456 matches
-
și ieși din abatorul tapițat. Se sili să nu alerge la mașină, rotindu-și ochii ca să observe dacă îl vede cineva. Nimeni. Griffith Park era la un kilometru și jumătate de-acolo. Își scoase mănușile de cauciuc, simți cum îl furnică mâinile, apoi demară. *** Două mașini de poliție, în alb cu negru, i-o luaseră înainte. LAPD. Danny parcă lângă ei, la poalele cărării, pe ultimul petic de asfalt de dinainte de zona montană care forma perimetrul nordic al parcului. În parcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ceea ce-i oferea Mitsuhide. Hosokawa Fujitaka, fără îndoială, urma să se indigneze pentru moment, dar fiul lui se căsătorise cu fiica lui Mitsuhide și îi era prieten devotat de ani de zile. N-avea să refuze cooperarea. Pe Mitsuhide îl furnicau mușchii și sângele. Ba chiar, urechile îi ardeau cu o asemenea intensitate, încât se simțea din nou tânăr. Tengu se răsuci. Mitsuhide scoase un geamăt. — Stăpâne? În camera alăturată, Shoha se ridică puțin, întrebând: — Ce s-a întâmplat, stăpâne? Mitsuhide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o Înșfac, poate mă inspiră. Încercând să câștig timp, mă ridic, pornesc spre mijlocul camerei și ridic cutia sus, să o vadă toată lumea. — Panther Prime e... o băutură pentru sportivi. Mă opresc și urmează o tăcere politicoasă. Simt că mă furnică fața. — E... Îhm... foarte... O, Doamne. Ce naiba fac aici ? Haide, Emma. Gândește-te. Gândește-te la Panther Prime... la Panther Cola... gândește-te... gândește-te... Da ! Asta e ! OK, hai, ia-o de la capăt. — De la lansarea lui Panther Cola, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu cremă de portocale. Te rog, Doamne, nu. Sigur că da, reușesc să Îngaim Într-un final. Cu... plăcere. Pe aici. Ies stângace din sală, urmată de Jack Harper și o pornim pe hol, unul lângă celălalt. Simt că mă furnică fața În clipa În care cei pe lângă care trecem fac eforturi să nu se uite la noi, și simt cum fiecare dintre ei, În clipa În care dă cu ochii de el, se transformă instantaneu În robot. Oamenii din birourile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
birou și-am să-i plâng pe umăr „Nenorocitul ăla de Jack Harper s-a folosit de mine“ ? N-am să fac asta decât În cazul În care am să fiu foarte, foarte disperată. — Nu, zic, și simt că mă furnică fața. Mersi, dar sunt OK. — Bine. Se oprește, apoi adoptă un ton mai profesional. Ieri am presupus că motivul pentru care ai plecat mai devreme de la serviciu a fost că te-ai hotărât să-ți continui treaba acasă. — Ăă... da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
bunicilor. Temerile mele de copil se leagă de după-amiaza aceea în care mă apucasem să citesc, acolo în pod, de-a-mpicioarelea, protejat de o imensă scoarță ardelenească din părțile Bârgăului. Am ieșit la lumină abia când oboseala a început să mă furnice prin picioare, și când bunicul, negăsindu-mă pe nicăieri în casă, plecaseră după mine pe străzile din jur. Din observatorul meu abia puteam să-l zăresc, cu mersul lui crăcit, perspectiva dându-mi la fiecare pas iluzia că se culcase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mirosit și eu. Și după asta mi-a venit, așa, să tot miros și să dau cu gheara. Și, din ce dădeam cu gheara, din aia miroseau ele mai tare. În mod cert, au un drog puternic. Prea m-au furnicat și m-au răscolit! Ah, dar uite că stăpânul a mai reușit să scrie o frază!... Și acum încă una!... O trage pe nesiguranța locuitorilor din București și din Iași - unde o mai fi și orașul ăsta, că stăpânul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vin cu tine? Se ridică totuși în picioare, ca și cum s-ar fi pregătit să-l urmeze. Păi, dacă tot catadicsise să le strice joaca, n-ar fi rău să continue să se amestece în joaca lor. Chiar simțea nevoia. Îl furnica ceva prin mațe, ceva ca un chef de harță, și poate că din capul locului și-a dorit-o și a căutat-o cu lumânarea, când a intrat în undițele moșului și s-a luat în gură cu el, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
sau cine Îl reprezenta, tocmai curăța vechiul oraș, expulzând din el miile de bordeluri, dar era abia la jumătatea drumului. La picioarele acelor biserici goale și leproase, Împiedicate În propriul lor fast, se Întindeau Încă fundături rău mirositoare În care furnicau prostituate negre de cincisprezece ani, bătrâne vânzătoare de dulciuri africane, stând Într-o rână de-a lungul trotuarelor cu tigăile Încinse, turme de profitori care dansau printre scursuri de zoaie În cântecele tranzistoarelor de la barul alăturat. Vechile palate ale colonizatorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
urechii, și m-am simțit În subsol stând la rândul meu sub o boltă, și mi s-a părut că pâlnia acelui canal phonurgic nu era altceva decât capătul unei coborâri În niște coridoare obscure ce duceau către centrul pământului, furnicând pline de Nibelungi. Am simțit că mă ia cu frig. Tocmai mă depărtam, când am auzit o voce: „Veniți. Suntem gata să-ncepem. În sala secretă. Chemați-i pe ceilalți”. 61 Această Lână de Aur este păzită de un Dragon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în toate culorile. Ceva gen Missoni. Pe cap are un turban mov, savant împletit. E parfumată cu Apă de Parma, iar în frunte și-a făcut un zbenghi, ca indiencele. Începe să semene cu o hetairă, cu o gheișă. Mă furnică pielea capului. E plăcut surprinsă că ascult melodia-sirop - fusese cântecul adolescenței ei. Hai până la bucătărie, să-ți pregătesc o friptură. A, nu, merçi, nu mi-e foame, nu mănânc niciodată dimineața. Dăm o tură. E mândră de orașul ei. Traversăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ziua de azi v-o fată-ntre ele... bodogăne cu ochii la pojghița netopită de gheață de lângă șina tramvaiului. Un pas, încă unul, înaintează cu ochii la pojghița de gheață. Și, deodată, simte în tot corpul ceva. Ceva care o furnică, o gâdilă. Ca o gâdilătură simte în corp spaima de camionul care a dat pe neașteptate colțul și se apropie. Atât de tare simte în trupul ei greoi și bătrân spaima de mașină, încât i se pare că-i strânsă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se joace sau să alerge. În orice situație găsea scuze pentru a nu munci. Din această cauză ea se juca mai mult singură, deoarece colegele sale erau ocupate să muncească. Într-o zi, în timp ce Furnicuța Lenuța era plecată în pădure, furnica cea bătrână se gândi, împreună cu celelalte, să lanseze un concurs pentru desemnarea celei mai bune furnici din lume. Va fi desemnată câștigătoare furnica care muncește atunci când trebuie, se joacă în cel mai potrivit moment și, bineînțeles, are o mulțime de
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ai ceva anume să-mi povestești. Pentru o clipă, își ia ochii de la mine, privește undeva nedefinit, cu semne vădite că poartă un dialog cu ea însăși. O las să-și rumege gândurile în liniște. Fiorul simțit mai înainte mă furnică din nou, odată cu privirea țigăncii căzută pe mine... Apoi, conașule - a început țiganca să vorbească dintr-odată - Dumnezeu m-o trimis să te port pe la curțile domnești, dar nu în chip de slugă de rând. Nuuu! Ci ca om însemnat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cei doi. întinse brațul și lovi capacul călimării imense, ce țăcăni. Rușinat de stângăcia gestului, pipăi cu o mână tremurătoare de orb biroul, și se rezemă și cu palma aceasta. Cealaltă, pe care o ținuse până atunci prea apăsată, îi furnica. Avea astfel o atitudine ce-i păru lui Lică foarte distinsă. A.da vorbea încă! Ce mai vrea? . . . Maxențiu nu mai auzea și ar fi trebuit să audă. O pânză subțire ca de păianjen i se așezase pe urechi și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vezi acum. Nu-l văd. Îl simți,însă, da? Da. Îl simt. Parcă ți ar fi nițel răcoare; parcă ceva te-ar gâdila. Da. Mă gâdilă. Inima, mi-o gâdilă. Și creerii, mi-i gâdilă. Și tot corpul, mi-l furnică, punct cu punct. Așa. Nu mă slăbi. Strânge-mă. Și lasă-ți buzele, apăsat, să mi le amorțească, de drag și de plăcere, pe ale mele. Așa. Așa. Încă. Așa.Respiră greu. Mă strânge și ea, de parcă ar vrea să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
izmenească, văzîndu-l că așază două felii pe aparatul de prăjit, el așteptă cîteva minute, apoi le spuse: ascultați și chiar În clipa aceea răsună un clopoțel, clinc-clinc și feliile de pîine săriră singure din aparat. Cel puțin cinci se simțiră furnicate de un gînd cu păcat cînd i le oferi Vilmei, de ce nu? la urma urmei era regina. Celelalte urmăreau scena, dar fără să se uite: prea tinere și necoapte Încă, Își pironiseră ochii În fundul ceștilor și nu și-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-i salveze viața prizonierei sale cu o serie nesfîrșită de lovituri vesele și foarte rapide. Parcă i-ar fi ușurat deodată durerile nașterii, Înlocuindu-le, ca urmare a nenumăratelor lovituri ușoare și neîntrerupte, cu un gîdilat cumplit care o furnica făcînd să tremure frenetic oglinjoarele luminoase ale scoicii: Gloria Symphony parcă Înnebunise, nici bateristul n-o mai putea stăpîni, Îi scăpase din mînă, În fața tuturor doamnelor din local azvîrli prin buric răii de vrăjitori excomunicîndu-i din Haiti și risipîndu-i peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care murise cu câteva zile în urmă. S-a dus, pe urmă, în spatele bisericii, acolo unde știa că ține popa cazmalele, hârleții și târnăcoapele, după care s-a apucat de lucru. Când a ajuns la sicriu, a simțit cum îl furnică pe șira spinării. “Trebuie să fiu tare pân’ la capăt!”. Și a fost. A scos cadavrul din sicriu, a îngropat coșciugul gol la loc și l-a cărat pe Petru în spate, înapoi, pe Gorgan. Acolo, a reușit, cu chiu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
să știe cine e emițătorul înainte ca emițătorul să știe cine e receptorul. Și telefonul lui Weber avea opțiunea de a afișa identitatea apelantului pe ecran. Dar întotdeauna evita să privească spre ecran. Cavanaugh părea bucuros. Știu de ce suni. Cuvintele furnicară pe șira spinării lui Weber. — Da? — Încă nu le-ai văzut? Ți le-am trimis ieri, în attachment. —Ce să văd? Sunt plecat. În Nebraska. N-am... —Dumnezeu să te aibă în pază. Cum e acolo, tot mai comunică prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în timp ce mușchiul se umflă din cauza lichidului pompat, apoi acul fu retras și ceva uluitor se întîmplă. I se răspîndi prin tot trupul, începînd din braț, dar de data asta nesusținut de nici un fel de gînd, de fluxul eliberator care-l furnica și pe care nu-l putea obține decît prin erotism. Fiecare nerv, mușchi, încheietură și membru se relaxară, plămînii i se umflară primind aer suficient, strănută de două ori și nu mai avu senzația că astmul se va întoarce. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Teresa Clark se topise fără urmă. Gosseyn se convinse de dispariția ei răscolind în grabă tufișurile. Apoi ieși pe trotuar la vreo 30 de metri mai încolo; inspectă dintr-o privire strada spre nord, apoi spre sud. Trotuarele și strada furnicau de lume. Bărbați și femei, îmbrăcați cu eleganță treceau grăbiți prin fața lui. Zgomotul miilor de voci și a miilor de mașini se concentra într-un vacarm clocotitor, dar înfundat, de fond. Și, deodată totul deveni interesant. Gosseyn, invadat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Teresa Clark se topise fără urmă. Gosseyn se convinse de dispariția ei răscolind în grabă tufișurile. Apoi ieși pe trotuar la vreo 30 de metri mai încolo; inspectă dintr-o privire strada spre nord, apoi spre sud. Trotuarele și strada furnicau de lume. Bărbați și femei, îmbrăcați cu eleganță treceau grăbiți prin fața lui. Zgomotul miilor de voci și a miilor de mașini se concentra într-un vacarm clocotitor, dar înfundat, de fond. Și, deodată totul deveni interesant. Gosseyn, invadat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de câte ori avea ocazia. Ajunse în stația de tramvai și se opri să aștepte. Văzu o fată care venea de mână cu mama ei și simți ca o scânteie electrică - nu simțise de fapt niciodată o scânteie electrică -, simți că-l furnică din cozoroc până-n vârful ghetelor. Se apropie puțin de cele două și parfumul de lămâiță îl învălui ca o primăvară. Parcă albul zăpezii era dintr-o dată verde și pe frunzișul verde vedea flori albe de lămâiță, cu miez galben. — Mamă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
roatele plugului o svîrle, Moșneagu câte - un fir strângea În mușdei întingea Și la loc punea. Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! Am fost și pe la Turta Pe unde fac mămăliga cât nuca, Ș-o păzesc 12 cu măciuca Ca să nu mănânce furnica. Trageți, flăcai, Hăi, hăi! Ș-am venit încoace Ș-am mers o bucată-n pace, Da când am ajuns la Mrejărău, 297 {EminescuOpVI 298} La cuptiorul vrăjilor, Vrăjitoarea cea mai mare Cât și un dușman de tare, O vrut să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]