3,241 matches
-
adulmecând aerul pătruns de mirosul greu al florilor, se Întâmpla să aibă reverii bizare. Atunci, Îi fluturau pe dinainte crâmpeie dintre cele mai neașteptate: chipul unui băiețel cu părul Încâlcit și genunchii juliți, care alerga săltând după un cârd de gâște... surâsul unei fetițe În rochiță vișinie, cu guler alb și buze foarte roșii, ce se balansa Într-un leagăn și Îl privea tăcută numai pe el... palma-i plină de sânge, mușcată de o gură cu dinți fioroși... fluturele imens
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
era ocupată cu micul dejun al doamnei Aurelia, dar atunci când se așeza în fotoliu, lângă patul acesteia, și scotea medicamentele din flacoane, unul câte unul, simțea că o ia amețeala. Doamna Aurelia, dintre pernele umplute la refuz cu pene de gâscă, îi dădea tot felul de sfaturi - ceaiuri de plante, inhalații, masaj, picături și mult somn. Mara îi zâmbi cât timp îi așeză pernele la spate și se hotărî să își ia două zile de concediu. — De ce să nu-ți iei
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în rămășițele dezastrului. Rateu cinegetic Alo, 112? Da, domnule colonel, noi suntem. Tu ești de tură, Ielule? Eu. Ce s-a întâmplat? O crimă. Ei, nu mai spuneți?! Da, ca să vezi, cum era să mi se strice, mie, pânda de gâște sălbatice, din seara asta?! Păi,cum e? Sunt la Piscul Doamnei. știi unde e? știu. Un amant și-a ucis amanta. E nebun?! Poate.Veniți. Venim. Au venit. Lunganul Emilian Truică, șeful contabil de la inspecția silvică locală, părea că doarme
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
asta. Unul rămase cu el, sus; alți patru coborâră în râpă. Către decedată. Colonelul Nicoară privea nervos. Cât mai întârziați aici, întrebă el. Mult. Ne prinde noaptea. Gata, seara aceasta, am ratat-o, din punctul de vedere al vânătorii de gâște. Las’că alea chiar se auzeau, nu tare pe sus, apropiindu-se. Veneau de la mâncare, de la adăpat și se îndreptau către culcare. Dând de oameni, de mișcare și de vorbele lor, făcură un salt, urcară ceva mai sus, după care
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Începător - fie el unul de 7-8 ani, adică unul cu candoare. În al doilea rînd, repet, nu cred că e bine să aduci animale vii pe scenă: nu e artistic, nu e igienic și nu e profesionist ( calul, mîța sau gîsca fiind imprevizibile și putînd strica, oricînd, o scenă). O cronicăreasă Îmi mărturisește, cu umor, că a pățit o rușine, Într-o seară : a plecat să vadă Macbeth și a nimerit la...Richard al treilea ( se referă la modul În care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
mai aparte, mai nevinovată, așa. În rest, jale! Faptu' că ești nesimțit, hoț și ai reușit să te înhăitezi cu alte hiene ține loc de inteligență sau de orice alt merit. Iar putorile, toate țâțoasele și bulănoasele cu creieri de gâscă, da' care au făcut ca mielu' pe sub biroul mai știu eu cărui mahăr, au ajuns de ne dau lecții de viață, de morală și de cultură pe la televizor." Adaugă plină de satisfacție: "O să se ducă dracului țara asta!" Apoi cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
gândindu-se că poate o să reușească ea s-o mai liniștească. Dar ți-ai găsit! De cum a văzut-o, Săvuleasca s-a dat jignită că poftim cine îi poartă ei de grijă. După care a făcut-o în toate felurile gâscă frigidă și vacă idealistă fiind cele mai suave dintre gratulări. Pe celelalte nu le pot consemna. Ziua următoare am pornit o nouă haiducie. Bine, o plănuisem eu de nenumărate ori în reveriile mele de asistent, de fiecare dată după ce eram
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
trecută... Seara când am ajuns aici, înghețați lemn, a fiert Costache rachiul ori ba? Asta-i dovada cea mai bună pentru cele ce v-am spus eu. Apoi...mă gândeam și eu, ca omul... De ce să stric eu orzul pe... gâște? Hă hă hă! În ochii fiecărui cărăuș se vedea plăcerea de a-l asculta pe Pâcu, chiar dacă - de multe ori - îi lua peste picior. Întotdeauna însă el știa să găsească vorba potrivită și o spunea taman când era nevoie de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tăcere: Da’ cine o mai auzit de babă frumoasă și copchil cuminte? Degeaba îmi răcesc eu gura, că el tot pe-a lui o ține. Una-două, țuști afară. Nu ți-a sta într-un loc cum nu stă apă pe gâscă. Unde s-o ascuns, că pe poartă nu putea să iasă? Eu mi-am ținut cât am putut râsul, dar când am simțit că dau în clocot am sărit din nămeți în fața mamei, ca o stafie... „Iracan de mine, ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și jucăușe din toată lumea. Și ce succes am avut! Cu Mya din Costa Rica am ieșit la o cină romantică În restaurantul virtual feastforlovers.net. Am comandat pleoape de struț fierte În calvados și soté de gutui gratinat În pene de gâscă, iar ca desert, un măr albastru de Dominica. În timp ce amândoi salivam cu spor, așteptând ca programul culinar să livreze senzațiile gustative corespunzătoare, am Început să sporovăim despre vreme. La Mya, În San José, erau 108 grade Fahrenheit, la mine, - 18
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
prieten portughez cu care m-am plimbat prin satele dobrogene, Carvăn Cuigiuk spre Canaraua Fetei, văzînd cum copii de 6 ani călăresc caii fără frîu și cum poți manevra Dacia să cobori o rîpă, dacă ești localnic, și cum trec gîștele voioase, sîsîind pe mijlocul uliței, exclama de fiecare dată: "Kusturica!" Primul lucru pe care l-a făcut cînd a ajuns la Lisabona a fost să-mi trimită acest film, o poveste miraculoasă despre oameni și locuri care rezonează destul de bine
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
mare păcat ca istoria s-o fi apucat în cu totul altă direcție, poporul ăsta ales merita în sfîrșit și el o soartă mai bună după atîția ani de zbateri. Ar fi fost nedrept ca cineva să strice orzul pe gîște sau să aștearnă mărgăritare înaintea porcilor. Ce ziceți? De mult n-am mai prins așa o baftă, începe să vocifereze bezmetic, ai mîini de aur Nepoțică, cîteodată chiar mă faci să-mi pară rău de bănuielile pe care le am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
evreică, răspunse ea ridicând din umeri. — Dar credeți în zeii întunericului? am întrebat. — Eu cred în oameni, răspunse Honor Klein. Un răspuns destul de surprinzător. — Când spuneți asta mă faceți să mă gândesc la o vulpe care susține că crede în gâște, am zis. Râse brusc, apoi puse și cealaltă mână pe mâner și ridică sabia cu o iuțeală surprinzătoare și o roti deasupra capului. Sabia scoase un șuierat ca de bici. În coborâre, vârful sabiei trecu la câțiva centimetri de brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și umed, iar pâlpâitul luminii de afară Îi aminti pentru moment de lucruri familiare. Luminile electrice clipind și schimbându-se deasupra teatrului În Nottingham High Street. Agitația, trecerea portarilor și a curierilor, i-aduse o clipă În minte piața de gâște din Turcia și se agăță de amintirea acestei piețe, Încercă să și-o Înfiripe În minte, să pună cărămizile și să instaleze tarabele, până când aceasta avu tot atâta realitate ca și peronul spălat de ploaia rece ori semnalele luminoase ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Îmi amintesc că, pe vremea când eram un tinerel, așteptam ore Întregi la ușa prin care se ieșea de pe scenă doar ca să pot arunca o privire unei obrăznicături din primul rând. Ciocolate. Invitații la masă. La vederea pieptului cenușiu de gâscă de pe platoul său, se opri o clipă. — Luminile Londrei, Încheie el. Dacă veni vorba de varieteuri, spuse Myatt, Janet, n-ai vrea să vii cu mine la un spectacol În seara aceasta? Folosi numele ei de botez, simțindu-se acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
decât cea din vest, așa s-a ales cu un nume cât se poate de evident. Trecătoarea "Poarta Gâștii Sălbatice'' traversează un defileu din ținutul Daixian, provincia Shanxi, mărginit de ambele părți de pereți stâncoși abrupți. Se spune că și gâștele sălbatice aveau dificultăți în a traversa în zbor crestele acestora, așa că s-au învățat să intre prin trecătoare, care a devenit astfel, "Poarta Gâștii Sălbatice''. Poarta Gâștii Sălbatice (Foto: Yang Ying) De ce chinezii se mai numesc și ,,moștenitori ai dragonului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bărcile-dragon. Barca în formă de dragon este confecționată din lemn de brad și are trei componente: barca-mamă și două mai mici, laterale. Barca-mamă are șase spații în care se pun darurile primite de la rude și prieteni, chiar porci, oi și gâște, și mâncarea pentru echipaj. În timpul întrecerii, concurenții stau în cele două bărci laterale. Spre deosebire de naționalitatea han, membrii etniei miao vâslesc stând în picioare. În fiecare barcă sunt 30-40 de concurenți. Cel mai important rol îl are toboșarul, care impune ritmul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ce suna de rău augur, chiar numai prin pronunțarea numelui său, dar încă nu se știa pentru cine - o mare de oameni se replia spre oraș pe Podul de Fier. Țărănci cu coșuri pe cap, de unde se ițea câte o gâscă, porci înnebuniți, care scăpau printre picioarele mulțimii, urmăriți de băieți urlând (speranța de a salva ceva de la rechizițiile militare împingea familiile de la țară să împrăștie pe cât posibil copiii și animalele, trimițându-le care-ncotro), soldați pe jos sau călări, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
care dispăru din raza lui vizuală. Puse mâna pe creion, verifică ora exactă și făcu o însemnare: Mma Makutsi intră în aripa servitorilor la 14.10. Erau două servitoare, exact cum anticipase. Una era mai în vârstă și avea laba gâștei ]n colțul ochilor. Era o femeie solidă, cu pieptul generos, îmbrăcată într-o uniformă verde de cameristă și o pereche de pantofi albi scâlciați, de felul celor purtați de infirmiere. Femeia mai tânără, care părea să aibă vreo douăzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Cu două cocioabe și-o privată... Îmi pare rău de amărâții ăia din Basarabia, da’ de noi plâng de se scutură cămașa, poate-o să ne unim până la urmă... Îi vezi cum trec prin vamă cu traiste de pătrunjel, rațe, gâște, să le vândă dincoace, să mai facă un ban. Știi, mi-a zis mie unul că-și dresează orătăniile, le dau drumul să vină-n zbor sau pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea mai tare fază cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Topraisar. - Da, mă, așa, Topraisar... Ai văzut cum e? Secetă, tataie, te-neci în praf, turcaleți în căruțe trase cu măgari, femei în șalvari, țigănci în șalvari, cimitire de-ale lor, împrejmuite cu ziduri date cu var și stoluri de gâște care pasc, n-am văzut atâtea gâște în viața mea... Peste tot numai pene, praf, scaieți și muște. Spunea nepotu-meu că-ți vine să te spânzuri acolo în gardă, te pișcă muscoii, te arde locul, îți lasă numai blânde, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cum e? Secetă, tataie, te-neci în praf, turcaleți în căruțe trase cu măgari, femei în șalvari, țigănci în șalvari, cimitire de-ale lor, împrejmuite cu ziduri date cu var și stoluri de gâște care pasc, n-am văzut atâtea gâște în viața mea... Peste tot numai pene, praf, scaieți și muște. Spunea nepotu-meu că-ți vine să te spânzuri acolo în gardă, te pișcă muscoii, te arde locul, îți lasă numai blânde, îți intră în nas, în ochi, te ustură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fel de forceps, am tras, l-am desfăcut, șira spinării se clătina ca un cablu mai gros, acum trosnește, mi-au rămas picioarele... Tot mai vorbește, tâmpitul, așa că-i tai limba. Ochii i se scurg ca gălbenușul de ou de gâscă. Și încă nu-s mulțumit, tot îi mai aud glăsciorul, trag un șut în căpățână. Iau un soi de balon de sticlă și torn ceva pe craniu, dispare ca prin farmec, torn pe genunchi, se duc, pe urmă laba piciorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la televizor, cum se mișcă celulele, nu te întrebi cine le-a făcut așa? Cum de se mișcă toate, zicea și la Teleenciclopedia, după reguli? Cine le-a dat regulile astea? mă gândesc io. Cine le spune lor? De unde știu gâștele când să plece? De unde știu broaștele unde să-și lase ouăle? Și un’ să plece? De unde știe furnica să-și facă mușuroi? De unde știe albina unde-i polenul și care-i matca? Și nu știu dacă fac bine ăștia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
moartea! Dar cine i-a pus și pe ăștia să-i educe pe rechini? Fie, am îmbătrânit, asta e, dar tare mi-aș mai dori să le dau c-un scaun în cap caraghioșilor care zbiară de când am venit și gâștelor de lângă ei. - N-ai tu simțul umorului! Aici poți să mori de orice, dar nu de plictiseală! mi-a aruncat același Milo și mi-a venit să-l strâng de gât. Nu vezi că-s haioși, că-s pontoși, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]