462 matches
-
naște viața, se nasc oamenii, fructele și cerealele”200 și, de aceea, finalitatea inițiatică a binelui universal se atinge prin participarea directă a bovinelor năzdrăvane. Călăuzele către tărâmul sacru sunt alese pentru calitățile lor distinctive. Lupul psihopomp are o apariție fulgurantă, către destinația solară: „Vine lupu’ șî ia fata. Băiatu’ s-a luat după lup. Lupu a lăsat fata. Du-te șî mână, du-te și mână după lup, da’ lupu a pierit șî el s-a pomenit într-un castel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-o dus vulpea”. Acțiunile apar cu o durată fulgurantă și trecerea lor instantanee nu poate afecta în nici un fel timpul sacru. Orice efort al acestor personaje este zadarnic, pentru că gesturile nu depășesc limita temporalității umane definite de perfectul compus. Hierofaniile se mișcă într-un timp etern, a cărui desfășurare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el chiar „autorul” cum, dacă bine mi-amintesc, același Matei Călinescu, Într-un interesant studiu dedicat romanului, o afirmă?!... Și eu, azi, cred cu adevărat că el, Paul, este chiar „mai mult decât autorul”: el este una dintre acele intuiții fulgurante asupra firii sale, o „profeție”, o supra-luciditate Întoarsă spre sine, una dintre acele revelații atât de adânci Încât apare, ca și zeitățile indiene, cu mai multe fețe; iar „una” dintre ele Îi rămâne propriului autor ascunsă, deoarece forțele care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o revoltă contra democrației în numele „alteia”, al unei „societăți perfecte”, uitându-se că utopiile literare, aplicate în practica socială, devin iute surse fertile, invincibile, ale Crimei. „Crima în numele unei Idei”, teorie lansată de Raskolnikov și care a făcut o carieră fulgurantă, apocaliptică, în secolul trecut, ridicând din ceata neantului continente de organizare a ororii, continente „roșii sau negre”! „Nevoia de politic” a scriitorilor, nevoia, poate, de un „alt mit”, o boală de care s-au lăsat, benevol, infectați generații de tineri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
clipa cea repede“ a vieții zilnice, nu mai apucăm să reflec tăm. Nu expuneri sistematice și pretențioase, ci provocări de moment, sugestii de parcurs. Veacul nu ne mai lasă răgazuri nici să citim tratate, nici să le scriem. Dar nota fulgurantă, reflexia frugală, schița de demaraj sunt încă posibile și utile. Cel puțin așa sper. Un rol decisiv în alcătuirea cărții de față, de la titlu până la structura internă, l-a avut doamna Lidia Bodea, a cărei competență riguroasă și a cărei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a fost dat!“ e înlocuit prin „Asta i situația!“. Cât despre „unicatul“ experienței, hai să fim serioși! Fiecare om, fiecare generație trec, inevitabil, prin inflamații asemănătoare. „Unicatul“ e ecumenic, global, „general-uman“. Pe scurt, după momentul, mai mult sau mai puțin fulgurant, al „aprinderii“ inițiale, urmează, mai devreme sau mai târziu, „rezonabilitatea“, sedentarizarea, decongestia. Într-o a treia instanță însă, lucrurile își recuperează misterul și legitimitatea. Misterul rezultă din tocmai faptul că universalitatea raportării la absolut prin care debutează orice entuziasm amoros
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sub clarul de lună al primei îndrăgostiri sau la capătul unei beții rusești. În Orientul mediu și extrem, accentele se schimbă. Conturul metafizic al tematicii „europene“ face loc fie transcendentului radical, care anulează tot, fie clipei revelatoare, aptă să lumineze fulgurant, în chiar nemijlocirea imanenței sale, sensul ultim. Cu multe decenii în urmă, un autor chinez, Lin-Yu-Tang, avea mare succes în Occident cu o carte intitulată The Importance of Living („Importanța tră irii“, a viețuirii de zi cu zi). Nu era
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nou testamentare, construite tocmai pe metafora așteptării unui stăpân absent („Slujitorul credincios și înțelept“, „Slugile veghetoare“, „Portarul“, „Cele zece fecioare“). Credința, spune undeva Nicolae Steinhardt, n-are nimic de-a face cu „înalta spiritualitate“. Ea poate fi degustare extatică a fulgurantei Prezențe divine, dar poate fi și înțelepciunea de a aștepta răbdător, disponibil, pregătit, momentul manifestării ei. În parabolele amintite „stăpânul“ e întotdeauna plecat. Și își somează supușii să-l aștepte, să vegheze până în clipa întoarcerii sale. Iar așteptarea cuviincioasă, orientată
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii și Florica poetului Pillat. Erotica filtrează nostalgic despărțirea, extazul admirativ și gestul cavaleresc. Misterul unei trecătoare captează fulgurant, ca în sonetul baudelairean. Frăgezimi de penel, cu reflex bizantin, ca la Adrian Maniu, povestesc despre o inocentă iubită. În fine, iubirea apare ca dar neorgolios și jertfă de sine, într-un poem cu adieri de franciscanism. Cu „un accent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
califică echivalențele de aici drept traduceri autonome, spre deosebire de tălmăcirile fidele, considerând că s-a urmărit, „în limitele unei libertăți riguros cântărite, o transpunere de adâncime, o reconstituire a universului interior al poeziei, un transfer de substanță”, demers temerar, plin de „fulgurante intuiții verbale”. Stimând pe Ion Pillat pentru cultura sa, pentru atitudinea sa mereu seniorială și colegială, A. s-a simțit îndemnat a-i traduce o seamă de poezii (Gedichte, 1976), cu toate că versurile pillatiene nu au trezit întotdeauna în sufletul său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
cum stăteam lângă fereastră, am tras jaluzelele verticale și am privit în curtea familiei Allen și pentru o fracțiune de secundă mi s-a părut că mă văd lungit pe șezlong uitându-mă la mine. A fost numai o fracțiune fulgurantă, dar devenisem subit silueta de astă-noapte, umbra visată. (În aceeași secundă am devenit la fel de subit și băiatul care stătea lângă Aimee Light în BMW-ul ei.) M-am plimbat prin cameră imitând mișcările umbrei, întrebându-mă ce căutase. Nu părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
e însoțită de o formidabilă „revoluție comercială”. Producția și consumul de masă presupun existența unei desfaceri de masă: dezvoltarea magazinelor de mare suprafață cu autoservire și practicarea sistematică a discounturilor vin să răspundă acestei exigențe. Marele comerț cunoaște un avânt fulgurant: primul supermagazin apare în Franța în 1957, când Statele Unite aveau deja 20.000; numărul lor ajunge la 2.587 în 1973 și la 3.962 în 1980. Primul hipermagazin își deschide porțile în 1963, sub egida firmei Carrefour: erau 124
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în bravura cu care autorul mobilizează toate resursele limbii (germane) pentru a ține pasul cu percepțiile eroului său, pentru a captura fiecare dintre mirosurile acelea nemaipomenite, ca într-o fiolă prețioasă, sub capacul unui nume corespunzător sau al unei sinestezii fulgurante. Cum transformi acest spectacol pur literar (un tur de forță, ca și traducerea Gretei Tatler) într-un spectacol cinematografic ? Vedea toată piața cu ajutorul mirosului, scrie Süskind despre eroul său, și întrebarea pe care trebuie să și-o pună regizorul unei
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
din copilărie vorbești mereu despre copilărie, iar doamna Ionescu nu nutrea nici o dorință de a rememora scene dintr-o perioadă care i se părea a fi fost destul de chinuită și mult prea naivă. De unde, atunci, această obsesie a unor clipe fulgurante de fericire din trecut? De ieri, de când zărise cele două fete aruncându-se în zăpadă în parcul de lângă bloc, o năpădise un dor inexplicabil de ea însăși când era de vârsta lor. De acea ființă pe care o repudiase cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ar părea de coextensive viața și scrisul În cazul unui autor deopotrivă longeviv și prolific. În primele pagini din Ravelstein, „Chick” speculează despre genul biografic și despre biografi, menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, Între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William Petty, Mary Herbert, contesă Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
păpădie / despre voi un cântec / nimenea nu scrie [...]. Prea vă treceți iute / triste flori de scamă / oamenii vă calcă / vântul vă destramă. / Nimenea pe lume / nu vă ia în seamă”. Cel mai frecvent, lirica lui U. se constituie în notații fulgurante, rezultat al renunțării la anecdotic, dar și la compunerea amplă, cu substrat „filosofic”. Atâta câtă există, această filosofie a miracolului se stinge în exclamația șoptită, care se vrea însă cât mai cuprinzătoare și mai esențială. Tiberiu Utan își are locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
despre Imaginație că țese o schemă pe spirele Omului Universal care îi dă posibilitatea de incantanțiune. Astfel el explică puterea magnetică a Imaginației, spunînd: "Credință nu este altceva decît radierea pură a Imaginației noastre, cufundata în Lumina Divină". Intelecțiunile noastre fulgurante radiază, sînt țesute în spirele Vortexului Sferic Universal. De asemenea, Lovinescu explică în sens alchimic ce este diamantul: Cerul Empireu. El este extremă condensare în aspect ascendent; focul ascendent devine Diamant prin contracție; focul descendent devine pămînt prin contracție. În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale psihologiei creativității. Opera de artă are o naștere fulgurantă, iluminatoare și integratoare. Întregul ei ca formă și conținut este unit perfect, nefiind decompozabil în atomi. Această unitate profundă a operei de artă este reflexul caracterului ei contemplativ și inspirat. 5.4. Imaginație creatoare Imaginația creatoare este efortul prin care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
clădită altădată pe efort, are mai mult o conotație imagistică, hedonică. În același timp, se diminuează perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat, fulgurant. Nu ne mai tentează cultura solidă, clasică, sistematică, ci una circumstanțială, mondenă, exotică. Se instaurează presupoziția (falsă!) că omul „informat” e șiă elevat. Aceste „prost-vestiri” (cărora li se pot adăuga și altele) nu se vor a fi numaidecât o critică
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale psihologiei creativității. Opera de artă are o naștere fulgurantă, iluminatoare și integratoare. Întregul ei ca formă și conținut este unit perfect, nefiind decompozabil în atomi. Această unitate profundă a operei de artă este reflexul caracterului ei contemplativ și inspirat. 5.4. Imaginație creatoare Imaginația creatoare este efortul prin care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
intensitate și durată poate fi considerată prieten sau dușman al organismului uman (animal). VII.3.1. Caracteristicile durerii În general, durerii i se disting trei componente principale: senzitivă - discriminativă, ce se referă la capacitatea de a analiza calitatea durerii (durerea fulgurantă, înțepată, difuză ș.a.), localizarea, intensitatea și durata stimulului; motivațională face ca percepția dureroasă să aibă un caracter neplăcut ; cognitivă și evaluativă prin stresul de anticipare, atenție și/sau sugestie. Aceste procese acționează constant atât asupra primei componente, cât și asupra
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
amplă sau aceea artizanală apropiată de haiku - configurează și transcriu graficul unei dinamici spirituale, „metamorfozele” vocii poetice și ale tehnicilor care îi individualizează timbrul. Întemeindu-și poezia pe forța imaginilor, pe capacitatea lor de reprezentare, P. scrie poeme de notație fulgurantă și de viziune, rod al unei mari acuități perceptive și al unei remarcabile inventivități, atât în ordinea temelor, cât și în aceea a expresiei. Registrul dicțiunii, al atitudinilor și al stărilor poetice include ipostaze diverse, deseori contrastante, de la cântec la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
în mari aglomerări baroce în perpetuă mobilitate, cu un gust adesea accentuat pentru rafinamentul detaliului, de factură „rococo”; de aici, acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de reprezentare, caracterul fulgurant al imaginilor unui univers fantasmatic, senzația de absolută libertate și disponibilitate a eului: „Apoteoze rupte din aerienele iluminări. Centauri convorbind cuviincioși la ferestrele acoperite de o lumină egală. Printre arborii care păzesc cu număr socotit tăcerea și umbra fiecărei case
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și prin construcția riguroasă. Cu aceste mijloace creează în Lumea care nu moare un univers populat de „păsări de zăpadă” și de alte ipostaze simbolice pentru cristalin, translucid și aerian, plăsmuiește lumi ale transcendenței, ale visului și misterului, peisaje mitico-magice fulgurante, inclusiv prin resuscitarea copilăriei, apelând și la inflexiuni folclorice. Dar în același timp, pe un versant simetric, poeta trăiește starea de pierdere a tuturor acestor aspirații și jocuri grave. Încearcă să capteze ceea ce se află dincolo de concretul material și să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
sfera gravității, cu sau fără conotații ironice, a viziunilor sumbre ori chiar grotești și absurde. Universul muzical se restrânge, sufocat de invazia tot mai agresivă a lucrurilor maculate, viața e amenințată de fantoma nopții și a morții. Corelativ, notația lapidară, fulgurantă cedează locul compunerilor descriptiv-narative ample, în chip intenționat prozaice, ca și când degradarea lucrurilor și a valorilor ar induce trivializarea discursului liric, denobilarea dicțiunii. Este, cum a observat Victor Felea, o poezie a cotidianului „nefardat”, care o înscrie pe N. în familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]