522 matches
-
va fi și rouă... poporul în cernire se închină: miroase-a flăcări și a schituri nouă! toți sfinții și martirii-și târăsc Crucea printre nămeți - țintind mereu spre Nord: nu va fi viitor precum atuncea - se spintecă-Nviere, nu fiord! fumegă vinul în potir de-altare: o constelație-n cuminecare! din umilințe, răni și neputință se-nalță Hrist - Coroana de Priință! ...va fi, române, altă primăvară: întâi în tine,-abia apoi afară! *** PENTRU IUBIRE nu știu nici ceasul lunii ce-a
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
cu toate pânzele sus. Pe-o mare nefiresc de albastră cu valuri te cheamă, îți cântă, șoptesc povești fermecătoare, incantații magice neînțelese. Departe, gene purpurii de văzduh, trombe de flăcări spre orizontul altor lumi, talgere cu nard, tămâie și mir, fumegau înmiresmat sub torțe de smoală. Chiparoși vechi și neclintiți umflau umbre măiastre, pe-un cer de ametiste cu țipete răgușite de păsări necunoscute. Vânturi cu mângâiere de giulgiu-nspumat învăluie o lume tăinuită-n adâncuri... între blândeți și rugăciuni de
PĂMÂNTURI ŞI APE ÎNTRE PATIMI ŞI ISPITE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343073_a_344402]
-
așa, căuta Gligor să-și ascundă dezamăgirea. Nu conghează chi s-a născut, continuă el, încercând să se încurajeze singur. Ele douâ să chie sănătoasâ, asta-i cel mai important amu. Când intră în odaia unde era cald, iar lampa fumega deasupra patului, lăuza dormea lângă gâgâlicea de om abia apărută pe lume. Amândouă erau liniștite după chinurile prin care trecuseră. Gligor se aplecă să dibuie mai bine cum arată fiică-sa de aproape. Nu-și putea da seama cu cine
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
a mea durere, și patu-mi este desfăcut, desculță, nemurirea-mi cere să te iubesc, ca la început, dar totuși stau destul de sus în blocul meu fără etaje, în care eu am presupus c-am să mă spânzur prin garaje, și fumegă, când se destramă, un vis prin noaptea de lumină, iar gândul meu din nou te cheamă să ne iubim în cheag de tină, le scriu bunicilor o carte, ... Citește mai mult am luat folosul ca gelos,cafeaua nu-i decât
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
mireasă,te levitez cu a mea durere,și patu-mi este desfăcut,desculță, nemurirea-mi ceresă te iubesc, ca la început,dar totuși stau destul de susîn blocul meu fără etaje,în care eu am presupusc-am să mă spânzur prin garaje,și fumegă, când se destramă,un vis prin noaptea de lumină,iar gândul meu din nou te cheamăsă ne iubim în cheag de tină,le scriu bunicilor o carte,... XI. NU MAI UCIDEȚI MIEII, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2290
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017. strigai disperarea filozofând pe la icoane, mocirla gurii tale a izbucnit în claritatea lacului, țiganii, de la capătul satului , bat potcoave rupând bariera fonică a timpului, potcovind răsăritul dimineții, chipul tău atât de neînchipuit, fumegă, alungând strigoii de pe pereți, îmbraci mantia de smoală, în timp ce pe coaste îți umblă câmpia, țiganul despotcovind răsăritul ți-a adus potcoavele, numai două, două ți-a adus din cele patru cerute, nu e nimic, ai să îl bagi mâine la
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
morarul a oprit moara, o să cumpăr făină pentru ... Citește mai mult strigai disperareafilozofând pe la icoane,mocirla gurii talea izbucnit în claritatea lacului,țiganii, de la capătul satului , bat potcoaverupând bariera fonică a timpului,potcovind răsăritul dimineții,chipul tău atât de neînchipuit, fumegă,alungând strigoii de pe pereți,îmbraci mantia de smoală,în timp ce pe coaste îți umblă câmpia,țiganul despotcovind răsăritulți-a adus potcoavele,numai două, două ți-a adusdin cele patru cerute,nu e nimic, ai să îl bagi mâine la carceră,știi, carcera
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Trăsăturile ființei se caută și se uimesc de ele însele, ca la orice început existențial, cu îndelungi vibrații. O timiditate de bun augur (indiciu al unei simțirii foarte curate) e mărturisită astfel: "Limba de șoaptă a ceasornicului / mă înspăimântă,/ sângele fumegă sfială" (Tăcere) Ca și însoțindu-se cu sugestia unei încâlciri grafice " Glasul încurcat în strigătul tăcut/ ademenește /părul prelins spre tăceri" (Ce aproape). În pofida actualei sale rezidențe urbane, poetul se smte singur. În pofida anilor săi puțini, recurge instinctiv la amintire
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
se naște.muritorii de rând nici n-au ieșit bine din găoace... XXIV. DACĂ TE-AȘ SĂRUTA..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015. dacă te-aș săruta, ți-aș provoca arsuri cu buzele mele fumegând din țigară și te-aș pune la cheltuială: baneocin, dermazin, fucidin și ce-o să-ți mai prescrie pentru prăjeală doctorița ta frivolă și cheală și-ai lua-o la trap poate chiar la galop scormonind în călduri ca o asiatică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
ai săi, în toți acei trei ani de când fusese răpit și dus la străini! Mai avea de trecut de câteva case, până să ajungă la gospodăria tatălui său. Dar ce-i era dat să vadă ochilor? Unele case din vecini fumegau, altele ardeau în flăcări mari! L-a apucat groaza. Otomanii, după ce învinseseră oastea voievodului Serbiei, se puse pe jefuit și ars casele țării. Milan alergă cu sufletul la gură spre casa părintească. Iată, casa lui, acolo, la marginea poienii! Însă
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
zăpezile și noi ne vom topi, Iubirea ne va naște la fel ca-nprima zi. Se va topi și dorul, vâslind-n depărtare, Vom răsări din nou, un pescăruș pe mare. Se vor topi și munții de dorul care arde, Vor fumega imperii pierdute în arcade. Ne vom găsi în cer, cu heruvimi-n zbor, Vom cere dezlegare de moarte și de dor. Ne va chema din nou iubirea de cetate Cu sfințiii din icoane și focul din balade Ne va chema
REMEMBER de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379442_a_380771]
-
ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri. Arar, câte un înger, cuprins de remușcare, Fraternizează-n taină cu vise răstignite, Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare, Cu mir cârpește cerul plăgi aspre de cuțite. Troițe de lavandă mai fumegă mocnit, ... Citește mai mult Când vor părea că fi-vor sub lespezi îngropateRest de-amintiri, peroane, punți de uitări răpuse,Frânturi de umbre terne, s-or ridica în coateși-n ochi îți vor săpa râu de-ntrebări nespuse. Din teamă, nepăsare
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ropote de noapte,Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri.Arar, câte un înger, cuprins de remușcare,Fraternizează-n taină cu vise răstignite,Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare,Cu mir cârpește cerul plăgi aspre de cuțite.Troițe de lavandă mai fumegă mocnit,... XII. ÎȚI LAS ZĂLOG UN MAC, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1608 din 27 mai 2015. Te regăsesc ades în necuvântul serii, În zâmbete de nuferi ce se-oglindesc pe lac, Vâltorile de gânduri din portul
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului S-au destrămat ninsorile din noi, Zăpada-și scrie ultimul poem; Sub un amurg cu voalurile crem, Redecorăm un vis din albe ploi. Prin amintiri mai fumegă mocnit, Pe coridoare vii, un rest de nor, Arome seci din primăveri ce mor Rescris-au, sub petale, doar un mit. S-au risipit tăcerile din nopți, Pictate-n bleu cu lacrimă de stea Și despletind un gând ce adormea
S-AU DESTRĂMAT NINSORILE DIN NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381191_a_382520]
-
DIN NOI, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. S-au destrămat ninsorile din noi, Zăpada-și scrie ultimul poem; Sub un amurg cu voalurile crem, Redecorăm un vis din albe ploi. Prin amintiri mai fumegă mocnit, Pe coridoare vii, un rest de nor, Arome seci din primăveri ce mor Rescris-au, sub petale, doar un mit. S-au risipit tăcerile din nopți, Pictate-n bleu cu lacrimă de stea Și despletind un gând ce adormea
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Cu aripi noi, la margine de timp, Renaște universul mai curând... Citește mai mult S-au destrămat ninsorile din noi,Zăpada-și scrie ultimul poem;Sub un amurg cu voalurile crem,Redecorăm un vis din albe ploi.Prin amintiri mai fumegă mocnit,Pe coridoare vii, un rest de nor,Arome seci din primăveri ce morRescris-au, sub petale, doar un mit. S-au risipit tăcerile din nopți,Pictate-n bleu cu lacrimă de steași despletind un gând ce adormea,Pe un
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
zeificat al geto-dacilor. Au plecat așadar cu toții, înapoi la Zamolxe, încovoiați de răspunsul Celor din Vale, răspuns dat de indiferența sau neputința acelora, iar focurile pe dealuri aproape că s-au stins, au rămas doar câțiva tăciuni...câțiva care mai fumegă, iar buciumurile aproape că s-au tocit, de atâta hăulit. Sfinxul stă de veghe, până când din depărtare încep să se zărească solii Lupul Alb, Deceneu, Moș Leandru, Muntean, Pelasg- Fiul Cerului și al Pământului, Vuiet de Stâncă, Moș Timpul și
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
A câta oară? Izvoarele au izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului TROC DE TĂCIUNE Un răsărit pe un apus- Cine mi se încumetă? Ce va veni, pe ce s-a dus, Ce-i ars, pe ce mai fumegă; Iluzie pe un cert mister, Ce-am dat, pe ceea ce mai cer, Dau două aripi albe-n zbor Pentru o clipă de amor, Apa vernil cu valuri, Pentru trei calde șaluri În iarna depărtării, Să-i fie cald uitării, Dau
TROC DE TĂCIUNE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381516_a_382845]
-
A câta oară? Izvoarele au izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
păsări în perechiA câta oară?Izvoarele au izbucnit în cântec:Și-aruncă-n vale unda cristalină,Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește,Apoi din piatră-n piatră tot șopteșteUn cânt de drag, de viață și luminăCa un descântec.În vale, satul fumegă departe:Sunt rugurile-aprinse după datini;Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe,În zarzăr înfloresc florile dalbe,Să stai să tot privești, golit de patimiCare-s deșarte.Întind fetele pânze să se-albeascăDe in sau borangic, țesut cu dragFlăcăi ce trec
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
ne iubim,Cel ce ne iubește,Să ne mântuim,Doamne miluiește,Domn din cer sosește!... XXII. UN ALTFEL DE COLIND!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016. Un altfel de colind! Porți deschise-n ceruri, Fumegă pământul, În viclene vremuri, Ler sau poate leruri, Ascultați Cuvântul! Domnul este veșnic, Foc din ceruri cade, Lumânări în sfeșnic, Hai sau poate haide, Iadul încă arde! Ești stăpân și slugă, Îngeri cântă-n coruri, Lănțuiți în fugă, Dor sau
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
doruri, Sfinții plâng în rugă! Mierea-i dulce nu-i venin, Nu au lacrimi morții! Cei ce pleacă,cei ce vin, Linu-i lin sau poate lin, Vom plăti cu toții! Citește mai mult Un altfel de colind!Porți deschise-n ceruri,Fumegă pământul,În viclene vremuri,Ler sau poate leruri,Ascultați Cuvântul!Domnul este veșnic,Foc din ceruri cade,Lumânări în sfeșnic,Hai sau poate haide,Iadul încă arde!Ești stăpân și slugă,Îngeri cântă-n coruri,Lănțuiți în fugă,Dor sau
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
tânguie: Mai vreau! Și n-am puterea de-a o contrazice. . . . . . . . . . . . . . . . Când îmi săruți privirea cu străluciri de foc Și mintea mea scornește idile tropicale, Atunci parfum și flăcări și gheață la un loc Se mistuie în mine și-mi fumegă-n pocale. Și mi-e dor și te iubesc și sufăr Și-mi plouă ochii flori de nufăr. . . . . . . . . . . . . . . Eu sunt convins c-am renăscut din tine, M-ai zămislit din cântec și visare, Iar dragostea ne-nalță către soare În
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
cer de cicoare, o vivacitate de pădure, acuratețe de opal, suplețe de iarbă, strălucire de soare...! Cânta atât de frumos Narcisa și într-o zi crezusem că i-am pierdut urma. A părăsit țara ca dropiile risipite în grâu când fumegă câmpiile sub sărutul soarelui cu roua! N-am mai văzut-o, n-am mai auzit-o câțiva ani cât un veac. Dar trandafirii conștiinței, iubirea și amintirile, nu s-au scuturat, iar când s-a întors, nu numai că nu
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]