311 matches
-
Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu Gabrov, „de carpen“, „cu carpen“ > Gabru (numele unui sat vecin) nu e relevant, deoarece, evoluînd la fel, Vărbov ar fi ajuns la Vîrvu. În familia toponimelor romînești cu baza vrba (Vărbila, Vărbilăul, Verbia, Verbița, Verbicioara, Verboloasa, Vîrba, Vîrbov, Vîrboceni, Gîrbova, Gîrbovița), nici unul nu a avut o evoluție asemănătoare cu cea presupusă pentru Vîrvor (nu a fost pierdut sau modificat b și nu a dobîndit, prin vreo schimbare sau adaptare, r la final), ceea ce înseamnă că transformările sugerate sunt cel puțin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
POPA, George (19.X.1912, Mediaș - 19.IX.1973, Mediaș), poet. Se trage dintr-o familie de țărani - mama se numea Maria (n. Ghecășan), iar tatăl, Gheorghe Popa, era zilier. Urmează școala primară la Biertan, Târnava Mare și Gârbova. În 1930, absolvind Școala Normală din Deva, este numit învățător în Ghelința și Lemnia, din Covasna, apoi în Dârlos și Valea Lungă, din județul Sibiu. În 1937 se află, ca învățător, în Mediaș. Debutase cu versuri la „Gazeta Hunedoarei” în 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
și cea aritmetică, și cea juridică fondată pe ea. Căci orice socoteală nesocotește păgubirea infinitului de dreptul suveran de intervenție (o simplă parafrază la mallarméeanul "jamais un coup de dés n'abolira le hasard"). Calculul însuși maschează majestatea incalculabilului prin gârbova virgulă, codoașa libidinoasă ce caută să drămuiască amplul flux și reflux al unei împreunări promiscui prin interpunerea categoriei cantitate ascunse în cocoașa-i strâmbă. De aceea, Rică poate fi considerat un mesager incognito trimis să-i amintească suavei blonde de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
, Tiron (2.III.1887, Gârbova de Sus, j. Alba - 12.IX.1976, Oradea), ziarist și prozator. La șase ani, Chirion, cum figurează A. în actul de naștere, fiul lui Amos și al Justinei Albani, țărani cu stare, rămânea orfan. După trei clase elementare făcute în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
că El nu a susținut expuneri sau predici ample și emfatice pe marginea subiec‑ tului suferinței. Puținul pe care Îl spune este strict legat de gesturile Sale de eliberare a omului din toate obstacolele răului, manifestat exterior și interior. Femeia gârbovă (Luca 13, 10‑17) este o paradigmă În această privință. Deplina Lui compătimire se traduce printr‑o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
, Grigore (21.IX.1856, Gârbova, j. Alba - 26.XII.1907, Cărpiniș-Gârbova, j. Alba), folclorist și prozator. Frecventează cursurile primare în satul natal și Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, absolvit în 1875. Este mai întâi învățător la Poeni, iar din 1884 învățător și preot la Cărpiniș, localități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
dă credința fără urmă de îndoială, îi asigură și o bătrânețe excepțională. Refuză confortul și la anii crepusculari, un pat de fier, o masă veche și un scaun, e tot ce acceptă. Trupul său se transfigurează, devine translucid, dar nu gârbov, nu urâțit, ochii îi rămân la fel de albaștri, sprâncenele tot roșcate, deși părul îi albește. Singura slăbiciune este că pe timpul nopții, pare că se teme de întuneric, vrea oameni în jurul său . Moare emblematic, fără să știe aproape că moare, într-o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mult în numele lui Dumnezeu pe care-l reprezintă și care i-a dat o misiune ce trebuie dusă la bun sfârșit: Cel-de-sus varsă darul său și peste cei neputincioși; se vede că așa place sfinției sale. Nu căuta că mă vezi gârbovă și stremțuroasă, dar prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ce au de gând să izvodească puternicii pământului și adeseori râd cu hohot de nepriceperea și slăbiciunea lor. [...] Of! Crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
istorice și de arhitectură, sau numai de arhitectură, după caz. În total, ponderea cea mai mare o deține cetățile de piatră, urmate de castele și respectiv cetăți țărănești și cule. Din rîndul cetăților din piatră, amintim pe cele de la: CÎlnic, GÎrbova și Săsciori (Alba); Arefu (Argeș), care prin cetatea de la Poienari - acel cuib de vulturi de la altitudinea de 850 m ce aduce mereu aminte nu numai de vitejia și eroismul Înaintașilor noștri, dar și al conducătorilor săi cum a fost de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sibiu) cetatea de pe dealul orașului - construită În 1140 etc. Cele mai importante cetăți țărănești cu rol de apărare sunt cele de la: CÎlnic, din sec. XIII, care a fost restaurată În perioada 1961-1964 și care poate fi vizitată, apoi cea de la GÎrbova (ambele În județul Alba), RÎșnov, (Brașov) sec. XIV, parțial restaurată cu posibilități bune de vizitare și SÎntămăria Orlea (Hunedoara). Castelele feudale sunt și ele o prezență vie În spațiul Carpaților Meridionali, cum ar fi cele de la: Bran, construit În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ce reprezintă tot aîtea prilejuri de popas și de bucurii pentru turiști. Din repartiția teritorială a acestora, Înțelegem mai bine că nu există zonă și anotimp În care ele să nu fie prezente și anume: a) festivaluri cu caracter local: GÎrbova (Alba) În mai - parada portului popular românesc și german; Slatina - Timiș (Caraș-Severin), la sfârșitul lui februarie; Văleni (DÎmbovița). b) festivaluri folclorice interjudețene de tradiție cu participare foarte largă: Șugag - „În poiana la Oașa” a doua duminică din august (Alba); Fundata
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe de altă parte, cîteva din cele prezentate În pliantele de propagandă, sunt insuficient de bine amenajate. De aceea strădaniile organizatorilor trebuiesc Îndreptate și spre: a) amenajarea unor noi pîrtii de schi, inclusiv pe Valea GÎrbovei la Piscul CÎinelui și GÎrbova; b) dotarea lor cu ski lifturi și baby ski lifturi; c) utilizarea cu mai mult curaj a utilajelor pentru tasarea zăpezii de pe pîrtiile de schi. 4) Mijloacele mecanice de transport și necesitatea amplificării lor. Unele din problemele turismului modern, sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și doi de ani pe pardoseala temnițelor, tremurând la gândul că Dumnezeu pedepsește în el nu numai păcatele lui, ci și cele neștiute ale neamului românesc. Doisprezece ani se chinuise femeia cu scurgere de sânge. Optsprezece ani stătuse altă femeie gârbovă. Doisprezece ani fusese muncit copilul lunatic. Fiica canaaneencii se vindecase, surzii și muții, orbii și leproșii asemenea, fiul văduvei din Nain înviase, Lazăr înviase după ce intrase în putrefacție. Pentru Maxim, care era scadența? În ochii celor ce-l chinuiau, aștepta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Mihai retrase din circulație după detronarea lui, pe care guvernul Vaida le-a reintrodus în circulație pentru a face față crizei. Duminică, 31 iulie. În fruntea cercetașilor Centuriei Peleș, Mihai a făcut o excursie la cabana Piscul Câinelui de pe Muntele Gârbova. Reședința lui de vară era Castelul Peleș, de unde făcea excursii în împrejurimi. Luni, 15 august. Împreună cu regele, Mihai ia parte la serbările nautice de la Constanța de Ziua Marinei. La Viena, s-a născut arhiducele Ștefan, fiul arhiducelui Anton de Habsburg
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
jurământul de încoronare, „încă amețit, Mihai sări din pat, se spălă și se îmbracă în grabă. Ieșind din Casa Nouă, traversă pajiștea din fața Palatului și intră în Sala Tronului, unde Antonescu îl aștepta în tăcere alături de patriarhul Nicodim, un bătrân gârbov și cu barbă, amabilul domn Lupu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și alți câțiva membri ai guvernului”. Nu mai există nici o îndoială că Mihai, înainte de a intra în Sala Tronului pentru a depune jurământul, a discutat cu tatăl
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sem ni ficativă, [...] fiecare va publica un volum intitulat Ulysse ” <endnote id="(903, pp. 37- 38)"/>. Tristan Tzara era și el văzut (de prietenul său Ion Vinea, În 1925) pribegind sub aceeași zodie : „E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gârbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se Încuraja pe sine mestecând un cântec de drum lung. Un cântec suspect. Cântec din România Mare. La Moară la Hârța[-Pârța/ Un’ se macină tărâța]” (Contimporanul, nr. 63, 1925) <endnote id="(903
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a tale poale cât umbra ți-e de mică, anul 1877 361 Ești șters din cartea lumii, tu, care din vechime Stai rezemat în somnu-ți de-o putredă mărime. Și vrei să ții în lanțuri popoarele creștine? Și vrei, Balcane gârbov, eu să mă-nchin la tine? Dar n-auzi cum te râde și Dunărea, și Marea? Deviza ți-e sclavia ș-a mea neatârnarea!“ Cum zic, doi vulturi ageri zburând din vârf de munte Se-nalță până-n ceruri și scot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mult se știa că este Basarab I prin câștigarea luptei de la Posada în anul 1330), a dat naștere unui "ospiciu de mizeri", lângă Câmpulung, la Mățăul de Jos, unde erau adăpostiți mai mult oameni cu deficiențe fizice: orbi, șchiopi, ologi, gârbovi. Acest gest al voievodului a fost urmat și de către alți voievozi, cum ar fi Neagoe Basarab, care recomanda fiului său Teodosie ca din tot ceea ce îi prisosea să dea și săracilor. Pe timpul lui Negru Vodă, în secolul al XVI-lea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aceasta ilustrând, convingător, "vremuri și fapte" pe care le doresc uitate! "Libertatea este dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor să audă!" George Orwell CICLOP! Un ochi albastru pândește peste noi, iscoditor și rece, de năpârcă, țintind grumazul gârbov de nevoi gata oricând ca să ne sară-n cârcă! Nu râde și nu plânge niciodată! Nu doarme, nu se-nchide, nu clipește, dă zi și noapte necurmata roată, nu știi pe cine, unde, când, lovește! Alin Săvescu EPILOG II ȘAH
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe gard. Într-o dimineață, Urmuz fu găsit Împușcat pe o bancă la șosea. Dar deunăzi, plimbându-mi melancolia acestui În ceput de primăvară prin Cimitirul Bellu, ca În tinerețile noas tre romanțioase, cu decoruri adecvate de cavouri mucede, cruci gârbove de bătrâneți și sălcii plângătoare, după ce privisem la resturile cochetăriei, câțiva piepteni și mărgele, ale unei cu coane prestigioase de acum treizeci de ani, dez gropată ca să-i facă loc ginerelui, Încă tânăr, al octogenarului meu profesor C. Rădulescu Motru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Vrancu din colț, pe un fost ministru al țării la Londra, varaiarna abia târându-și picioarele impotente În cipici, cu „melonul“ peste urechi și tăiat În două, ca două mici fese de tânăr imberb, cu țuica sau vermutul prost dinainte, gârbov de anii lui cei mulți, dar și de păcatele lui Încă mai multe, de vechi pederast; iar ală turea, cu figura lui socratică și țeasta de căldare veche ca a lui Verlaine, așteptând și primind „cinstea“ orișicui, iată-l și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nedrept. Doi au murit de muncă și de inimă rea; numai unul, numitul Vacă, mai trăiește. El este liberat. Ajuns în București este prezentat d-lui Constantin Dissescu, pe atunci ministru al Justiției. D. Dissescu vede înainte-i un bătrân gârbov și istovit care-i cere reabilitarea. Minis trul, emoționat, bagă mâna în buzunar, scoate portbiletul și-i dă un bilet de 1 000 lei spunându-i: — Moșule, atâta pot face pentru dumneata, fiindcă reabilitarea nu există în legea noastră. Apoi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dă vina pe toți bărbații din sate că au fost lași și nu au venit în ajutorul orașului Cividale, aflat sub asediu, că sunt vinovați de toate câte au săvârșit avarii. Dar Grasulf trăiește. Și-a văzut de drum apoi, gârbov, blestemându-l pe Dumnezeu. La poarta principală a orașului făceau de pază longobarzi cu crucea patriarhală cusută pe piepții tunicii. Ne-au ieșit înainte amenințători, țintuindu-ne cu lăncile. Ceva din privirea lui Rotari i-a oprit la cinci pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]