1,462 matches
-
BOGDAN-DASCĂLU, Doina (27.XI.1942, Reșița), stilistician și editoare. Este fiica Semproniei (n. Șimic), funcționară, și a lui George C. Bogdan, publicist. Urmează liceul în orașul natal (1957-1960) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, a Universității din Timișoara (1960-1965). După absolvire, este repartizată în activitatea de cercetare științifică, la sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
a lui Gheorghe Moldoveanu, institutor. A absolvit, la București, liceul (1928) și Facultatea de Litere și Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obține și o diplomă la Sorbona (1934). A fost profesoară de liceu (1932- 1940), funcționară la Direcția Presei (1940-1946), bibliotecară în cadrul Ministerului Sănătății (1948-1952), translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956). A debutat în 1928, cu articole în ziarele „Adevărul” și „Dimineața”, iar editorial, în 1931, cu volumul de povești pentru copii, intitulat Talismanul de safir, sub
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
centrală care a propulsat cercetarea. Ființele intermediare (omul în sine este, de fapt, o ființă esențialmente scindată, mediană) au atras întotdeauna atenția prin puterea lor de fascinație, care derivă din participarea la două lumi distincte, cu principii și moduri de funcționare diferite. A transmite un conținut dat de la o lume la alta necesită o logică aparte, o organizare complexă a mijloacelor ce vor putea face posibil acest lucru. Astfel, pentru mediologie, axul principal este dat de către fenomenul de transmitere, această disciplină
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Putem considera cu temei că înțeleptul chinez este un mare precursor, poate chiar primul mare precursor al tradiției instituționale, primul mare teoretician al nevoii de a avea structuri sociale bine definite, cu raporturi clare între ele și cu norme de funcționare exacte. Ceea ce înseamnă că el a intuit de acum două milenii și jumătate ceea ce contemporanii noștri spun expres: instituțiile fac istoria. Să ne mai mirăm că Imperiul clădit pe învățăturile sale a durat 2000 de ani? 3. Din ultimele 20
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
salariaților. Frontierele Întreprinderii se diluează pe măsură ce aceasta se aplatizează, ceea ce nu Înseamnă că existența și rațiunea ei de a fi dispar. Chestiunea ce decurge de aici este de a ști cum să se conceapă și să se introducă regulile de funcționare noi și adaptate la această realitate. Compartimentarea Întreprinderii În interior și În raport cu mediul său ambiant a dispărut. Din punct de vedere strategic, situația corespunde diferenței ce există Între spiritul de fortăreață și de Linie Maginot, pe de o parte, și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
corporale, costuri de amenajare a amplasamentului, costuri inițiale de livrare Și manipulare, costuri de instalare Și asamblare, costuri de testare a funcționării corecte a activului după deducerea încasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la parametrii de funcționare normali, onorarii profesionale); costurile de demontare Și de mutare a elementului precum Și cele privind restaurarea amplasamentului unde va fi mutat, estimate inițial; costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziției, producției sau construcției unui activ imobilizat. De asemenea, standardele IAS 16
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
întreprinzătorului, fiind greu de crezut că există resursele necesare pentru un demers sistematic și structurat după un model de manual. În aceste condiții, este probabil ca o schemă minimală să îmbunătățească semnificativ consecințele procesului, în sensul delimitării unei zone de funcționare acceptabile, ce s-ar putea traduce în mărirea șanselor de supraviețuire. 3.2.Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei PESTtc "3.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei PEST" Etapizarea unei analize a mediului înconjurător general urmărește obținerea unui rezultat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anterioare, pe managerul intuitiv. Toate aceste calități și abilități pe care trebuie să le aibă managerul intuitiv antrenează/implică, considerăm noi, conceptul de creier total. Acesta presupune dezvoltarea tuturor celor patru sectoare cerebrale și acțiunea în funcție de necesități conform modalității de funcționare cognitive implicate de situația respectivă. Deoarece, după autoare, cea mai importantă calitate a liderului modern este adaptabilitatea, capacitatea de a utiliza competențe diferite în funcție de situațiile și nevoile organizației. Liderul modern nu este un lider de autoritate și de putere sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ADAM, Ioan (19.VIII.1946, Mediaș), critic și istoric literar, editor. Este fiul lui Gheorghe Adam, tehnician feroviar, și al Elisabetei Adam (n. Balteș), funcționară. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, luându-și doctoratul în filologie (2000) cu teza Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu. A fost redactor în secția literatură și artă a ziarului „Scânteia” (1969-1974, 1983-1988), șef
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Elisabetei și a lui Dumitru Mailat. Învăța la Târgu Mureș, unde în 1972 va absolvi Liceul „Belyai Farkas”. Urmează cursurile Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1972-1976). Este pedagog la o școală ajutătoare, apoi funcționara și redactor la revista „Vatra” (până în 1984). În 1986 emigrează în Franța. Debutează la „Vatra” în 1972, iar editorial în 1985, cu volumul de proza scurtă Intrare liberă. A fost căsătorită cu Dan Culcer. M. cultiva o proza neagră, caustica
MAILAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
sociale a Școlii Superioare de Partid și la Facultățile de Medicină și Construcții din București (1953-1981). Pentru că fiul său părăsise țara, este obligată să renunțe la postul de conferențiar și să lucreze ca bibliotecară (1981-1985) la aceeași instituție, precum și ca funcționară, ziaristă și artist plastic. În 1992 înființează Editura Universal Dalsi, a cărei directoare este. M. debutează editorial târziu, cu Lasă asta! (1982), carte de povestiri scurte, cu narator obiectivat, verva, ca și ironia benignă vizând personaje și situații din viața
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
, Valentina (17.IX.1939, Târgu Mureș), critic și istoric literar. Este fiica Olimpiei Marin (n. Nicola), funcționară, și a lui Toma Marin, ofițer. Urmează școala primară și liceul la Turda, absolvind în 1955, și se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, specialitatea limba și literatura română, luându-și licența în 1959. Devine asistentă la
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
, Grișa (pseudonim al lui Herș Segal; 30.XI.1936, Galați), poet. Este fiul Suricăi (n. Moise), funcționară, și al lui Leon Segal, muncitor tipograf. A urmat școala elementară și Liceul „Vasile Alecsandri” în Galați (absolvit în 1955), frecventând apoi, tot în orașul natal, timp de trei ani Facultatea de Chimie Alimentară; în 1965 a absolvit aici Facultatea
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
, Gheorghe (9.XII.1957, Carei), critic și istoric literar. Este fiul Olgăi (n. Filip), funcționară, și al lui Gheorghe Glodeanu, mecanic de locomotivă. A urmat cursurile liceale în orașul natal (1972-1976) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-franceză (1977-1981). A funcționat ca profesor în învățământul liceal, la Satu Mare (1981-1990), apoi ca
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
lucrat pentru serviciile secrete franceze și britanice (ceea ce nu este exclus), reușește în 1949 să treacă în Occident contractând o căsătorie de conveniență cu un cetățean italian. Divorțează și, după câteva luni petrecute în Palestina, unde își câștigă existența ca funcționară umilă („corectând texte pentru tipar”), se refugiază la Paris. Aici intră în legătură cu exilul românesc anticomunist, colaborează la unele reviste și publicații, precum la „Buletin de informații al românilor din exil”, dar și la presa franceză de dreapta, denunțând regimul de
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Berlin; angajată politic la sfarsitul studiilor (1922), a aderat la KPD În 1930, pentru a emigra doi ani mai târziu În URSS. În timpul războiului, a făcut parte din corpul didactic al „școlilor antifasciste”. Revenită În 1948 În Germania, a fost funcționara la Ministerul Învățământului, Înainte de a se integra În aparatul Comitetului Central al ȘED, căruia i-a devenit membru supleant În 1954, titularizata În 1958. Lucrările sale de istoric al mișcării muncitorești și al PCUS erau destul de puțin apreciate printre colegi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
reproducere homogamică a crescut după 1960 (vezi tabelul 3, apud Girard, 1974). Dintr-un studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre cazuri bărbații aveau o profesie superioară soțiilor și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre cazuri bărbații aveau o profesie superioară soțiilor și la circa 12% profesia era inferioară (Bejan, Buruiană, 1989). Într-o cercetare efectuată între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt mult mai puțin angajate în câmpul muncii; ele ocupă posturi mult mai slab plătite decât bărbații; la aceleași munci efectuate, câștigă mai puțin comparativ cu bărbații. În 1980, în SUA, un funcționar câștiga în medie 18.247 dolari, o funcționară 11.000 dolari, un manager bărbat 23.558 dolari, o femeie 12.936 dolari. În 1979, tot în SUA, în posturi de secretar(ă) erau angajate 94% femei, în cele de lucrător în case particulare 96%, medici erau doar 2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
activități. Calculând un scor global al mai multor treburi domestice (bucătărie, cumpărarea de îmbrăcăminte, reparații etc.), el găsește următoarea distribuție: 6,86 la femeile casnice, 6,75 la femeile din comerțul artizanal, 6,74 la femeile muncitoare, 6,57 la funcționare și 6,26 la cadre superioare (intelectuale). Acest scor este unul al participării relative a bărbatului și a femeii, situația de participare egală fiind dată de 4 puncte pentru fiecare. Datele de mai sus ne arată că, indiferent de profesie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
literar Ion Rotaru. Urmează școala primară în comuna Burdusaci și liceul la Bârlad, apoi Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română, pe care a absolvit-o în 1952. Din motive politice, lucrează multă vreme ca funcționară la Centrul de Librării București. Din 1968 devine redactor la Editura pentru Literatură, iar din 1970 la Editura Minerva, de unde se pensionează în 1985. A fost distinsă cu Premiul „Perpessicius” (împreună cu Al. Piru) pentru ediția G. Ibrăileanu, Opere (I-X
ROTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289387_a_290716]
-
este un segment al structurii de activități În care este angajat. Dacă fiecare ființa umană este o structură de interactivitate, de ce nu ar fi și Întreaga natura? știința, În secolul XX, a Început să reexamineze multe dintre premisele sale de funcționare fundamentale, cu scopul de a le Înlatura. Vechea idee că fenomenele pot fi cunoscute prin analiza componentelor individuale a fost Înlocuită de concepția opusă - că parțile individuale pot fi Înțelese numai știind mai Întâi ceva despre relația lor cu Întregul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de apartenență, din care individul face parte actualmente; grupuri de referință, cel care constituie reperele sale normative (atitudinale, valorice, comportamentale) și spre care tinde să devină membru; d) după statutul acordat legal (oficial): grupuri formale, unde există organigramă, reguli de funcționare scrise (drepturi și obligații), și grupuri informale, unde legile sunt „nescrise”, dar nu mai puțin importante. Ilustrări de grupuri formale sunt echipele de muncă, echipa guvernamentală, colectivul de medici al unui spital, iar grupuri informale ar fi un grup de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
, Sonia (pseudonim al Arianei Lewenstein; 15.V.1931, București), prozatoare. Este fiica Antoniei Lewenstein (n. Reissman), funcționară, și a lui Mordco Lewenstein, comerciant. A urmat școala primară (1938-1942), liceul și Facultatea de Filologie (1949-1953) la București. Debutează cu proză în 1947 la „Revista elevilor”, colaborează și la alte publicații pentru copii, la unele lucrând în redacție, este
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
RAICU, Lucian (12.V.1934, Iași - 22. VI.2006, Paris), critic literar. Este fiul Ucăi Leibovici (n. Solomon), funcționară, și al lui Carol Leibovici, mic comerciant, și fratele lui Virgil Duda. Va absolvi liceul la Bârlad (1952), Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1958). Face parte din redacția revistelor „Viața românească
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]