506 matches
-
028 locuitori, dintre care 10.440 români (61,31%), 3.522 evrei (20,68%), 2.009 germani (11,79%), 433 polonezi (2,54%), 207 ruși, 173 ruteni, 85 armeni, 57 unguri, 42 țigani, 17 bulgari, 14 cehi și slovaci, 9 găgăuzi, 1 grec, 1 sârb, croat sau sloven, 7 de alte neamuri și 11 de etnie nedeclarată. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 10.314 ortodocși (60,57%), 3.533 mozaici (20,74%), 2.173 romano-catolici (12,76%), 388 greco-catolici
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
satele au evoluat, din punct de vedere demografic, socio-cultural, economic și teritorial-administrativ. Toate aceste schimbări au contribuit la formarea satului Găvănoasa ca comună. Acest fapt ne atestă următoarele mențiuni documentare: „Găvănoasa” cu 860 de locuitori: 416 moldoveni, 290 ruși,78 găgăuzi,46 bulgari,16 ucraineni,14 greci.„Grecenii” cu 132 de locuitori, dintre care 104 moldoveni si 28 ruși. Greceni, sat în comuna Găvănoasa, 107 locuitori în 1959, iar în 1970 - 313 locuitori.
Comuna Găvănoasa, Cahul () [Corola-website/Science/327519_a_328848]
-
localități: La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 594 de oameni, dintre care 47.81% - bărbați și 52.19% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 17.34% - moldoveni, 79.46% - ucraineni, 2.36% - ruși, 0.34% - găgăuzi. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Constantinovca constituie 623 de oameni, dintre care 48.15% sunt bărbați, iar 51.85% - femei. Compoziția etnică a populația comunei: 17.82% - moldoveni, 79.13% - ucraineni, 2.25% - ruși, 0
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Constantinovca constituie 623 de oameni, dintre care 48.15% sunt bărbați, iar 51.85% - femei. Compoziția etnică a populația comunei: 17.82% - moldoveni, 79.13% - ucraineni, 2.25% - ruși, 0.32% - găgăuzi, 0.48% - alte etnii. În comuna Constantinovca au fost înregistrate 236 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6 persoane. Nu se cunoaște data exactă a înființării satului, însă prima atestare documentară
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
Bulboaca, întâlnit și sub formele Bolboca și Cotlovina (în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent găgăuzi. Satul este situat la o altitudine de 30 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de nord-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 55 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Bulboaca făcea parte din Ocolul Cahulului a Ținutului Ismail . După războiul ruso-turc, începând din anul 1814 s-au stabilit aici 154 familii de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării . În 1816 s-au stabilit în sat 71 de familii de găgăuzi. După unele informații, în 1818 în Bulboaca trăiau 489 de persoane (109 familii), iar în 1820 504 de locuitori (107 familii) . În urma Tratatului de la Paris
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
făcea parte din Ocolul Cahulului a Ținutului Ismail . După războiul ruso-turc, începând din anul 1814 s-au stabilit aici 154 familii de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării . În 1816 s-au stabilit în sat 71 de familii de găgăuzi. După unele informații, în 1818 în Bulboaca trăiau 489 de persoane (109 familii), iar în 1820 504 de locuitori (107 familii) . În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
de case, numărul locuitoriilor fiind de 2.608 de locuitori . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bolboca a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din găgăuzi. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Bolboca face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.643 locuitori, preponderent găgăuzi. Pe lângă aceștia, mai există și comunități reduse numeric de bulgari și moldoveni (români). Localnicii vorbesc limba găgăuză, dar și limbile română, bulgară și rusă. În anul 1945 au fost înființate în sat două colhozuri - "Scânteia" și "Victoria". În august 1948
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
rusă (%), ucraineană (%), bulgară (%) și română În 1905 populația satului era de 665 de persoane, apoi în 1910 crescuse la 2.608 persoane. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.250 locuitori din sat, 2.941 erau găgăuzi (90.49%), 134 români (4.12%), 67 bulgari (2.06%), 56 ruși (1.72%), 36 țigani (1.11%), 8 greci, 6 tuci și 2 unguri. După perioada de foamete din 1946-1947, populația rurală a scăzut cu 60%. Astăzi, în Bolboca
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
1.11%), 8 greci, 6 tuci și 2 unguri. După perioada de foamete din 1946-1947, populația rurală a scăzut cu 60%. Astăzi, în Bolboca sunt aproximativ 960 de case. La recensământul din 2001 au fost numărate 2.643 persoane, majoritar găgăuzi.
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Broasca a fost fondat de către coloniști ruși-lipoveni, fugiți de persecuțiile la care erau supuși pe teritoriul vechii Rusii. Cea mai mare parte a terenurilor arabile și mlaștinilor au
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
numărul celor care au declarat limba română ca limbă vorbită de obicei în mediul urban a crescut relativ, intrând într-un raport de 2:3 față de cei care au declarat limba moldovenească ca limbă vorbită de obicei. Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară : pentru aceștia nu există numiri oficiale politice diferite, pentru limbile pe care le vorbesc. Însă limba rusă fiind "de facto" limba de comunicare interetnică
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
ucraineană, găgăuză și bulgară : pentru aceștia nu există numiri oficiale politice diferite, pentru limbile pe care le vorbesc. Însă limba rusă fiind "de facto" limba de comunicare interetnică, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din Moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Dacă circa 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova declară limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
că vorbesc de obicei limba rusă. Dacă circa 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova declară limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni, ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. Este important de reținut că în comparație cu recensământul din 1989, uzul zilnic al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza migrației multor rusofoni din republică, precum și din cauza lipsei totale sau parțiale a politicii de rusificare. În anul 2009 erau
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
un sfert le revine celor din Ucraina. În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2004, minoritățile etnice reprezintă 22% din populație (fără regiunea transnistreană). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (11,2%), rușii (9,4%), găgăuzii (3,9%) și bulgarii (2%). Predomină băștinașii (71%) care se pot declara fie « moldoveni » (69%), fie « români » (2%). Denumirea de «moldoveni» ale înțelesuri diferite în funcție de: Sfera academică consideră, în totalitate în România și în majoritate în Republica Moldova și în țările
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. Limba găgăuză este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei. În Moldova locuiesc cca.
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. Limba găgăuză este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei. În Moldova locuiesc cca. 12.800 de țigani (catalogați sub numele respectiv la recensământul din 2004), reprezentând 0,3% din populație. Conform unor surse populația romă
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
maternă", limbă neexistentă, și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au "limba română" ca limba maternă și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei.. Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată "neoficial" limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată "neoficial" limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din Republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți vorbitori de limbă română (« moldoveni »/« români»). Tradițiile
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
17 iunie 2015, asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție. Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și premodern) Moldova, populată preponderent de moldoveni (români), dar și de diverse etnii precum ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruși, evrei, germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei. Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.365 locuitori din sat, 4.273 erau bulgari (97.89%), 31 ruși (0.71%), 29 români (0.66%), 9 ucraineni și 1 găgăuz. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aceștia distribuind clandestin țăranilor pliante și arme cu scopul de a pregăti o insurecție armată. În iunie 1918, locuitorii din Pandaclia nu au recunoscut
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
(în ; n. 13 martie 1966) este un om politic găgăuz, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrat din Moldova începând cu decembrie 2014 și fost primar al municipiului Comrat în perioada 2004-2014. În parlament face parte din Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice. s-a născut la data de
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]