic despre el. Și nici n-o să se știe, gândi Valerius. Pentru prima dată de când ajunsese la Ludi, se simți ușurat. Manteus îi făcu semn să se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ajuns? Luă o altă bucată de pâine pe care i-o întindea Listarius. Am încercat să-l ucid pe Orpheus în cămăruța lui de la Ludus. În ultima clipă, ucigașii plătiți de mine s-au speriat și-au dat bir cu fugiții. Spun că Orpheus e apărat de o zeitate - tuși. Și, de parcă n-ar fi destul, mama a murit. Tuși din nou și scuipă. Sabinus făcu un pas înapoi, trecându-și mâinile pe deasupra togii. — Despre mama ta se spune că tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a făcut ce a făcut și a rămas la Düsseldorf. Apoi a aflat că a ajuns în Mexic. „L-a dat și la Europa Liberă“, îmi spusese într-o noapte, când mă chinuiam să prind și eu postul acela. Din cauza fugitului avusese necazuri cu Securitatea, divorțase și se aciuase pe lângă o actriță în vârstă căreia-i făcea menajul. Când am revăzut-o tocmai termina divorțul. Apoi, după vreun an, mi-a spus să nu o mai sun. Actrița îi trecuse casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Toți considerau de la sine Înțeles că Julián - Miquel - Își pierduse uzul rațiunii În incediu, că vegeta și că supraviețuia mulțumită Îngrijirilor Încăpățînate ale soției, care nu se clintea, Într-o situație În care atîtea altele ar fi dat bir cu fugiții, Îngrozite. Eu Îl priveam În ochi și știam că Julián era tot acolo, Înăuntru, viu, mistuindu-se Încetul cu Încetul. Așteptînd. Își pierduse buzele, dar, după cum credeau doctorii, corzile vocale nu suferiseră nici o pagubă ireparabilă, iar arsurile de pe limbă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Începe o poveste complicată cu directorul uzinei care și-a luat o nevastă mult mai tânără decât el, una care lucrează la televiziune, „poate ați văzut-o, e una așa, cu ochelari și cu părul negru, face anchete cu copii fugiți dup’acasă. Și că asta a născut, dar nu vrea să alăpteze. Ori n-are lapte, ori nu vrea să-i cadă pieptul până la buric. Așa că directorul, care-i și el om de la țară ca noi (Zare se Întreabă de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
incursiuni la Praga, descurcându-se cu greu acolo și punând întrebări într-o cehă sau germană aproximative. Rețeaua verilor Heisteke i-a opus rezistență. A fost amenințat în două rânduri cu pistoale și cuțite, fiind nevoit să dea bir cu fugiții, la fel de înfricoșat ca și atunci când patrula pe străzile ghetoului negrilor, suportând jignirile și sarcasmul polițiștilor veterani - un căcăcios absolvent de facultate speriat de negrotei, un laș oarecare. În ultima sa escapadă l-a localizat pe Stefan Heisteke, un copil palid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
câți ați fost după garduri, veniți câți vreți și să vedem câți plecați înapoi. Spune-i lui Gheorghia și nevesti-tii că dacă mori înaintea lor, pe mine să nu mă anunțe, că nu viu. Când am văzut ce faceți, cum fugiți ca hoții dintr-un loc în altul, am vrut să fiu om, că sânt cu un ceas mai deștept decât voi, dar văd că nu am cu cine, nenorociților... UN NOU SCRIITOR Nu s-ar cuveni ca în preajma unui nou
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
aud împușcături înaintea zorilor, înseamnă că sunt ale inamicului. Sunetul de corn va fi semnalul atacului general. Nu trebuie ratată ocazia. Imediat ce Nagahide plecă, Hideyoshi puse să-i fie ridicat scăunelul de campanie. — Au spus că Genba dă bir cu fugiții. Luați-o pe calea retragerii lui și urmăriți-l fără milă, ordonă el, spunându-le războinicilor din jur să transmită comanda întregii armate. Și aveți grijă să nu trageți până nu începe să se lumineze cerul. Nu se aflau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
p. 245 footnote>. De asemenea, fiecare din cei 41 de oameni de serviciu ai Cetățuiei și Hlincei aveau să plătească anual vistieriei câte 2 galbeni și jumătate, în patru sferturi. Egumenii erau obligați să caute să aducă la vistierie vecinii fugiți sau plecați în alte părți, să le înmâneze fișele de impunere denumite pecetluituri și să-i așeze din nou în satele lor. Și aceștia aveau să plătească anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apoi la 9 mai 1660 (7168), când Ștefăniță Lupu voievod încearcă să ajute mănăstirea dăruindu-i satul Hlincea și 15 poslușnici. Pe deasupra, dă carte egumenului de la această mănăstire „ca să fie tare și puternic cu cartea domnii mele a căuta... vecinii... fugiți din sat,... fie unde în țara domnii mele, să aibă a-i lua cu toate bucatele lor să-i aducă înapoi la sat la Hlincea”. Cu alte cuvinte, să-i ia pe sus și pace! Asta cam așa ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ar fi creat imaginea unui tip foarte la modă. Deși eram încântată să mă aflu în apropierea unui bărbat atât de bine îmbrăcat, chestia asta era cu dublu tăiș: mă speria și mă făcea să vreau să dau bir cu fugiții. Cizmele lui mă dădeau pe spate în așa hal, încât mă temeam că nu sunt demnă să vorbesc cu el. Mi-era teamă ca ceilalți pacienți să nu-și dea seama că mă simt atrasă de Chris. Din fericire, atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
umpluse secția de pur și simplu dădea pe-afară, nu știai cum să scrii mai mărunt semnele ca să nu iei din spațiu, și ofițerul care lua interogatoriile una-două pleca afară să ia aer, să fumeze. Le aduseseră și pe fetele fugite, de la gară. Lângă mine, la masa lungă, Zina îți face milă să te uiți la ea cum trebuie să scrie declarația: stacojie la față, bagă pixul în gură cu capătul care scrie, își dă cu limba albăstrită pe buze, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
n-a purtat niciodată, dar ce frumos și-ar fi purtat-o: - Știam noi, dar una-i să știi din auzite, să afli din aflate și alta-i să Înveți pe pielea ta. Știam destule, nu numai din ce povesteau fugiții Încoace, peste Nistru, mai ales În timpul foametei din Ucraina, de prin ’32’33, dar știam și din ce nu uitaserăm noi, cei de loc - unde crezi că și-au pornit Rușii rivaliuțâia lor? - La Petrograd - ba un Crucișător Avrora, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a făcut mama? A suit! Adevărat, nu pe Murg, nici pe țintat, nici pe Bălan, ci pe Adler... Și la mai urma urmelor, când noaptea-de-vară miroase a fân uscat (și umezit de rouă) și a calapăr și a regina-nopții, fata „fugită” poate ea face deosebirea dintre scuturăturile de pe spinarea unui cal (bălan, cu șaua verde) și cele pricinuite de cadrul bicicletei (cu șa cu arcuri - dar tot pentru flăcău, nu și pentru fată)? Cu atât mai puțin, cu cât bocceaua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dar tot pentru flăcău, nu și pentru fată)? Cu atât mai puțin, cu cât bocceaua aceea nu conținea altceva decât o perniță brodată, specială de pus pe spinarea cadrului bicicletic - ca să n-o curme pe mireasă... și Încă: mama fetei „fugite”, nu numai că auzise ce se fluierase, șușotise, chicotise, dar și văzuse, de la fereastra casei, ce anume se petrece pe lumea asta, În casa și-n ograda ei (ca orice proaspătă soacră) - așa că-i dăduse un ghiont omului ei, fumând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vizite la spital, o Întreb pe mama: - Cum a fost cu fuga bunicii de la Curte? - Curte! Țiganul-Împărat! Broasca-umflată! Ciocoi-pribeag-adus-de-vânt! - Atunci: fuga bunicii de-acasă. Cum a fost? - Cum să fie? Ca toate fugile. Aproape jumătate din femeile măritate erau fete fugite. - Deci, nu era un obicei grecesc. - Nu cunosc obiceiurile Grecilor! - Bine, dar... - Nici un dar! Pe mine mă cheamă Popescu - dacă n-ai știut... Și cu asta, basta! - Am Înțeles - dar cum s-a-ntâmplat? - Nu știu cum va fi intrat În vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]