1,006 matches
-
înalt specifică față de celulele intacte datorată ariei suprafeței mari a pereților celulari. La concentrații de 100 mg L−1 eficiența de îndepărtare a culorii variază de la 12,9 la 94,3%. Polman și Breckenridge (1996) au testat 30 specii de fungi filamentoși, drojdii și bacterii pentru a îndepărta coloranții reactivi (Reactive Black 5, Reactive Blue 19) și cu sulf (Sulfur Black 1) din efluenții reziduali industriali simulați. Ei au utilizat ambele forme, viabile și inactivate, ale fiecărei specii și au observat
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reținerea colorantului Basic Blue 54 din soluții apoase. Sorbția colorantului la pH 12,0 poate atinge echilibrul în numai 5 min, la temperatura camerei. Cinetica de pseudo-ordin doi este adecvată acestui sistem (Zhang și al., 2009). 4.3.7.2. Fungi Aksu și Tezer (2000) au aplicat modelele cinetice de pseudo-ordin I și II datelor cinetice experimentale ale biosorbției colorantului Remazol Black B pe fungul R. arrhizus, presupunând că în sistem pot fi neglijate limitările legate de transferul de masă extern
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
coloranții bazici cu creșterea pH-ului. A fost stabilit pH-ul optim 2,0 pentru biosorbția colorantului reactiv Remazol Black B cu fungul R. arrhisus inactivat (Aksu și Tezer, 2000) și a colorantului reactiv Remazol Blue cu 6 specii de fungi (Aksu și Dönmez, 2003). C. lipolytica a atins capacitatea maximă de biosorbție de 173,1 mg g-1 (colorant/biomasă uscată). Intensificarea reținerii coloranților acizi la pH acid este explicată, de asemenea, prin interacțiuni electrostatice între biomasă și ionii de colorant
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biosorbție scade de la 9,86 la 6,93 mg g-1 la o creștere a temperaturii de la 20 la 50șC, la o concentrație inițială a colorantului de 50 mg L-1 (Nacera și Achira, 2006). Efectul temperaturii asupra biosorbției coloranților cu fungi a fost relatat de Kaushik și Malik (2009) într-un articol de sinteză și reiese că în majoritatea studiilor se indică o creștere a capacității de sorbție cu creșterea temperaturii. Gallanger și al. (1997) au constatat un efect invers și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
observat că celulele autoclavate îndepărtează aproximativ 90% față de cele vii (70%). Mou și al. (1991) au constatat un comportament similar, și anume 94,9% pentru celulele autoclavate și 96,5% pentru celulele viabile umede. În selectarea unui număr de bacterii, fungi și levuri în funcție de capacitatea de legare a coloranților reactivi, Polman și Breckenridge (1996) au observat că dintre 28 specii microbiene, 64% din formele neviabile au o capacitate mare de adsorbție pentru colorantul rezidual Reactive Black 5; dintre 21 specii capabile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și a algei posedă aproximativ aceeași viteză de biosorbție ca aceea obținută în primul ciclu (Khalaf, 2008). 4.5. Modelarea echilibrului biosorbției Pentru biosorbția unor coloranți textili s-au testat un număr impresionant de biosorbenți microbiologici în formă neviabilă (bacterii, fungi, alge microscopice, levuri), preparatele rezultate după pretramentul fizic/chimic al acestora sau după imobilizare, cu scopul de a îmbunătăți performanțele de adsorbție. Au fost elaborate mai multe articole de sinteză în care volumul mare de date experimentale a fost tabelat
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
2009a). Aplicarea modelului cu trei parametri Sips a asigurat cea mai bună concordanță cu datele experimentale. S-au obținut valori mari ale coeficientului de corelație R2 (>0,979) și valori reduse ale erorilor (<1,9%) (Tabelul 4.17). În cazul fungilor, cea mai mare capacitate de biosorbție de 1111 mg g-1 a fost atinsă de Rhizopus stolonifer la pH 2 pentru colorantul Bromophenol Blue. În Tabelul 4.18 sunt date câteva exemple din care se observă că valoarea capacității maxime de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
combustie poate fi recuperată și utilizată pentru uscarea adsorbentului sau, dacă are o valoare calorică ridicată, drept combustibil, cu condiția să nu se degaje produși toxici. Sorbenții lignocelulozici încărcați cu coloranți pot constitui substrate pentru fermentarea în stare solidă cu fungii putregaiului alb. Noi cercetări în acest domeniu ar fi foarte utile prin selectarea și testarea altor specii de fungi și bacterii din rezidii derivate din lemn. O metodă care oferă o cale economică și eficientă pentru recuperarea a două categorii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
condiția să nu se degaje produși toxici. Sorbenții lignocelulozici încărcați cu coloranți pot constitui substrate pentru fermentarea în stare solidă cu fungii putregaiului alb. Noi cercetări în acest domeniu ar fi foarte utile prin selectarea și testarea altor specii de fungi și bacterii din rezidii derivate din lemn. O metodă care oferă o cale economică și eficientă pentru recuperarea a două categorii de poluanți din apele reziduale constă în reținerea ionilor metalici pe sorbenți lignocelulozici, urmată de adsorbția unor coloranți anionici
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
identificați anamnestic, apoi confirmați clinic și prin examinări specifice, față de care profilaxia preprocedurală, intra- și post-procedurală trebuie obligatoriu să respecte anumite norme specifice ca mod de intervenție și timpul de aplicare. Endocardita infecțioasă (EI) este determinată de proliferarea microorganismelor (bacterii, fungi, chlamidii sau rickettsii) pe endoteliul cardiac (endocard). Endoteliul valvular (spre deosebire de cel parietal sau aparatul subvalvular) reprezentă cea mai frecventă localizare a infecției în aparatul cardiovascular. Această proliferare de la nivel endocardic determină apariția vegetației (masă de dimensiuni variabile), formată din: trombocite
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dintre întreruperea administrării antibioticului și până ce laptele poate fi dat la consum) este de 14 zile (indiferent de scopul terapiei și calea de administrare), iar toleranța este 0. 4) Poluarea cu micotoxine. Micotoxinele sunt metaboliți toxici conținuți de spori sau fungi, dar pot fi produse și de miceții dezvoltați pe un substrat sau chiar de însăși substratul de creștere (cereale, oleaginoase, furaje etc). În grupa micotoxinelor sunt încadrate și specii de mucegaiuri utile, ai căror metaboliți au acțiune antibiotică sau conferă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă secundară de energie, evident chimică, anume substanțe organice reducătoare produse în prealabil de către autotrofe (bacterii, fungi, protozoare, briozoare, nematode, moluște) constituie o categorie unică. Ceea ce este însă specific organismelor și determinat, nu facilitat, de prezența acestora în instalațiile tehnologice, prin aderarea la pereți, este manifestarea și a altor fenomene, mecanice și/sau fizice, decât a coroziunii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
componenta biotică a foulingului biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3.2.2. Componența foulingului biologic Organismele implicate în procesele de coroziune aparțin mai multor categorii: autotrofe (alge, bacterii [16]) și heterotrofe (bacterii, protozoare, fungi (ciuperci), nematode [16], briozoare [78], crustacee [80, 81], moluște [81]), pe care le vom prezenta în continuare, analizând în același timp caracterul auto , respectiv heterotrof, ca și potențele lor corosive și tentând o clasificare, după părerea noastră mai rațională din
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
monocelulare, sunt organisme superioare bacteriilor, ca eucariote, adică cu nucleu individualizat. Din punct de vedere corosiv prezintă importanță trei clase [16], nefiind însă exclusă, mai ales în ceea ce privește constituirea foulingului biologic, și prezența altor clase de ciuperci. Aceste trei clase sunt: fungii imperfecți (mucegaiurile), Phycomycetae și Ascomycetae [16], ce aparțin încrengăturii Mycophyta [83]. Nu există nici un fel de dispută privind modul lor de nutriție, anume cel heterotrof [83]. Ca urmare, ciupercile necesită medii reducătoare și exercită un efect oxidativ asupra acestora. Heterotrofe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de viață, se materializează în secreția unor acizi organici (tartric, citric, oxalic [16]), deci generează o coroziune chimică a metalelor; nevoile de microelemente, ca Mg și Fe, ale ciupercilor [84] sunt asigurate tocmai de atacul metalului de către acești acizi. Unii fungi, precum Aureobasidium boleyi, Caniothrium fuckelli, Phialophora mustea, Plectosphaerella cucumeris, Robillarda sessilis și o drojdie, Ctyptococcus albidus sunt capabile a oxida manganul [85]. Sunt valabile și mecanismele bazate pe aerarea diferențiată, gradientul de concentrație și membranar (v. §2.3.4.4
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
într’un mediu atmosferic umed (sus), comparativ cu mostra aflată în mediul atmosferic uscat (jos); degradarea primeia e evidentă. După [86], există tulpini de Nocardia, capabile să distrugă cauciucul. Chiar și sticla, în special cea polizată, este biodegradată de către unii fungi imperfecți ca Aspergillus, Penicillium și Pullullaria [87]. O mențiune specială privind rezistența foulingului biologic, se referă la simbioza ce poate fi realizată în cadrul acestuia, între ciuperci și alge. Este vorba de un caz tipic pe care botanica îl cunoaște sub
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fouling biologic, cu consecințele lui nedorite. Într’un caz concret, anume la SC Terom SA Iași, s’a remarcat prezența în apele de răcire a unui mare număr total de germeni (1-2,4⋅105 germeni/ mL), dintre care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
condițiile de iluminare și nutrienți, pe când protozoarele preferă rH-uri reducătoare. Bacteriile, în funcție de specie, cer rH-uri foarte diferite, începând cu cele reducătoare, caracteristice bacteriilor sulfat reducătoare și sfârșind cu cele oxidante specifice bacteriilor fotosintetizante sau bacteriilor ferooxidante sau sulfooxidante. Fungii preferă rH uri ușor reducătoare. Tot în același caz concret, într’o probă de apă prelevată din bazinul turnului de răcire și păstrată la temperatura camerei și în condiții de iluminare naturală timp de un an, s’a observat dezvoltarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caz concret, într’o probă de apă prelevată din bazinul turnului de răcire și păstrată la temperatura camerei și în condiții de iluminare naturală timp de un an, s’a observat dezvoltarea masivă a următoarelor categorii de organisme: alge, bacterii, fungi, protozoare, toate aflate inițial în număr relativ redus, fapt ce nu face altceva decât să confirme realizarea, pe termen lung, în apa sistemului de răcire, a unei biocenoze. Puținele bacterii sulfat reducătoare identificate în cazul citat denotă (v. §2.3
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
substanței organice. Strict anaerobe fiind, ele predomină în zona deservită a instalației, unde produc o coroziune indirectă. Numărul lor mic mai indică și faptul că demarcația turn de răcire (OX)-instalația deservită (RED) nu este, în cazul citat, evidentă. Puținii fungi confirmă (v. §2.3.2.2.1.2) încărcătura organică redusă. Mai toleranți cu deplasarea rH-ului spre oxidant, numărul lor ceva mai mare observat în consecința „îmbătrânirii“ sistemului urmărit confirmă non evidența demarcației amintite, mai mult, reverberarea caracterului oxidant
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
atribuie și rolul de catalizator - puternic - al reacțiilor redox [16] în care caz poate dezechilibra, prin exagerarea vitezei lor, reacțiile metabolice, cu toatele redox. Dozele curente sunt de 0,1-10 mg/L pentru alge, respectiv 0,2-0,4 mg/L pentru fungi, în funcție de specie, cu recomandarea de a fi aplicate preventiv, adică înaintea dezvoltării unei încărcături biologice, a cărei distrugere ar pune la dispoziția viitoarelor ocupante ale biotopului nutrienți [16]. Acțiunea sulfatului de Cu este stimulată de modificarea pH-ului în afara limitelor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
altă rezervă se referă la stabilitatea sa în mediu, adică la tendința sa de a se reduce la MnO2. Clorul se aplică în doze cuprinse între 0,25 și 1 mg/L pentru alge și 0,6 mg/L pentru fungi [16]. Pentru distrugerea formelor sporulate ale microorganismelor, dozele trebuiesc majorate drastic, ajungând până la chiar 100 mg/L [118]; mai mult, pH-urile bazice ale apei conduc la necesitatea măririi dozei [16]. Rezerva noastră pune în discuție caracterul corosiv al clorului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
118]; mai mult, pH-urile bazice ale apei conduc la necesitatea măririi dozei [16]. Rezerva noastră pune în discuție caracterul corosiv al clorului însuși, dar și volatilitatea lui. O observație generală arată doze mai mari necesare combaterii algelor decât a fungilor, fapt pe care îl legăm cu caracterul independent energetic al autotrofelor, care își pot orienta efortul spre neutralizarea algicidului, în antiteză cu dependentul energetic heterotrof. Remarcăm totodată inutilitatea combaterii fungilor care, în condițiile unei eventuale dispariții a autotrofelor pier de la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
generală arată doze mai mari necesare combaterii algelor decât a fungilor, fapt pe care îl legăm cu caracterul independent energetic al autotrofelor, care își pot orienta efortul spre neutralizarea algicidului, în antiteză cu dependentul energetic heterotrof. Remarcăm totodată inutilitatea combaterii fungilor care, în condițiile unei eventuale dispariții a autotrofelor pier de la sine. În strânsă relație cu clorul putem discuta cazul hipocloritului de sodiu. Tratarea cu hipoclorit de Na (oxidant) a apei de adaos distruge formele de viață anaerobă, cu preferințe pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aproape neutre, în favoarea bacteriilor (heterotrofelor) corosive. 3.1.3. Fungicidele Aceste substanțe constituie o altă categorie de substanțe cu efect specific, orientat spre un segment unic al biocenozei foulingului biologic. Mai mult, specificitatea crește în raport cu algicidele, referindu-se doar la fungi. Din păcate, metoda întâmpină limite, privind o gamă relativ restrânsă de astfel de produse, dar mai ales prin faptul că acestea sunt insolubile în apă și implicit necesită formarea unei emulsii, deci adaosul de compuși tensioactivi [16] cu toate riscurile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]