745 matches
-
anumit joc. Bijuteria nu fusese topită dintr-o bucată, ci era constituită din cel puțin două părți. Mai făcu o dată aceeași operațiune, apăsându-i fundul cu mai multă putere; se lăsă În scaun, dezamăgit. Nu se schimbase nimic din aspectul funestului pocal. Nu exista nici o tijă secretă care să fi putut răni degetele băutorului. Toată teoria lui se destrăma Înaintea evidenței faptului. Și totuși era sigur că, Într-un fel sau altul, așa stătuseră lucrurile. Se lovi peste frunte cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o tristă ironie Ca o copie banală, Ca o veche nebunie Ciclică și abisală, Fără nerv și armonie În carcasa ei carnală Scursă în monotonie Austeră, boreală, Palidă ceremonie Funerară și regală Ca-ntr-o sumbră simfonie, Ca într-o funestă gală Dintr-o goală colonie, Ca o liniște letală Veștedă și maronie Impasibil de brutală Injectând melancolie, Doza zilnică fatală Dezertorilor și... mie, Ca o boare, ca o pală Ca o scurgere sangvină, Ca o moarte de impală Între colții
TOAMNĂ INFERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364340_a_365669]
-
regelui Midias sau voluptatea adevărului” alcătuiesc ciclul autobiogafic al scriitorului, care au avut o miză slabă asupra criticii. Povestitorul și nuvelistul Minulescu cultiva misterul și realismul sentimental ieftin și senzațional, venit prin filiera fantastică care se termină cu un deznodământ funest. Teatrul rămâne capitolul cel mai vulnerabil al creației minulesciene, deși în timpul vieții piesele lui au făcut furori. Între 1921 și 1943 i se joacă unsprezece piese de teatru în București, Iași sau Craiova. Piesele lui sunt piese amoroase de triunghi
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
trimiți tu, prorociri ( uneori), către cei înveșmântați în nopțile tale de nebunie, și de cuvinte strecurate ca o molimă, în temnița unde poeții au rămas cu ochii către cer, căutându-ți mormântul? O! Dacă ai ști cât de trist și funest se respiră pe drumul spre lepădarea de sine! Ce dovadă poate fi mai grăitoare, decât strigătul corăbierilor condamnați la un timp al negării, în apele tulburi ale victoriei: “ cine seamănă furtună se adună într-o singură tăcere și pietrele nu
UN TIMP AL NEGĂRII... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362504_a_363833]
-
fără discuție, spre social. Există și sentimentul unei terori a istoriei (după expresia lui Mircea Eliade), sau o teroare a timpului care trece, însoțit de un destin implacabil, deopotrivă un destin al omului și al cuvintelor. Senectutea cu consecințele ei funeste nu prea stă în atenția poetei. Se mai zice că o altă dramă a omului pornește de la faptul că cere probe materiale lumii spirituale, divinității, și le obține prea arar. Poezia este, cu siguranță, o asemenea probă materială care se
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus o țară-ntreagă pe tarabă. Doamne dă-mi putere îngerească
ACATIST de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368436_a_369765]
-
Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016. Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus o țară-ntreagă pe tarabă. Doamne dă-mi putere îngerească
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
S-avem un parlament și nu fosilier . 27-06-11 ... Citește mai mult AcatistRămas e-n mâhnita mea chitarăCântul unui zbor ingenuu, uitat,Lacrimi din zăvorul pus pe țarăși-un înger incolor neînaripat.Rapsod sânt al tristei mele lupte,Boem himeric, prin secolul funest.Bisericile-s tot mai corupteClonați se nasc din politicul incest.Cum să nu se înalțe hoțiiCe ne-au furat și ultima silabă,Când analfabeții și bleoțiiAu pus o țară-ntreagă pe tarabă.Doamne dă-mi putere îngerească,Dă-mi sofisticate
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Ca doi nebuni, prelung, frumos, Pe alba lumii catifea, Topindu-ne plăcut, sfios... Suntem oameni de zăpadă Suntem oameni de zăpadă, Într-o lume de nebuni, Scoși cu forța la paradă, Ale morții legiuni... Suntem oameni de zăpadă, Un convoi funest, stingher, O fatidică cireadă Împietrind în mers de ger. Suntem oameni de zăpadă Într-un nesfârșit ghetou Strânși pentru apel grămadă Fără șapcă și mantou. Suntem oameni de zăpadă Într-un lagăr ucigaș Așteptând în frig la coadă Rația de
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
fi rămas imaculată/semenii mei/ar fi fost fericiți!” - cf. Ura, p. 34. Avem de-a face cu o carte a deplinei maturități, o carte a bilanțurilor pline de curaj, deși semănată, foarte des, și cu obsesii senecte și chiar funeste („îmbrățișat trupul meu /de mucegai”- cf. delicatele introspecții ale strugurelui nohan, p. 24; sau: „sufletu-mi prea mult durut/(...)stă și-așteaptă amărâtul/(...) îngerii să-i dea sfârșitul” - cf. Elegie la Luncani, p. 10; sau: „an de an tot mai
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest eveniment, aflăm dintr-o cronică sârbească: „Anul 6926 [1418] s-a pristăvit [a murit] marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31“ [14] și cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie și l-
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
un Gheorghe Peter de la Borșa. Pe vremea aceea am crezut în Augustin Cozmuța, în Ion Bogdan (Dumitru Iuga), în Vasile Dragomir și în acest Ion Burnar - că restul mentorilor migraseră spre București ori se închiseseră în „turnul de fildeș”, după funestul an 1992, ale cărei urmări le încasăm azi cu vârf și îndesat. Ion Burnar (și acum plâng, îmi curg lacrimile pe tastatură) mi-a spus când toată revoluția noastră din 1990 a devenit apă de ploaie: „Ștefane, Dorule drag, nu
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
-n liniștea ce-ascunde-n ea furtuna Ascult cum bate-n turnul straniu ceasul. Într-n Sibiu livid, sătul de viață Dar pregătit pe străzile uitate În fiecare clipă să dau față Cu mortul care umblă prin cetate” (Nocturnă) Motivul morții, presimțirile funeste care au cutreierat marile singurătăți ale poetului au o esență tragică. Moartea e o „afacere-nsemnată” pusă la cale într-un decor intim: Iată-ntrebarea care-mi rupe tăcerile: Dacă mor, scap de toate durerile? Dacă trec Styxul, apa nopților
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului De-am fi rămas unde am fost născut aș fi avut cu totul alt trecut trăit în nemiloasele siberii, aș fi vorbit o limbă ce-o detest, strivit la propriu de-un regim funest de-a cărui hidoșenie mă sperii. De-am fi rămas și nu am fi fugit din calea celor ce ne-au cotropit, eram plecat de mult în altă viață, așa cum cei mai mulți din neamul meu s-au dus,când cei ce
DE-AM FI RĂMAS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365554_a_366883]
-
Ed. Limes, Cluj Napoca, 2009) confirmă ascensiunea unui dramaturg pe care nu l-au speriat criticile acide și nu l-au făcut să țopăie de fericire nici aprecierile privind opera scrisă până acum. Este adevărat, arta teatrală a pierdut enorm după funestul an 1989; nu trebuie nici să ne enervăm, nici să plângem. Atâta vreme cât regizorii (mai ales cei din „vechea gardă”) vor monta doar piese din clasici, cosmetizate sau împopoțonate cu aiuritoare accesorii moderniste, publicul viu va ignora sălile de spectacol. Flavius
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
Ed. Limes, Cluj Napoca, 2009) confirmă ascensiunea unui dramaturg pe care nu l-au speriat criticile acide și nu l-au făcut să țopăie de fericire nici aprecierile privind opera scrisă până acum.Este adevărat, arta teatrală a pierdut enorm după funestul an 1989; nu trebuie nici să ne enervăm, nici să plângem. Atâta vreme cât regizorii (mai ales cei din „vechea gardă”) vor monta doar piese din clasici, cosmetizate sau împopoțonate cu aiuritoare accesorii moderniste, publicul viu va ignora sălile de spectacol.Flavius
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
Ed. Limes, Cluj Napoca, 2009) confirmă ascensiunea unui dramaturg pe care nu l-au speriat criticile acide și nu l-au făcut să țopăie de fericire nici aprecierile privind opera scrisă până acum. Este adevărat, arta teatrală a pierdut enorm după funestul an 1989; nu trebuie nici să ne enervăm, nici să plângem. Atâta vreme cât regizorii (mai ales cei din „vechea gardă”) vor monta doar piese din clasici, cosmetizate sau împopoțonate cu aiuritoare accesorii moderniste, publicul viu va ignora sălile de spectacol. Flavius
CEAI DE FLUTURI , DE FLAVIUS LUCĂCEL de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364991_a_366320]
-
universului stelar care îi modifică percepția, melajată în straniul plasmatic al fanteziei. Nuvela Semnele lui Dănuț prezintă un bolnav psihastenic.Obsesia este fiica eroului titular, pe care o așteaptă să vină în vacanță, cu trenul, de la pensionul craiovean. O presimțire funestă îl copleșete de două-trei zile pe Grigore Dănuț, șeful gării din Băbeni, prin semne anticipatoare, asemănătoare cu cele ce-l “persecutaseră“ la moartea primului copil. Totul se desfășoară într-o atmosferă psihică de acaparare a conștiinței de aceste semen premonitorii
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
Și pomi-i sunt toți goi. Deși-i țărâna moale, Și-i fragedă și vie, Pământu-i plin de jale Și lumea de pustie. Cu zâmbet nu mai leagă, O vorbă sau un gest, O lume fără vlagă Pierdută-n joc funest. Pierdut și universul, Spiral văzul la geam, În noi mai plânge versul De sânge și de neam. Căci astăzi dezbinarea, Ne mâna înapoi, Pe pomi cu frunze late Noi îi vedem toți goi. Iar zâmbetul șăgalnic, Al propriei tinereți, E
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
Unamuno, “pionier de intuiție “( Bergson), “campion al credinței “, cum spun neotomiști, explorator al “ rațiunii inimii “( existențialism), “ vestitor al eșecului “( personalism) și “ aventurier în luptă cu Hipnos și Morfeu, zeii adormirii simțurilor “, (n.n. ). Mulți din comentatori îi atribuia lui Pascal gestul funest al lui Macbeth de a ucide somnul. Pe motiv că acesta deplângea ursita jalnică a omului de ași petrece jumătate din viață dormind, fără a fi convins dacă cealaltă jumătate nu este un somn, cum susține Leon Brunschvicg în “Blaise
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
și hoți : {Nu mi-ar ajunge hârtia Să îi pomenesc pe toți...} Juzi corupți la 'nalta Curte, Cu balanțe măsluite, Implementează hoția! Impozite nesimțite.... -Au pus cruce grea în spate, Sfânt-poporului acest, Care-și urcă 'ncet Golgota, În decorul cel funest ! Doamne, am postit destul: Ne-am rugat și la icoane ! Să ne aperi de nemernici Și de jefuitori, Doamne ! De nu poți să faci minunea Ce o așteptăm cu toții, ' Om pune mâna pe arme Ș-o să-ți dăm ofrandă : morții
GOLGOTA NOASTRĂ ! de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351504_a_352833]
-
și hoți : {Nu mi-ar ajunge hârtia Sa ii pomenesc pe toți...} Juzi corupți la 'nalta Curte, Cu balante măsluite, Implementează hoția! Impozite nesimțite.... -Au pus cruce grea în spate, Sfânt-poporului acest, Care-și urca 'ncet Golgota, În decorul cel funest ! Doamne, am postit destul: Ne-am rugat și la icoane ! Să ne aperi de nemernici Și de jefuitori, Doamne ! De nu poți să faci minunea Ce o așteptăm cu toții, ' Om pune mâna pe arme S-o să-ți dăm ... Citește mai
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
tâlhari și hoți :{Nu mi-ar ajunge hârtiaSă îi pomenesc pe toți...}Juzi corupți la 'nalta Curte,Cu balante măsluite,Implementează hoția!Impozite nesimțite.... -Au pus cruce grea în spate,Sfânt-poporului acest,Care-și urca 'ncet Golgota,În decorul cel funest !Doamne, am postit destul:Ne-am rugat și la icoane !Să ne aperi de nemerniciși de jefuitori, Doamne ! De nu poți să faci minuneaCe o așteptăm cu toții,'Om pune mâna pe armeș-o să-ți dăm ... IV. DA DOAMNE !, de Marius
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
vârstă dintâi respira prin ochii adumbriți de trecere printr-un periplu existențial pe care autoarea îl numește undeva „pelerinaj pe ghețuri”. Mărturisesc că în ultima vreme nu m-am întâlnit cu o asemenea intensitate a spiritului elegiac, tot așa cum, goana funesta spre post-post-post modernitate a multor autori contemporani nu mi-a prilejuit prea des întâlnirea cu imagini poetice lipsite de stridenta și investite cu aură unei liricități adevărate. Sunt imagini de natură, imagini ale casei, o trimitere la frate, o percepție
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
DE IMPORT Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 720 din 20 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suntem oameni de zăpadă, Într-o lume de nebuni, Scoși cu forța la paradă, Ale morții legiuni... Suntem oameni de zăpadă, Un convoi funest, stingher, O fatidică cireadă Împietrind în mers de ger. Suntem oameni de zăpadă Într-un nesfârșit ghetou Strânși pentru apel în stradă Fără șapcă și mantou. Suntem oameni de zăpadă Într-un lagăr ucigaș Așteptând în frig la coadă Rația
ZĂPADĂ DE IMPORT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351557_a_352886]