1,923 matches
-
-și învețe fârtații să-i imite, fiecare potrivit literei sale. Într-un sfert de ceas erau doctori în chestia asta. Cei care fac montaje de-alea, cultural-artistice, pe stadioane, la diverse evenimente ar fi murit de invidie, văzându-i pe gândacii mei. M-am apucat să-i instruiesc și pe ceilalți, potrivit scopurilor pe care le urmăream. Mă ascultau docili, dovedindu-se niște executanți de-a dreptul exemplari. Eram foarte mulțumit și, de ce să n-o recunosc, chiar mândru de performanțele
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o lume onirică. Atunci am dat semnalul începerii bătăliei. Două coloane compacte, înarmate cu sfori, se îndreptară în două direcții bine precizate. Una mergea spre locul unde era depozitat insecticidul, iar cealaltă spre ostenitul domn Petrică. Din prima țâșniră câțiva gândaci care se aburcau rapid spre clanța ușii de la micul depozit. Legară o sfoară de ea, iar restul trupei se opinti să o deschidă. Reușiră destul de rapid. Alți gândaci începură să dea ocol bidoanelor, înfășurându-le pe fiecare în câte un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
depozitat insecticidul, iar cealaltă spre ostenitul domn Petrică. Din prima țâșniră câțiva gândaci care se aburcau rapid spre clanța ușii de la micul depozit. Legară o sfoară de ea, iar restul trupei se opinti să o deschidă. Reușiră destul de rapid. Alți gândaci începură să dea ocol bidoanelor, înfășurându-le pe fiecare în câte un laț, la bază. Masa trupei începu să tragă de primul și lațul se strânse în jurul recipientului. Desfăcură sfoara în fâșii, astfel încât de ea să se prindă cât mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu toată otrava. Căci aici era tot șpilul. Substanța pe care aveau să o găsească domnii de la firma de dezinsecție, dimineață, trebuia să aibă același miros cu care erau obișnuiți, dar concentrația trebuia să fie minimală, neletală pentru națiunea de gândaci ai universității. Evident, muncitorilor nici nu le-ar fi trecut prin cap să controleze concentrația și nici nu i-ar fi interesat trebușoara asta, la o adică. Nu mai spun că nici n-ar fi avut cu ce să întreprindă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
capu'. Și acu, poftim, na! Uite ce s-a-ntîmplat". Mai medită câteva clipe, după care zise șoptit, cu sprâncenele ridicate a teribilă nedumerire: "Vorba e ce fac io acuma? Ai? Ce fac, nene, ce fac?". Tocmai mă pregăteam să le ordon gândacilor "literați" să intre în acțiune, dându-i prima sugestie portarului, când acesta luă hotărârea justă pe care o așteptam de la el. Bodogănind, găsi soluția: "O să pun apă-n ele și gata, că doar n-o avea aparate să le verifice
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Anton cu niște ochi aprinși de o curiozitate copilărească. "Eee, mă-sa lu' nimeni, era așa o vorbă", deveni mai precaut Petrică. Încercă să schimbe subiectul: "Ăștia cu dezinsecția a venit?". "A venit. S-a dus deja să dea la gândaci cu soluție d-aia..." "Și? Probleme, ceva?" "Ce probleme? A zis unu' mai tânăr că parcă-i cam subțire soluția și alilanți s-a râs și-și făcea cu ochiu', da' al'ceva nimic. Acu' cinci minute a coborât unu' dă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a lui Anton: Ia uite, mă, d-aia nu mai puteam io. Mai lăsați-mă, bă, cu baba aia. Să fie sănătoasă, nene! Să fie sănătoasă, da? Ei, comedia, dracului!". Deci catastrofa cu dezinsecția o înlăturasem. Drama poporului meu de gândaci fusese evitată, iar poziția, notorietatea și autoritatea mea erau la un nivel de-a dreptul stratosferic. Cu toate acestea, nu m-am apucat de prostiile la care o putere hipertrofiată te îndeamnă. Eram contrar așteptărilor unora imun la asemenea nerozii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în mod natural, își vedeau liniștite de ale lor, ducând o viață politico-economico-cultural-sportivă cât se poate de mulțumitoare pentru nivelul lor. Ar fi fost o prostie să intervin aici mai mult decât o făcusem. In omnia una mensura! Totuși, cu ajutorul gândacilor mei, simțeam nevoia imperioasă să întreprind anumite acțiuni. Și am trecut la treabă chiar de a doua zi după dezinsecție... Stăteam pitulat într-o poziție strategică de unde puteam vedea și auzi tot. Eram în biroul babei de Fito. Trupele mele
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mațele din tine, este?" "Miroase, da... Totuși, parcă nu chiar așa de puternic pe cât m-aș fi așteptat." "Noroc că în birou' meu am închis ieri cu cheia, să nu năvălească ăia cu porcăria lor. Dacă ar fi dat la gândaci și aici, pe cuvânt că-mi luam o săptămână medical!", amenință ea. Milena se mulțumi să zâmbească subțire. Săvuleasca ridică din sprâncene, receptând abia acum spusele subalternei. Își compuse o față pe care și-o închipuia potrivită spre a-i
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
s-a ivit fereastra asta, o să mă reped și eu până la Minister, unde am niște probleme de rezolvat", zice Săvuleasca zglobioasă. Își țuguie buzele, închipuind o serie de pupături chestia care a înfiorat chitina pe mine, cât eram eu de gândac și face galeș: "Mersi, mersi și-ți mulțumesc!". Rămăsese singură iarăși, însă deborda de bună dispoziție. Până într-atât, încât începu să fredoneze și ea: "Păăi, cââând eraaam tiiiner feciorîîî...". Poate pentru o mai mare rigurozitate ar fi trebuit să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu dădeam atenție acestor amănunte. Altele erau obiectivele mele. Așa că am dat ordin băieților mei să acționeze, intrând în dispozitivul gândit de mine anterior, cu tot cu releele necesare. Urmarea a fost că, în câteva clipe, peretele din fața ei se umplu de gândaci disciplinați. Săvuleasca încremeni, ducându-și mâna la gură, în timp ce exclama stins: "Văleu!". Am zâmbit. Ăsta era abia începutul! Un ordin scurt și pe perete apăru, scris frumos, cu majuscule, următorul îndemn: "BABO, IEȘI LA PENSIE!". Până și virgula o făcuseră
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
faceți pe mine dobitoacă și țoapă parvenită, mă? Ei, fir-ar mămicuța voastră a dreacu', vă omor!", urlă scoasă din minți Săvuleasca, lăsând de-o parte spoiala ei de mare doamnă. Se repezi turbată la perete cu pumnii goi, dar gândacii mei se și răspândiseră cu repeziciune în toate părțile. În câteva clipe se ascunseră, de parcă nici n-ar fi fost. Chiar în momentul în care baba de Fito plesnea zidurile după ultimii fugari, înjurând gros, ușa se deschise, iar în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
îmbățoșă dumneaei. "Scuze! Oricum, știm foarte bine cine ești", spuse Băși cu blândețea cu care vorbești cuiva aflat într-o cămașă de forță. Avu însă proasta inspirație să insiste: "Totuși, ce s-a întâmplat? La cine strigai așa?". "La niște gândaci ordinari!", recunoscu, chiar și spre surprinderea mea, dând dovadă de niște dezinhibiții uimitoare. Moșul meu făcu ochii mari și amuți, căutând cu disperare resurse raționale pentru continuarea acestui dialog. Nu același lucru îl făcu Veronica. Întrebă curioasă nevoie mare: "Vă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
chiar și spre surprinderea mea, dând dovadă de niște dezinhibiții uimitoare. Moșul meu făcu ochii mari și amuți, căutând cu disperare resurse raționale pentru continuarea acestui dialog. Nu același lucru îl făcu Veronica. Întrebă curioasă nevoie mare: "Vă certați cu gândacii!?". "Păi ce? Credeai că urlu de nebună, aiurea-n tramvai?" Da' ce făceau, doamnă?" "Scriau tot felu' de mizerii despre mine pe pereți, jigodiile dracu'!" Profesorul clipi de câteva ori, trase aer în piept și o chestionă cu aceeași bonomie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că urlu de nebună, aiurea-n tramvai?" Da' ce făceau, doamnă?" "Scriau tot felu' de mizerii despre mine pe pereți, jigodiile dracu'!" Profesorul clipi de câteva ori, trase aer în piept și o chestionă cu aceeași bonomie: "Ai văzut niște gândaci care scriau pe pereți texte obscene la adresa ta?" "Nu. Nu obscenități propriu-zis", explică sâcâită Săvuleasca. "Vă înjurau dă mamă?", întrebă, lansându-se într-o ipoteză și secretara. "Ce-ai, mă, ce-ți veni?", se încruntă baba spre funcționară. Abia atunci
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dăscălești?", mârâi baba. Profesorul oftă: "Înțelege că sunt singurul care îți ține partea în situația asta. Lămurește-mă odată și pe mine! Ce s-a întâmplat?". "Păi, nu ți-am spus?" " Ce mi-ai spus, măi, femeia lui Dumnezeu?" "De gândacii ăia..." "Tu te auzi ce vorbești? Gândaci care scriu obscenități pe pereți..." " Deloc nu ești atent!", se enervă ea. "Ți-am zis clar că nu scriau obscenități. Și nu mă înjurau cum a crezut tuta aia. Da' spuneau că-s
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sunt singurul care îți ține partea în situația asta. Lămurește-mă odată și pe mine! Ce s-a întâmplat?". "Păi, nu ți-am spus?" " Ce mi-ai spus, măi, femeia lui Dumnezeu?" "De gândacii ăia..." "Tu te auzi ce vorbești? Gândaci care scriu obscenități pe pereți..." " Deloc nu ești atent!", se enervă ea. "Ți-am zis clar că nu scriau obscenități. Și nu mă înjurau cum a crezut tuta aia. Da' spuneau că-s o țoapă parvenită și m-au făcut
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ești atent!", se enervă ea. "Ți-am zis clar că nu scriau obscenități. Și nu mă înjurau cum a crezut tuta aia. Da' spuneau că-s o țoapă parvenită și m-au făcut și dobitoacă pe deasupra. Auzi tu la ei!" Gândacii au făcut chestia asta?", întrebă siderat bărbatul. "Da, gândacii!", spuse apăsat femeia. "Și cum scriau, dragă? Tu vezi vreo urmă de literă pe perete?" " Da' ce-ți închipui, că scriau cu pixu'?" "Da' cu ce?" "Cu corpurile lor. Cum făceau
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că nu scriau obscenități. Și nu mă înjurau cum a crezut tuta aia. Da' spuneau că-s o țoapă parvenită și m-au făcut și dobitoacă pe deasupra. Auzi tu la ei!" Gândacii au făcut chestia asta?", întrebă siderat bărbatul. "Da, gândacii!", spuse apăsat femeia. "Și cum scriau, dragă? Tu vezi vreo urmă de literă pe perete?" " Da' ce-ți închipui, că scriau cu pixu'?" "Da' cu ce?" "Cu corpurile lor. Cum făceau pe vremuri oamenii adunați la spectacolele alea omagiale pentru
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ți închipui, că scriau cu pixu'?" "Da' cu ce?" "Cu corpurile lor. Cum făceau pe vremuri oamenii adunați la spectacolele alea omagiale pentru Ceaușescu. Ce? Ai uitat?" "N-am uitat. Dar ești un om rațional, cum poți să crezi că gândacii ar ajunge la o asemenea performanță, ba mai mult, purtând un război personal cu tine?" "Nu știu ce le-a cășunat pe mine, da' pe cuvânt că așa s-au comportat. Mi-au scris că am ajuns în ultimu' hal și că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de numeros, de entuziast și formidabil de vioi. Înnebunit de imaginea stolului de bancnote ce-și lua zborul chiar de sub nasul lui, nu-și dădu câtuși de puțin seama că banii fuseseră aruncați cu ajutorul unei sfori acționate de ciorchini de gândaci. Prinse ca un motan jucăuș câteva bancnote, spre hazul sincer al celor din bulevard. Răcni la ei: "Băă, băăă! Lăsați banii, băăă! Banii-i ai mei, băăă!". Un moș mucalit și oacheș îi strigă vesel: Hai nu mă-nnebuni! Uite
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
geam?" Băieții mei făcură un stânga-mprejur, iar efectul general era un soi de pâlpâire a textului. Tot voi ați scris și mită pă bancnotele care le-am dus la nevastă-sa lu' dom' Sandu?" Aceeași mișcare a bravilor mei gândaci îi dădu răspunsul. Da' de ce mi-ați făcut, nene, toate porcăriile astea?" "CA SĂ PLECI ODATĂ DE AICI CU AROGANȚA ȘI POTLOGĂRIILE TALE." Căzu pe gânduri un timp. După un răstimp întrebă, încercând un râs forțat: "V-ați șucărit pe chestia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
odată palid și simți nevoia să-și lărgească nodul cravatei. "Deci, baba aia dă Fito nu era nebună", păru el să constate cu glas tare. "Da' io n-o să fiu prost să mă dau în fapt și să zic că gândacii mi-au făcut cutare și cutare. Nu, nenicuță, nu mă băgați voi la balamuc, cum ați băgat-o p-aia!" "PUȘCĂRIA ȚI SE PARE UN LOC MAI CONFORTABIL?" Înghiți în sec, de parcă gâtul i s-ar fi uscat pe neașteptate
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
bilet în care să-i spun de fapt aceleași lucruri? Totuși, ăsta fusese impulsul și mi-l urmasem. M-am întors în cămăruța mea de la facultate și am încercat să mă mai liniștesc, încercând din răsputeri să-i învăț pe gândaci bridge. Fiindcă, ce să-i faci, și de bridge mi-era tare dor. Numai că o asemenea treabă era imposibil de realizat. Nu le intra bridge-ul în căpățâni în niciun fel. Chestia cu scrisul pe pereți li se părea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
lămurească în privința transferului la anunțul de fără atu sau a Stayman-ului, decât după vreun an de strădanii. Și nici după anul ăla nu erai prea sigur de răspunsurile pe care le dădea. Așa că, de!, ce să ceri de la niște bieți gândaci? Eram împresurat de remușcări, amintiri și nostalgii mai ceva ca un erou din tragediile grecești. Se dusese liniștea mea. Nici vorbă de un trai molcom, lipsit de griji și frământări, așa cum îmi imaginasem în urmă cu nici o săptămână în urmă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]