335 matches
-
de pământ, încă mai picura. Mergem, întrebă Marçal, Mergem, răspunse Marta. Se urcară în furgonetă, bărbații în față, femeile în spate, cu Găsit între ele, și când Marçal se pregătea să pornească mașina, Cipriano Algor spuse brusc, Așteaptă. Ieși din furgonetă și se îndreptă spre cuptor, Unde te duci, întrebă Marta, Ce are de gând, murmură Isaura. Ușa cuptorului a fost dată la o parte, Cipriano Algor a intrat. Când a ieșit peste câteva clipe era doar în cămașă iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pământul ud, și când le puse pe toate, se întoarse în cuptor, în momentul acela, ceilalți călători coborâră din mașină, nici unul nu puse întrebări, unul după altul intrară și ei în cuptor și aduseră păpușile afară, Isaura dădu fuga la furgonetă ca să aducă un coș, un sac, ceva, și păpușile ocupară treptat spațiul din fața casei, și atunci Cipriano Algor intră în olărie și retrase cu mare grijă de pe raft statuetele defectuase pe care le adunase acolo, și le alătură surorilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mandarini, infirmiere, asirieni cu barbă, până acum Găsit n-a răsturnat nici una, Găsit e un câine conștient, sensibil, aproape uman, n-are nevoie să i se explice ce se întâmplă aici. Cipriano Algor închise ușa cuptorului, spuse, Acum putem pleca. Furgoneta făcu o manevră și coborî panta. Ajungând în șosea o coti la stânga. Marta plângea cu ochii uscați, Isaura o îmbrățișa, în timp ce Găsit se încolăcise într-un colț al scaunului, neștiind pe cine să ajute. După câțiva kilometri, Marçal spuse, Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
În schimb la tejghea, unde patronul servea Înghețate cu mentă, „verzi ca niște experiențe chimice“. Gheața aluneca dintr-o dată pe gât și-ți dădea dureri În mijlocul frunții, de parcă aveai sinuzită. Pe urmă urcaseră din nou către cimitir, unde aștepta o furgonetă. Urcaseră În ea gălăgioși, și deja se aflau toți Înghesuiți, În picioare, izbindu-se cu instrumentele, când ieșise din cimitir același comandant și zisese: „Domnule reverend, pentru ceremonia finală ne trebuie o trompetă, știți, să sune cum cere ritualul. Chestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tinere. Poți pleca. Frumoasă trompetă“. Parohul Își luase tălpășița, partizanii se Îndreptaseră către o poartă din spate unde Îi așteptau vehiculele lor, groparii plecaseră după ce astupaseră gropile. Jacopo ieșise ultimul. Nu-i venise să părăsească locul acela fericit. Pe platou furgoneta oratoriului nu mai era. Jacopo se Întrebase cum se putea, don Tico nu l-ar fi părăsit niciodată În felul ăsta. După trecerea timpului, răspunsul cel mai probabil este că fusese vreun echivoc, cineva i-o fi spus lui don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ore bune. Express credea probabil că deja câștigase bătălia, dar avea să le dea ceva bătăi de cap. I se învârteau deja în minte rotițele legate de punerea în practică. Aveau resursele pentru a-l scoate la presele lor. Aveau furgonete cu care puteau să-l distribuie. Dar ce fonduri erau necesare pentru a-l pune la punct? Vor avea nevoie de linii telefonice și de operatori care să preia anunțurile. Simți cum îi piere brusc entuziasmul, ca o pasăre împușcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
care pâlpâiau tuburi cu neon, economice, și se târa până la stația de autobuz - unde erau acum, În obscuritatea cețoasă a acestui sfârșit de noapte, adunați câțiva oameni așteptând cursele. Alții dezmorțeau motoare, Își scoteau rablele din parcare, porneau camionete și furgonete. Emma În pat, cu pijamaua În dungi, Întinsă lângă mama ei. La ce se gândește? Se gândește la mine? E trează? S-a ridicat acum, nu-și mai află somnul, simte golul pe dinăuntru, o rod remușcările, și Înțelege că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se distra accelerând s-o ajungă și s-o calce, o urmări, aproape s-o prindă, dar iată că o rafală de vânt o ridică din nou, o Împinse Înainte, În sus - apoi, dezumflându-se, coborî și dispăru sub roțile furgonetei, iar acum apărea din nou pe neașteptate, absorbită de un vârtej de aer, care se deschide În dreptul portbagajului, și apoi plutește - balonaș diform, ironizat de lumina farurilor. Un rând de blocuri le apăru În față, tremurând, iar lampioanele sure Începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Camilla, educată ca Întotdeauna, se opri, așteptând-o. O fetiță ca un Îngeraș, plină de atenție față de oricine, dar mai ales față de mama ei. Adevărată fericire, neașteptată, de prea scurtă durată, Însă. Brusc, spună Îndelung un claxon strident al unei furgonete - „Da’ uită-te pe unde mergi, tâmpito!“. Femeia nu-i acordă nesimțitului nici măcar o privire. Mergea țâfnoasă, legănându-se pe picioarele lungi, cu părul răvășit În vânt, cu eșarfa de pene portocalii fâlfâind În urma ei, ca un stindard. Șoferul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ia cu o dubă cenușie, ajunsesem acasă de la școală chiar când erau pe punctul de a o lua din loc, dacă nu s-ar fi amânat ultima oră, științele naturale, nici nu i-aș mai fi întâlnit, tocmai urcau în furgonetă când am ajuns, erau foarte grăbiți, colegii tatei nici n-au vrut să-l lase să stea de vorbă cu mine, dar tata, foarte dur, le-a spus să nu facă așa ceva, doar au și ei copii și știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tot pe mine mă arestați? se răzvrăti PM. Lucas se dovedi de neîmblînzit: silueta Înaltă și deșirată a lui PM Încă mai gesticula, dînd glas indignării și mîniei, cînd cei doi jandarmi Îl Împinseră, chiar cu plăcere, putem spune, În furgonetă. Lucas primi atunci apelul pe care-l aștepta, inevitabil. La Ty Kern, dintr-un alt menhir picura sînge. Cel care avea semnul meduzei, la fel ca pe plicul găsit În mașina lui Gwen. Dar glasul lui Morineau se sufoca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
când văd o femeie care mânuiește mașinării. Bineînțeles, cu excepția celor casnice, caz în care nu se pricep să le folosească și au ei nevoie de ajutorul tău. Ce chestie! Deschisei ușa de la intrare și începui să cobor cu gențile către furgonetă. Studioul meu se află în Holloway, e o extensie a uriașului depozit de alături, pe o străduță interioară, nici urmă de locuință prin preajmă, numai complexe industriale în paragină, unul după altul. Sigur, locuiesc aici aproape ilegal - clădirea nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
urmă cărând geanta cea mai ușoară, cea cu masca și echipamentul de protecție, împleticindu-se și plângându-se de mama focului că e grea. Nu-i de mirare că fusese așa de nedumerit când am pronunțat numele sălii de sport. Furgoneta, un Ford Escort roșu, al cărei aspect de rablă se potrivea cu peisajul în care se afla, avea nevoie de o revizie și producea, spre folosul lui Sally, o serie de scârțâieli și zăngănituri alarmante. Ca s-o bag în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
manevră complicată, de-mi suceam încheietura, cu care eu eram deja obișnuită, dar care-l făcu pe Sally să-și țină răsuflarea și să se facă mic pe scaun. Spre norocul sensibilității lui rafinate, ca să nu mai vorbim despre menținerea furgonetei în stare de funcționare, teatrul se afla la numai o jumătate de oră distanță, pe o străduță interioară oarecare, în apropiere de King’s Cross, îndeajuns de aproape de Angel pentru ca agenții imobiliari să poată numi amplasamentul Islington. Am luat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și mi-am dat cu niște ruj ciocolatiu. Eram gata să dau piept cu lumea. Dacă ea era gata să dea piept cu mine, asta era altă poveste. *** Am parcat lângă intrarea actorilor și m-am oprit, după ce am încuiat furgoneta, ca să mă bucur de momentul meu de glorie ca stăpân-peste-tot-ce mișcă. Soarele strălucea puternic, și porțiunile destul de mici de cer pe care le vedeam erau de un albastru deschis - o combinație deloc rea. Dacă la asta adăugai și infuzia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
putea duce la Hugo, mi-am dat cu un ruj indigo, mi-am făcut conturul ochilor cu negru, mi-am pus un colier de argint și cizmele preferate. Eram cât se poate de pregătită să înfrunt lumea. Am urcat în furgonetă și am pornit spre Kilburn. Drum drept până la Camden, un viraj pe strada Delancey, pe lângă Regent’s Park; pe șoseaua Edgware, într-un peisaj ce devenea tot mai prăpădit până când am ajuns la noul hotel, transformat cu optimism și mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în vedere compania în care se afla, al meu ar fi părut opțiunea cea mai puțin tentantă. Am remarcat destul de multe Suzuki Vitara, foarte populare prin partea locului. Pesemne că un traficant de droguri local dăduse tonul. Am coborât din furgonetă și m-am uitat în jur, încercând să mă orientez fără să par prea pierdută în spațiu. Am detestat întotdeauna cartierele de locuințe sociale; a-ți găsi drumul prin ele e mai rău decât labirintul de la Hampton Court 1, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
doar. Uite, n-ai vrea să vedem Xena: prințesa războinică? Am înregistrat-o sâmbătă. Să vedem cum sunt caftiți niște nenorociți împuțiți. Fata asta ar trebui să-și deschidă un cabinet de terapie: ar face avere. În timp ce mă îndreptam spre furgonetă, am ochit un grup de băieți care sprijineau zidul clădirii, dar, la o privire mai atentă, am ajuns la concluzia că nu puteau să fi fost ei cei care o agresaseră pe Steff. Majoritatea de-abia dacă își puteau ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca în Kensington. Chiar și acei yuppies 1 cu moduri de viață alternative, cei care poartă haine negre la lucru și-și petrec timpul liber discutând despre așezarea în pagină a articolelor din revistele mondene, își iubeau mașinile. Cel puțin furgoneta mea Escort se potrivea mai bine cu acest loc. Mă gândeam s-o schimb cu una mai bună, iar când eram la volan, mi se scurgeau ochii, mai tot timpul, după furgonetele Corsa. De fapt, mi-aș fi dorit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
din revistele mondene, își iubeau mașinile. Cel puțin furgoneta mea Escort se potrivea mai bine cu acest loc. Mă gândeam s-o schimb cu una mai bună, iar când eram la volan, mi se scurgeau ochii, mai tot timpul, după furgonetele Corsa. De fapt, mi-aș fi dorit o camionetă, dar atunci ar trebui să mă mut la țară ca să prind vremea potrivită și părea un pic exagerat să-mi decorez casa în funcție de mașină. Nu foarte mult. Eram nebună după mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
chelia și porecla. Nu știu cum a ajuns Adina Dabija 162 roberto să se Împrietenească cu Hari Krișna și cum l-a convins acesta că are un detector de „energie negativă“ În fund, cert e că Într-o noapte au Încărcat În furgoneta cheliosului niște bolo- vani pe care acesta Îi cărase tocmai din rarău, unde, susținea el, energia este intactă, pentru că nu fusese spurcată de oameni, și m-au luat și pe mine cu ei ca să le țin de șase. mai Întâi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mâncau nervii pe-acolo. În final ne-am Îndreptat spre Casa Scânteii, unde n-am zăbovit prea mult, pentru că o haită de maidanezi a sărit pe noi, drept care am aruncat bolovanul cât colo și am rupt-o la fugă spre furgonetă. — Ce mai fac bolovanii noștri, roberto ? l-am Întrebat după ce André ne-a abandonat la o cafenea În Cartierul latin, ducându-se să se Întâlnească cu logodnica lui. — După cum merg lucrurile acum, cred că trebuia să fi pus niște meteoriți
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
au rămas doar chelia și porecla. Nu știu cum a ajuns roberto să se împrietenească cu Hari Krișna și cum l-a convins acesta că are un detector de „energie negativă“ în fund, cert e că într-o noapte au încărcat în furgoneta cheliosului niște bolovani pe care acesta îi cărase tocmai din rarău, unde, susținea el, energia este intactă, pentru că nu fusese spurcată de oameni, și m-au luat și pe mine cu ei ca să le țin de șase. mai întâi am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mâncau nervii pe-acolo. În final ne-am îndreptat spre Casa Scânteii, unde n-am zăbovit prea mult, pentru că o haită de maidanezi a sărit pe noi, drept care am aruncat bolovanul cât colo și am rupt-o la fugă spre furgonetă. — Ce mai fac bolovanii noștri, roberto ? l-am întrebat după ce André ne-a abandonat la o cafenea în Cartierul latin, ducându-se să se întâlnească cu logodnica lui. — După cum merg lucrurile acum, cred că trebuia să fi pus niște meteoriți
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-și extragă ziarul care-l interesează dintr-un teanc încă neatins și să lase trei mici monede identice deasupra). nimeni în cafeneaua centrală, doar patru, cinci cești de cafea aburind pe tejghea și alte cîteva, sparte, la intrare. în fața florăriei, furgoneta care aduce flori, pe jumătate descărcată. La colțul străzii, camionul frigorific pe care X ar fi trebuit să-l audă trecînd la șapte fără un sfert fix. toate mașinile, taxiurile, autobuzele au aerul de a fi fost părăsite brusc. e
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]