23,954 matches
-
predictor of public action attitude in Romania”, în Current Sociology, vol. 52(6), pp. 989-1020. Sandu, D. (2004b), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, înSociologie Românească, nr. 3. Sandu, D. (2005), O hartă socială a comunităților de romi. Fundamentarea intervențiilor sociale printr-un sondaj asupra sărăciei comunitare PROROMI, Banca Mondială, București, iulie (raport de cercetare). Schuftan, C. (1996), „The community development dillema: What is really empowering?”, în Community Development Journal, nr. 31(3), pp. 260-264. Scott, J. (1990), Domination
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unei morale a datoriei pure, a datoriei integrale. În orice conștiință se află legea morală, având o necesitate obligatorie pentru fiecare conștiință. Legile morale sunt universale și necesare, asemenea formelor apriorice din conștiința teoretică. Astfel, filosoful german are drept scop fundamentarea necesarului și universalului normativității. Există o deosebire esențială care desparte ca un abis lumea empirică, fenomenală de lumea moralității, și anume: În planul fenomenal acționează legea cauzalității, pe când În domeniul moralei, principiul suprem este reprezentat de libertatea voinței. Este aceeași
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
chestiuni de amănunt, filosofia morală kantiană rămâne și astăzi, pentru foarte mulți, construcția definitivă a lumii morale. Totuși, Paulsen nu este convins că În etica lui Kant se poate găsi desăvârșita cunoaștere a esenței și originii datoriei, sau o ultimă fundamentare a valabilității legii morale. Pentru el, apare, mai degrabă, ca formă a eticii insuficientă din punct de vedere științific și aparține (la fel ca și dreptul natural - cu care formează o pereche), modului de gândire individualist-raționalist, propriu secolului al XVIII
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un an? Un tur,un tur complet. Și așa mai departe... [...]. Leacurile bizare pe care doica i le dă naratorului. Nu sunt invențiile mele. Le-am copiat dupa «Canonul» lui Avicenna, fără să le modific deloc.“ După propriile mărturisiri, pentru fundamentarea asemănării tatălui cu unchiul, cu negustorul de mărunțișuri, cu naratorul etc., a folosit lucrarea „Dublul și Don Juan“, de Otto Rank, iar pentru dragoste, „Lady Macbeth în sat“, de N. Leskov. Tentativă de clarificare? Sau dorință secretă de obscurizare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
târziu. Apoi, vor începe să conteze tot mai mult experții. Oamenii politici vor da tot mai puțin pe gură ce le trece prin cap în diverse ocazii, ei nu vor mai fi decât portavoce pentru grupurile tăcute de profesioniști în fundamentarea deciziilor și comunicare. În economie, investitorii mari vor veni cu siguranță, totul e să-i determinăm să și rămână. Cât despre McDonald’s și filmele americane - ele sunt de mult aici... Intrăm în ceea ce am numit, decenii de-a rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
autorul încercarea sa de a răspunde la întrebarea pusă în titlu. În primul rând, pentru că un proces al comunismului necesar și legitimnu este neapărat legat și de o punere sub acuzație a gândirii materialiste, curent filozofic cu contribuții importante în fundamentarea unei perspective epistemologice raționaliste și a unei explicații științifice posibile asupra existenței. Nu se pune la index o superbă și profundă filozofie despre om ca aceea a lui Nietzsche doar pentru că este revendicată ca sursă de inspirație teoretică de către o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
existe un mereu accentuat interes al statului pentru straturile subprivilegiate;” «Marxismul a fost cea mai mare fantasmă a secolului nostru». Astfel a caracterizat Leszek Kolakovski ambivalența mitică a materialismului istoric, dimensiunea lui intrinsec utopică și aspirația sa la o nouă fundamentare a realității. Spre deosebire de alte teologii, marxismul a reușit, vreme de câteva decenii, să împiedice apariția unui simț critic și să determine angajarea pasională, chiar fanatică, în rândul intelectualilor occidentali, în general sceptici. Această necesitate (de salvare), se poate spune, este
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
s-a petrecut atunci în România: în lupta dintre armată și «teroriști», partea înfrântă «teroriștii» nu a lăsat pe «câmpul de bătălie» nici un mort, nici un rănit și nici un prizonier. Acest fapt neobișnuit îndreptățește ipoteza - certitudine nu poate exista fără o fundamentare documentară - că, în realitate, «teroriștii» au fost un grup restrâns de diversioniști. Acțiunile lor, amplificate de anunțurile și apelurile isterice de la Televiziune, au creat un climat de adevărată teroare (o psihoză până la urmă) în rândurile populației stăpânită, în cea mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
concretizarea acestuia. s principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut; În opinia noastră, este necesară înlocuirea sintagmei „cerințelor specifice” cu termenul „specificului”; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. t principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; (Considerăm că se impune completarea textului, astfel: „principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social și a consultării partenerilor de dialog social; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. u
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
opinia noastră, este necesară înlocuirea sintagmei „cerințelor specifice” cu termenul „specificului”; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. t principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; (Considerăm că se impune completarea textului, astfel: „principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social și a consultării partenerilor de dialog social; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. u principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. (Pentru unitatea de reglementare, se impune modificarea textului, astfel: „Pentru finanțarea învățământului preuniversitar...”. Art. 9 (1 Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele: a transparența fundamentării și alocării fondurilor; b echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate; c adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite; d predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile; (Considerăm că se impune eliminarea principiului de la lit. d, întrucât
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
mediul social și cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind organizarea, conducerea și îmbunătățirea performanței strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități și altele. (Textul este confuz, iar formularea Ține mai mult de o notă de fundamentare, decât de un text de lege. (6 Descrierea competențelor menționate, precum și a modalităților de evaluare și certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
fost creat Comitetul pentru Carta O.N.U., care a dobândit statutul de organ subsidiar permanent al Adunării generale, și a fost antamat un proces de ample dezbateri privind reforma Organizației, proces ce continuă și în prezent. A contribuit la fundamentarea conceptuală a poziției României privind Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa C.S.C.E. (scopuri, reguli și principii, domenii de activitate, structuri instituționale, proceduri și metode de lucru). A fost coautor al mandatului delegației române la Reuniunea pregătitoare a C.S.C.E. de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa de Nord (1995-1996). A negociat documente de colaborare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific între România și state aflate în raza direcțiilor de relații menționate mai sus. A contribuit la pregătirea dosarelor documentare și la fundamentarea poziției părții române în probleme ce făceau obiectul convorbirilor a numeroase vizite în România și în străinătate la nivel de șef de stat, de prim-ministru și de ministru de externe. A participat în calitate de membru al delegațiilor române la lucrările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
între România și diferitele state, printre care primele declarații și comunicate comune cu Indonezia, India și Birmania în 1962; a contribuit la negocierile pentru stabilirea relațiilor diplomatice cu Australia. A contribuit, de asemenea, la pregătirea dosarelor de documentare și la fundamentarea unor poziții ale părții române în probleme ce făceau obiectul convorbirilor a numeroase vizite peste hotare și în România la nivel de șef de stat, prim-ministru, ministru al afacerilor externe, delegații parlamentare, printre care a redactat în mare parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
impozitelor, normelor privind organizarea producției, salarizarea și protecția muncii etc. În aprilie 1971, s-a transferat la Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale Direcția Cooperării Economice Internaționale, în funcția de Secretar Economic I, ocupându-se de avizarea studiilor de fundamentare economică și a proiectelor documentelor juridice necesare pentru aprobarea perfectării acțiunilor de colaborare economică între firmele românești și diferite firme străine. A participat la reuniunile comisiilor mixte bilaterale și a urmărit realizarea prevederilor acestora. A participat activ la elaborarea documentelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
juridice necesare pentru aprobarea perfectării acțiunilor de colaborare economică între firmele românești și diferite firme străine. A participat la reuniunile comisiilor mixte bilaterale și a urmărit realizarea prevederilor acestora. A participat activ la elaborarea documentelor juridice și documentațiilor tehnico-economice de fundamentare, în vederea avizării negocierilor și aprobărilor pentru crearea: Centrului comun O.N.U.DI România, organism pilot creat să promoveze colaborarea economică a României cu țările lumii a treia (în domeniul chimiei și petrochimiei); Institutului Român de Consulting ROMCONSULT menit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
domeniul auditului public intern în concordanță cu Standardele internaționale acceptate în Uniunea Europeană 1.1.Actualizarea documentului strategic în domeniul controlului financiar public intern, capitolul audit intern Identificarea sistematică, documentarea și analizarea elementelor care generează necesitatea de actualizare a documentului strategic Fundamentarea modificărilor și completărilor documentului strategic Elaborarea proiectului de modificare și completare a documentului strategic Aprobarea proiectului documentului strategic Pregătirea documentului strategic actualizat pentru transmiterea la Comisia Europeană 2 Dezvoltarea cadrului normativ 2.1. Actualizarea cadrului legislativ privind auditul intern Identificarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
completare a documentului strategic Aprobarea proiectului documentului strategic Pregătirea documentului strategic actualizat pentru transmiterea la Comisia Europeană 2 Dezvoltarea cadrului normativ 2.1. Actualizarea cadrului legislativ privind auditul intern Identificarea sistematică, documentarea și analizarea elementelor cadrului legal care trebuie actualizate Fundamentarea modificărilor și completărilor legii privind activitatea de audit intern Elaborarea proiectului de lege privind activitatea de audit intern Aprobarea proiectului legii privind activitatea de audit intern Grupul de lucru analizează atribuțiile, funcțiile și sarcinile, stabilite pe posturi prin structura organizatorică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de risipă de resurse și de corupție. Avem nevoie deci de un vehicul instituțional care s... „împuște mai mulți iepuri”: s... ajute la definirea unor proiecte majore pentru tar... pe baza unei prioritiz...ri riguroase, s... realizeze analiza economic... de fundamentare (due diligence) pentru a se obține costuri cât mai mici de înf...ptuire, s... se ocupe și de aspectele procedurale pe bâz... de licitație (pentru a nu se repetă experiență Bechtel sau Apă Nova), s... monitorizeze implementarea proiectelor pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
necesit...țile ader...rii la Uniune, adic... resurse bugetare mai mari. Trebuie imaginat... o soluție pentru creșterea capacit...ții de absorbție a fondurilor UE. De pild..., numai 12% din fondurile ISPA au fost folosite! Un vehicul instituțional adecvat ar ușura fundamentarea unor proiecte majore, economisirea de resurse, monitorizarea implement...rii (controlul costurilor), atragerea de resurse private la finanțarea proiectelor. Referitor la fiscalitate, sunt de f...cut câteva remarce. Ar fi ideal s... extindem fiscalizarea (baza de impozitare) pentru a obtine resursele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA Anca Bejenaru Adopția copiilor în România Prefață de Maria Roth INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Mulțumiri / 9 Prefață (Maria Roth) / 11 PARTEA I. Fundamentare teoretică / 17 Capitolul 1. Adopția copiilor de-a lungul istoriei /19 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent /20 1.2 Evoluția formelor de adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați și ale adoptatorilor lor, ceea ce constituie de fapt unul din obiectivele cercetării analizate. Partea a doua a lucrării prezintă propriile cercetări empirice ale autoarei, în număr de patru. Fiecare capitol este prezentat în mod sistematic, are propria sa fundamentare teoretică, răspunde unor întrebări de cercetare și are obiective și strategii proprii. Capitolul 4 se bazează pe studiul empiric al datelor culese prin analiza documentelor sociale identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a șase
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a celei de statistică descriptivă și inferențială; bogăția documentării, a analizei teoretice și a definirii conceptelor; corectitudinea utilizării instrumentarului de lucru și valoarea practică a rezultatelor scoase în evidență. Profesor univ. dr. MARIA ROTH Cluj, 08.11.2010 PARTEA I FUNDAMENTARE TEORETICĂ Capitolul 1 Adopția copiilor de-a lungul istoriei 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent 1.2 Evoluția formelor de adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al XX-lea 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a oamenilor, de a le planifica existența. Apoi, există alăturarea familie-copii, unde politicile demografice sunt asociate politicilor familiei 24. Obiectivele urmărite se referă la creșterea fertilității, ajutorul acordat familiei monoparentale, sprijinul pentru familiile cu mulți copii, asistența persoanelor vârstnice. În fundamentarea politicilor demografice și a măsurilor privind familia, sunt invocate mai multe tipuri de argumente: preocupări demografice și socioeconomice (vizând raportul resurse-populație); considerente de sănătate (a mamei și a copilului), măsuri de planning familial; aspecte privind drepturile omului (luarea liberă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]