376 matches
-
șorț de culoare închisă și guler alb: era Keti. Nu încăpea nici o îndoială. M-am apropiat puțin speriat, am luat fotografia cu tot cu suportul și apărătorile de sticlă între care era fixată, și o privii din nou, de aproape. Emoția îmi gâtuia clipa. Nu mi-aș fi închipuit. M-am uitat, fără să vreau, mai întâi la doamna care se afla la picioarele patului, cu o privire prin care ceream parcă o nu știu ce confirmare, doamna, intuind, dădu afirmativ din cap, apoi șoptit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
intersecția decadelor de vârste, ce se refuzau neantului devorator ce începuse și continua... În 1945 încetase războiul, dar cu un an înainte, în august 1944, în noaptea aceea de neuitat pentru mine și generația mea ascultasem, la aparatul de radio, gâtuit de emoție mesajul tânărului rege prin care anunța națiunii armistițiul și trecerea țării alături de Națiunile Unite, spre care tânjisem încă de pe băncile liceului, când frontierele fuseseră negate și aruncate în aer. Marele nostru rege, care urca pe umerii lui tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
A dat să-ți sărute mâna, pe care ți-a cuprins-o cu tărie. Era îmbrăcată în negru, părea în doliu. Tu ți-ai retras mâna: - Nu, nu se poate! Sunt și eu bucuros, ai spus, și emoția te-a gâtuit până târziu. - Mi-aduc aminte. Vrei să spui că n-am greșit niciodată? - Nu. Nu există nimic fără să fie pândit de greșeală, în profesiunea ta mai ales, și în aceea de medic. Medicina internă de pildă e ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cu sica în mână... Nu știi să ucizi! Făcu încă un pas spre Valerius; părul lui zburlit semăna cu coama unui animal sălbatic. — Să vezi cum or să mă aplaude când o să-ți înfig pumnalul în beregată... Glasul îi era gâtuit de furie. — Peste puțină vreme va veni aici publicul... Toți or să se adune în jurul tău, ca de obicei... Dar tu ești doar zeul celor lași, iar eu am să-ți scot mațele. Se apropie și mai mult. Marcus se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Sunt mesagerul împăratului, se grăbi să precizeze trimisul lui Vitellius. Nu-ți vărsa mânia asupra mea. — Nu eu îi ucid pe ambasadori, ci împăratul tău. Nu eu uit că ambasadorii sunt sacri chiar și pentru barbari... Glasul lui Antonius era gâtuit de mânie, iar în priviri i se citeau furia și durerea. — În zori am aflat că a ars Capitolium-ul, iar Flavius Sabinus, prefectul Romei, fratele împăratului și dragului meu prieten, a fost ucis. În timpul sărbătorii sacre a Saturnaliilor, ați umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
În lumea asta cu dugheni. * Crize Tristă, după un copac, pe câmp Sta luna palidă, pustie- De vânt se clatină copacul- Și simt fiori de nebunie. O umbră mormăind pășește... E om... atât, și e destul; Și-acum ne-om gâtui tovarăși: El- om flămând, eu- om sătul. Dar vezi... m-a ocolit acuma... El s-a temut, mai mult,- săracul... Pe luna palidă, pustie, De vânt se clatină copacul... * Proză Plouă... Pe-un târg mizerabil De glod și coceni Pe-
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
E destul de urâtă. Trăiește pentru călătoriile pe mare. Agață tinerei rătăcitori ca tine, deși tu nu ești chiar atât de tânăr pe cât pari. Și acum te-a prins în gheare și-o să te stoarcă, o să te strângă și o să te gâtuie până n-o să mai rămână nici un pic de suflu în trupul tău. Livia Cramm, spaima călătorilor! Păi, gândește-te numai. Te-a învățat să iubești marea ca să-i fie mai ușor să te domine! Sărmane marinar! Sărman matelot drăgălaș ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
este deci rodul tuturor străduințelor mele? Zise ea. Pentru asta te-am hrănit eu cu măduvă de urs și de leu, pentru asta te-am învățat să dobori dragoni și, întocmai ca pe Hercule, te-am deprins din leagăn să gâtui șerpi în mânuțele-ți de copil, numai pentru a scoate din tine un Adonis moleșit? Nopțile ce mi le-am petrecut veghind cu ochii la stele, fibrele calde încă din carnea vitelor, sorții ce i-am aruncat, zodiile au mințit
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
1997 când am văzut la televizor cum porcii, de la un complex de îngrășare, erau acum lihniți de foame și rodeau lemnele din gard. Unitățile fiind de stat, guvernului condus atunci de Victor Ciorbea i-a fost foarte ușor ca să le gâtuie, tăindu-le finanțarea. În anul 2000, când au ieșit de la guvernare țărăniștii, prin România deja fluiera vântul sărăciei. Din punctul de vedere ale pedepselor meritate, de cei care au dus această țară la groapa de gunoi a Europei, cred că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și asta în contractul prin care te-ai învoit să rămâi aici trei săptămâni. Acum ți-e limpede? Să știi că n-am nici o reținere să obțin hotărârea judecătorească ca să te împiedic să pleci. Nu puteți să faceți așa ceva. Eram gâtuită de o furie neputincioasă. —Ba pot și chiar asta o să fac. Dacă n-aș proceda așa, ar însemna să nu-mi îndeplinesc obligațiile. O să fug, o să evadez de-aici, am declarat cu sălbăticie. Deocamdată, nimic nu mă poate împiedica să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lentile de contact verzi, mi-am spus încercând să-mi opresc fiorii care mă treceau din cauza admirației pe care mi-o impunea frumusețea ei. —Luke, a continuat ea. La el mă refer. Are un corp superb. De fapt, am sărit gâtuită de mândrie, Luke e cel cu care mi-am tras-o. —Sau poate era Shake, a zis Helenka absentă. Nu contează. Oricum n-aș face nimic de genul ăsta. După care mi-a aruncat o privire foarte severă și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fete care nu au reușit asta. Ajung în spatele unei uși închise și își pierd sufletul pentru totdeauna. Lan Ping are credința că se poate folosi de succesul cu Nora. Însă dedesubtul surâsului, e singură și deprimată. Glasu-i dulce este adesea gâtuit. Are o nuanță de teamă. În coșmarurile ei, pământul se despică și o înghite tăcut. În toiul acestei frici îl întâlnește pe Tang Nah. El se îndreaptă spre ea pe strada zgomotoasă, la asfințit. Îi zâmbește, se oprește, își scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ceea ce-i fierbinte și cărnìu, dar știu cu nările ce-i fierbinte și pipărìu. Pornim după ceilalți, spre fundul grădinii. - Câinele!, ne oprește mama. Moș Iacob, ce ne facem cu bietul Osman, doar n-o să-l lăsăm legat! Osman horcăie, gâtuit În lanț; trage, se năpustește, Își arată ragila de colți la femeile și copiii care se Îndepărtează, frecând gardul. Nu aud ce-i răspunde Moș Iacob mamei, am rămas cu Duda. Ba nu: și fără ea, s-a speriat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și-a frecat obrajii cu ambele palme. Era un urlet prelung, care mi s-a părut că n-o să se mai sfârșească niciodată. Apoi mi-am dat seama că cineva îmi striga numele. În punctul ăsta, vocea bărbatului s-a gâtuit și a tăcut pentru câteva secunde. — Continuă, l-a îndemnat Susan cu blândețe. Nu-mi aduc aminte când am alergat în casă, dar trebuie că așa am făcut, fiindcă următorul lucru pe care mi-l amintesc e că stăteam aplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
iluzia asta cât umblă după tine disperarea și te ajunge din urmă, și ai da atunci de pământ cu slujba de la cantină în care-ți verși sufletul, până ce într-o bună zi ai să cazi ca un animal de povară gâtuit în jugul lui și deja n-ai mai fi în stare să-ți spui că, uite, muncesc, da’ știu pentru ce, mă descurc și le descurc și pe prietenele mele, și deja ți-au pierit cheful și curajul. Uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu amândoi. D-aia am zis și-am hotărât când mi-a spus Geta că dumneavoastră mi-ați putea aranja... — Oh, nu se poate! izbucni avocata, smucind geanta și trântind-o la loc pe genunchi. Așa ceva nu se poate, repetă gâtuită de indignare. Scoase din geantă o agendă, o răsfoi și notă ceva în ea. Extrase apoi dintre file două bancnote de o sută de dolari și i le întinse Mirelei. Să ai cu ce să te descurci până om rezolva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o citez pe Linda, și să „se orienteze către obținerea de profit“, ridicând cuantumul cotizației membrilor și oferind noi servicii grație creșterii veniturilor. — „Servicii“ s-ar traduce prin căzi de Jacuzzi și saune, nu? se băgă Jeff, cu vocea deja gâtuită de emoție, ca un Robespierre ținându-și ultimul discurs lângă ghilotină. Lux pentru cei avuți, În timp ce oamenii obișnuiți nu-și pot permite să plătească! De fapt, eu mă gândeam la o zugrăveală nouă și la reparația dușurilor, ripostă Linda. 1-0
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
niciodată pe cadiu Într-o asemenea stare. Caută să-l liniștească: — Vom merge să-l vedem pe vizir chiar În noaptea asta. E o pricină atât de Însemnată? — A trebuit să fug din Samarkand. Nu poate continua, glasul i se gâtuie, lacrimile curg. A Îmbătrânit de la ultima lor Întâlnire, pielea Îi e veștejită, barba i-a albit, numai sprâncenele rămân ridicate Într-un fremătător mărăciniș negru. Omar rostește câteva fraze de consolare. Cadiul Își revine, Își aranjează turbanul, apoi spune: — Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe vremuri despre divinitate, peste tot, și de peste tot trimitea vești. Exact În momentul În care crainicul termină de citit comunicatul guvernului, camera numărul doi Îl aduse pe ecran pe directorul general. Se vedea că avea emoții, glasul Îi era gâtuit. Își drese glasul și Începu să citească, domnule director general al televiziunii naționale, stimate domnule, În scopuri pe care persoanele interesate le vor găsi convenabile, vă informez că Începând de astăzi, la miezul nopții, se va muri din nou așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
au înapoiat de la Miron Iuga fără să fi intrat în casă. Totuși acuma examină clădirile și ograda, parcă niciodată nu le-ar fi văzut, observând ursuz: ― În conacurile astea nu e nici o siguranță... Deschis peste tot, intră cine poftește, te gâtuie și-ți dă foc, și pleacă pe aci încolo, nesupărat de nimeni. Platamonu nici nu mai răspunse și se mulțumi să zâmbească, pe când în dosul lor Aristide râdea pe înfundate de lașitatea avocatului, ținîndu-și gura cu mâinile să nu bufnească
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai mare și mai întunecat. Era Brett! Se întoarse spre nefericitul prizonier. ― Vă scot eu de aici! (Ea murmură aceste cuvinte, cu fata scăldată în lacrimi.) Repunem "autodocul" în funcțiune și... Nu putut spune mai mult din cauza emoției care o gâtuia. Își aminti analogia pe care o făcuse Ash între creatură și un păianjen. Oul crescând în vintrele păianjenului paralizat, conștient de ceea ce se întîmplă... Reuși ca prin minune să-și alunge acest oribil gând. ― Ce pot face? ― Să mă omori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
meu, eu alta pledam ! Eu alt moment pledam, nu acesta ! Momentul de la Lemberg, da ! Sau altul, sau altul, toate câte au mai fost, toate câte vor mai fi, dar nu acesta ! Nu criminala nepăsare cu care am asistat să fie gâtuită nevinovata Serbie și n-am mișcat niciun deget, numai am stat, și propria noastră soartă de popor mic, sugrumat de unii, părăsit de ceilalți, am privit-o fără să intervenim ! Eu alt moment pledam, dragul meu, și cu alți oameni
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
niște vreascuri, pline de mici infecții cauzate de igiena precară. Cineva Începe iubită care așteaptă pe un peron și despre o mamă care plînge neconsolată, iar altcineva bate ritmul În valiză. Dar toată treaba iese atît de delicat și de gîtuit Încît ai senzația că nu cîntă un vlăjgan, ci un fluture de noapte, amețit de foame și frig. După alte cîteva ore de așteptare, plecăm mai departe cu un personal de noapte care nu dă semne că ar vrea să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ea însă n-ar trebui s-o afecteze... e ceva trecător... John Robert întinse o mână, apucă o statuetă de porțelan și zvârli cu ea în grătarul căminului, făcând-o țăndări. Cioburile se împrăștiară pe podea. Rosti cu o voce gâtuită de furie: — Ai citit cele două articole? De fapt, Tom nu văzuse articolul din The Swimmer, iar pe cel din Ennistone Gazette nu-l citise cu prea multă atenție. Îl parcursese în grabă, cu scârbă și indignare, apoif rupsese ziarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fapt îl înfuriau toți cu curiozitatea lor bolnăvicioasă. Ce dracu' găseau de văzut la casa aia burgheză? Se răstea la toți deopotrivă: "Privirea înainte! Sunteți un detașament de pionieri! Nu o adunătură de neisprăviți!". Se vorbea în cartier vocile erau gâtuite de surescitare. "Seara, când se vede în casă ca-n vitrină, ea era goală pușcă nici nu știu care din ele, Marilena sau, naiba să le ia, Melisa, sau cum le-o fi zicând! și dansa pe masă în casa pedagogului! A
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]