915 matches
-
și am dansat. Cu cea mai mare seriozitate. Fără să știe nimeni." (p. 24-25) În altă referire la momentul înfiripării dragostei, naratoarea consemnează, cu lirismul specific unei esemenea evocări, dintr-o perspectivă oarecum diferită, ivirea ei neprevăzută, bruscă, precum „ două fuioare de ceață răsărind dintr-un lac? Sau dintr-un râu?” (p.27) Apa se dovedește încă de acum a fi simbolul central al narațiunii, izvoditoare de dragoste, element primordial în care freamătă de la începuturi viața. În altă secvență eroina trăiește
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
sub aripi, câmpul prin spinări de primăvară. Un priveghi torcea sub frunze dorul meu din iarba roasă, prin nămeții de pe buze se-ntorceau anii din coasă. Înserări țeseau grăbite pânza lor pe ochi de verde, dezbrăcând de dor albite al fuioarelor, legende. Tremura în brațe-mi cerul pe sub liniștea-mi de gheață, vântul îmi găsise dorul și-l gonea, din nou, spre viață. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: VÂNTUL / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17
VÂNTUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1466160331.html [Corola-blog/BlogPost/373603_a_374932]
-
care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogația de simțire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiționale, Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta e fuior, și tot asa... Cam greu să le numești altfel, nu-i așa? Pozele vechi din țară, din perioada interbelică, cu țărani la șezătoare, toți în costume naționale, au inspirat-o probabil pe Buni să ne vorbească de Nana Mariuță, femeie
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime egală într-o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime egală într-o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
te-am iubit, Pe-atunci nu știam Că viața-i un șir de dureri, Naivă eram, tu m-ai amăgit Și totul a fost parcă ieri. Cândva te-am iubit, E mult de atunci, Iar anii s-au tors în fuior. Azi, din sertar, un portret prăfuit Mă face să-mi fie iar dor... Referință Bibliografică: CÂNDVA TE-AM IUBIT... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean
CÂNDVA TE-AM IUBIT... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1420296982.html [Corola-blog/BlogPost/357822_a_359151]
-
yin-yang, temporar distrusă de... (o singură) moarte. “Nu erau ceruri, nici pământ./ Dar nici nu le doream. O, nu!/ Mă stăpânea un singur gând:/ Să te găsesc, să fii și tu/ Cu mine, unde eu eram./ Un gând, ca un fuior de vânt./ Un gând, ce mă purta vibrând./ Te căutam, te căutam,/ Zbor lângă dor adăugând./ Te căutam. Și-mi petreceam/ Eternitatea căutând”. (p. 6) Sunt tentată să afirm, cu prudența celei ce nu deține date, ci doar o intuiție
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
Emotie > NOAPTEA INIMII TALE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sub razele afumate ale felinarului adunam cu privirile pustiul străzii și-l împleteam în ghirlande aurii dăruind jerfă pe altarul iubirii fuioarele de fum și zădărnicie s-au lipit de ferestrele tale și-au ofuscat zâmbetul înlăcrimat al ciobului de lună ce-ți săruta pleoapa nepăsătoare te ascundeai parșiv după colțul nopții și priveai cu obtuzul orgoliu obrazul palid și zvâcnetul orb
NOAPTEA INIMII TALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1495400362.html [Corola-blog/BlogPost/379485_a_380814]
-
Acasa > Versuri > Visare > AM SĂ RĂMÂN Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am să rămân la poarta ta de veghe Când se coboară liniștea-n fuioare, Să torc duios din clipe efemere Un fir de borangic pentru inele. Cu ele ne-om lega de veșnicie Fântâni secate, și-or găsi izvorul, Iar ciutele rănite prin poiene, În iarba verde-și vindece piciorul. Nu va mai fi
AM SĂ RĂMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1410344938.html [Corola-blog/BlogPost/367653_a_368982]
-
a Pruncușorului Iisus. Însuși titlul volumului de versuri dedicate iernii este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este învesmântata totdeauna în valuri de borangic, cu fir subțire de matase sau în fuioare de lâna răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulite pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Nastere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarnă: “Alb anotimp”: Iarnă, mare
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1329412484.html [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
-N NOAPTE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 733 din 02 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului E iarnă pe dealuri, e iarnă și-n noi Iar floarea din suflet îngheață și ea; Amurguri se zbat prinse-n recele sloi, Fuioare de dor cufundate în nea. Aprinde o flacără-n inima ta, Să pâlpâie-n spuza durerilor vechi, Agață-mi speranța în colțuri de stea Ori leagănă-mi vise-n pământul străvechi. Aprinde bujorii-n sfielnicul dor, Cutremur de patimi în
CANDELĂ-N NOAPTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Candela_n_noapte_curelciuc_bombonica_1357149458.html [Corola-blog/BlogPost/345692_a_347021]
-
lui Iisus, era cu doar câteva luni mai mare decât Mântuitorul: ...Florile dalbe lel de măr (R), Mititel șî-nfășățăl, Înfășățăl în flori de măr. (R), Fașa-i dalbă de mătase, Împletită-n cinci și-n șase, (R), Cârpe dalbe de fuior. Dar la El cine-mi aleargă? (R), Aleargă ș-aleargă Sfântu’ Ion Șî din brațe că mi-L luară, (R), La râu’ Iordan că-mi alergară, Unde țâșnesc trei izvoară, (R), Trei izvoare din trei munț’: Un izvor cu lapte
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
care L-am slujit și ai cărui suntem încă dinainte de naștere. În acest mileniu smintit, cu valorile toate răsturnate și profanate în mod inadmisibil, se pare că nimic nu-L înduplecă pe Dumnezeu mai mult decâttămâia rugăciunii, care se înalță fuior către cer, așa cum spune psalmistul. Tămâia faptelor bune poate străpunge tăriile. Părintele Radu Botiș a ales să ardă tămâia cuvântului și mireasma acestuia a ajuns până la noi, într-o carte. Parcă simțim adiere de bună mireasmă. Ori în cântece sacre
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare by http://uzp.org.ro/radu-botis-ca-tamaia-inaintea-ta-editura-ariadna-baia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
de șapte metri, gonește cu viteză către mine.Tsunami în Marea Neagră? Și nici măcar n-a spus la știri ! Arunc din măini cu disperare s-ajung mai repede de unde am plecat. Dar e deja deasupra mea...Mă învărtește ca pe un fuior și mă tot duc la fund,fără putință de scăpare.... - Vecinee ! Vecinee ! Deschid ochii și sunt din nou la casa mea. Cea de la țară ! Sar ca un arc destins ce a scăpat de-o greutate apăsătoare. Mă duc la poartă
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1423674339.html [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime egală într-o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime egală într-o bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
bucată de dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
logică și lingvistică, numai prin această se poate ajunge la un sens și la adevărul obiectiv. Astfel, floarea intelectualității din toate domeniile științifice, literare, sociologice, antropologice, etc. și-a petrecut secolul al XX-lea la catedrele academice despicând în patru fuiorul expresiei lingvistice. La început de secol XX, cam în același timp în care elită intelectuală și academică de la anvonul catedralelor laice ale lumii civilizate începea să pună piatră de căpătai a filozofiei și analizei logice și lingvistice cu scopul nemărturisit
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465917176.html [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau [ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau [ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau [ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
torceau fuiorul, năvădeau [ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Străpunge orizontul opac, fără culoare. Și știu că plânge cerul cu lacrimi înghețate Peste un colț de suflet, peste-amintiri uitate. Să nu le tulbur somnul, le răvășesc timidă, Dar năvălesc haotic, inima să-mi cuprindă. Și-ncep, ușor, să țeasă fuior de dulce chin. Și-nvălmășite gânduri tresar într-un suspin. Revăd cu nostalgie, ninsori de-odinioară. Eram senini, doar zâmbet, fără nicio povară. Purtăm pe umeri jocuri, mirare și-ncântare, Și râsetele noastre se conturau în zare.. Și nu știam ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]