2,545 matches
-
172, diverse produse (prețurile includ taxa pe valoarea adăugată): cană, 400 ml - 1,90 lei, 1,5 l - 5,70 lei, cană cu capac, 600 ml - 3,80 lei, 1,5 l - 5,20 lei, 2 l - 3,50 lei, găleată, 5 l - 17,50 lei, 2 l - 9,80 lei, 10 l - 19,50 lei, strecurătoare - 4,90-6 lei, strecurătoare de sârmă - 2,40-12,50 lei, ibric pentru cafea, 150 ml - 3,20 lei, 1,2 l - 8,80 lei
Agenda2006-11-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284846_a_286175]
-
lei, cratiță cu coadă - 1,90 - 4,20, set de oale cu capac - 33,80 lei, tigăi de teflon de diferite dimensiuni, la prețuri cuprinse între 10 și 12 lei, ibrice de diferite dimensiuni, de la 4,80 la 6 lei, găleată PVC (10 l - 2,20 lei, 5 l - 1,70 lei) și multe altele. A. Z.
Agenda2006-11-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284846_a_286175]
-
primul butoi care ajungea la locul potrivit. Până și măcelarilor li se impunea să aibă pregătite pentru orice eventualitate cel puțin două piei de vită înmuiate. La rândul lor, simplii cetățeni aveau datoria de a ține la îndemână putini și găleți cu apă. Toate erau controlate de două ori pe săptămână de către jandarmul orașului. Excepția de la regulă Responsabilitățile erau delimitate și ele foarte precis în ordin. Dacă focul izbucnea la civili, militarii erau în alarmă (doar era vorba de o cetate
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
au-torizație, cam cum se procedează astăzi cu centralele termice. Regulamentul specifica clar și dotarea locuințelor cu mijloace de stingere a incendiilor, astfel încât nu puteai locui într-o casă mare dacă nu aveai pregătite la îndemână în caz de pârjol șase găleți din piele, două butoaie cu apă, două scări, două târnăcoape și un topor. La celelalte locuințe, dotarea era diferită în funcție de dimensiunea imobilului. Tragerea cu arma, ca de altfel și focurile de artificii, erau strașnic interzise în oraș pe străzi și
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
altfel și focurile de artificii, erau strașnic interzise în oraș pe străzi și în piețe, „organele Poliției și a Primăriei vor aresta persoanele care încalcă regulamentul, fiind pedepsiți corporal sau amendați”. La aceeași pedeapsă erau supuși și hoții care furau găleți sau alte unelte pentru stins focul, deopotrivă cu persoanele care ascundeau astfel de lucruri. Un corp de pompieri de meserie, înzestrat cu personalul, mașinile și uneltele necesare, este format în 1928, la decizia Primăriei. Devenise clar, după incendiile succesive, din
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
ușor de pus în practică într-o zonă urbană, unde locuințele sunt situate una lângă cealaltă. "În afară de door-to-door, sunt foarte puține lucruri pe care putem să le facem. O să facem niște calendare și cam atât. Nu tricouri, nu televizoare, nu găleți, nu făină, nu mici. Dar cu toate astea, trebuie ceva bani. Eu sunt un tip echilibrat și calculez, am nevoie de cam 15.000 de euro. Pentru o campanie electorală nu înseamnă mare lucru, dar pentru un om normal înseamnă
Adrian Sobaru vrea să intre în Parlament. Dar nu din balcon () [Corola-journal/Journalistic/42649_a_43974]
-
și-a dat una peste căpățână, iar pe față i-a apărut o expresie ca de subită iluminare. S-a răsucit și-a alergat afară din sală, dar s-a întors cât ai bate din palme, în mână cu o găleată toată numai pete de sânge. S-ar fi zis că găleata era deosebit de grea - dracul se gârbovise, pașii i se împleticeau și părea că stă să se răstoarne la pământ în orice clipă. A lăsat găleata să cadă greu lângă
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
apărut o expresie ca de subită iluminare. S-a răsucit și-a alergat afară din sală, dar s-a întors cât ai bate din palme, în mână cu o găleată toată numai pete de sânge. S-ar fi zis că găleata era deosebit de grea - dracul se gârbovise, pașii i se împleticeau și părea că stă să se răstoarne la pământ în orice clipă. A lăsat găleata să cadă greu lângă mine, făcându-mă să mă cutremur tot. Am adulmecat un iz
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
în mână cu o găleată toată numai pete de sânge. S-ar fi zis că găleata era deosebit de grea - dracul se gârbovise, pașii i se împleticeau și părea că stă să se răstoarne la pământ în orice clipă. A lăsat găleata să cadă greu lângă mine, făcându-mă să mă cutremur tot. Am adulmecat un iz care te-ngrețoșa - un iz fierbinte-fierbinte, ce părea să fi reținut în el căldura unui corp de măgar. Trupul unui măgar ucis mi-a fulgerat
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
-ncercau simțiri fel de fel. Ca un meșter vopsitor cu mișcări iuți și precise și o artă și tehnică excepționale, dracul cel tânăr a întins, pensulă după pensulă, sânge de măgar peste tot pe corpul meu. La urmă, a ridicat găleata și mi-a turnat drept în față ce mai rămăsese în ea. Am simțit cum viața se avântă din nou vijelioasă în trupul meu. Am simțit cum mi-au revenit puterea și curajul. Fără să mă rezeme ei, m-am
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
cunoscute arii de practicare sunt: Marginea și Rădăuți (Suceava), Corund (Harghita), Horezu (Vâlcea). - prelucrarea lemnului, activitate desfășurată cu predilecție de locuitorii zonei montane, remarcându-se mai ales în „Țara Moților” (Munții Apuseni) și în Maramureș. Produsele rezultate servesc în gospodărie (găleți, coveți, linguri), pentru unele instalații tehnice (teascuri, războaie de țesut), dar pot constitui și elemente de construcție sau decorațiuni. Sunt renumite, în acest sens, porțile maramureșene, unde sculptarea măiastră a lemnului duce, uneori, la adevărate capodopere. - țesutul este un meșteșug
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pradă somnului. Ciudat, nu? Această nedeslușită teamă îmi aduce aminte de o întâmplare din copilăria mea... Eram în vacanța mare, la bunicii din partea mamei, într-un cătun uitat de lume. Într-o noapte, m-am trezit, îmi era sete. Căutând găleata cu apă, l-am zărit pe bunicul stând afară, pe băncuța din fața casei. - Bunicule, de ce nu dormi? M-a privit blând, surâzându-mi. - Într-o bună zi va veni somnul cel lung, draga mea. Nu voi mai avea cum să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
avut copii mulți - fete și feciori. Fetele s-au măritat și au plecat la casele lor. Atunci când Zoița, nevasta lui mergea în grădină îi trebuia o zi întreagă să o colinde pe toată. Avea vite multe că turna laptele cu găleata într-un butoi mare de lemn și dădea lapte de pomană tot cu găleata la necăjiții din sat. Nevastă-sa nu ieșea niciodată din cuvântul lui. Atunci când punea să facă mămăligă îl întreba: „Stăvăra, câte căni să pui?” Șapte sau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
casele lor. Atunci când Zoița, nevasta lui mergea în grădină îi trebuia o zi întreagă să o colinde pe toată. Avea vite multe că turna laptele cu găleata într-un butoi mare de lemn și dădea lapte de pomană tot cu găleata la necăjiții din sat. Nevastă-sa nu ieșea niciodată din cuvântul lui. Atunci când punea să facă mămăligă îl întreba: „Stăvăra, câte căni să pui?” Șapte sau mai multe, după câți oameni aveau la masă. Anii au trecut, au venit bătrânețile
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Leonorei și s-a sfătuit cu Rarița lui să o cheme pe Leonora la ei acasă și să-i ceară socoteală de ce i-a întârlocat fata cu golanul lui Manole. Au urmărit-o pe Leonora și, când se întorcea cu gălețile cu apă de la fântână, au chemat-o în ogradă, spunându-i să lase gălețile că nu stă mult, doar să-i arate ceva. Cum au văzut-o în casă au și luat-o la bătaie și au anchetat-o. Când
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ei acasă și să-i ceară socoteală de ce i-a întârlocat fata cu golanul lui Manole. Au urmărit-o pe Leonora și, când se întorcea cu gălețile cu apă de la fântână, au chemat-o în ogradă, spunându-i să lase gălețile că nu stă mult, doar să-i arate ceva. Cum au văzut-o în casă au și luat-o la bătaie și au anchetat-o. Când a venit din întâmplare o altă vecină, Chimircan cu Rarița lui i-au pus
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar mai întâi a murit Constantin și nici nu l-au scăldat, doar l-a scos în mijlocul ogrăzii și au aruncat câteva găleți de apă pe el. Când Creața a întrebat-o pe Rarița: Mamă, mie, ce îi spui lui Ghițișor să-mi dea? Rarița, când trebuia să răspundă, se făcea că nu poate să vorbească și începea să bolborosească ceva de neînțeles
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Piticul ei și nu era de acord să-l împartă cu altă femeie. Când a murit Chioru lui Oacheș nu a avut parte nici să fie scăldat, l-au întins pe iarbă afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din nuiele împletite în picioare ca să mai țină ceva dos
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
se transforma într-un glod, care de multe ori ajungea până la genunchi. Nu întâmplător satul poartă numele de Glodenii-Gândului. Într-o bună zi, vine Dumitru Busuioc cu un topor la ascuțit. Afară era deja glod pe drum și ploua cu găleata. Lupu îi spune nevestei, adică Ioanei: Ioano, ia să vezi cum îți aduce Dumitru Busuioc apă... Pune Lupu toporul în foc și, când a început toporul să pălească spre roșu, Lupu a început să o înjure pe Ioana: Mi-s
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ia să vezi cum îți aduce Dumitru Busuioc apă... Pune Lupu toporul în foc și, când a început toporul să pălească spre roșu, Lupu a început să o înjure pe Ioana: Mi-s morții mătii, Ioano! Unde-i apa din găleată? Că se topește toporul gospodarului. Și a pus mâna pe cleștele de tras focul, prefăcându-se că o bate pe ea, care a început să-și ceară iertare că a consumat apa. Busuioc a înșfăcat găleata goală și a zbughit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Unde-i apa din găleată? Că se topește toporul gospodarului. Și a pus mâna pe cleștele de tras focul, prefăcându-se că o bate pe ea, care a început să-și ceară iertare că a consumat apa. Busuioc a înșfăcat găleata goală și a zbughit-o la fugă prin ploaie și prin glod ca să nu o bată Lupu pe Ioana din cauza toporului. Dar în urma lui Busuioc, ei se prăpădeau de râs. Ioana nu-l iubea pe Toader al ei și mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în chiuvetă, așteptând apa caldă. Și până atunci dau drumul la televizor. Un film bun! Au uitat de vase și apa curge, umple chiuveta, dă pe de lături. În pauza filmului, Lucy merge la bucătărie. − Inundație! Am uitat apa! Mop, găleată, cârpe. Apa a intrat sub dulap, în sertare, peste tot. După o oră de muncă se pare că s-a rezolvat, dar cineva sună la ușă: Era vecina de jos. − Unde-i Barbie? Mi-ați inundat bucătăria! − Ăăă... noi...., ăăă
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3085]
-
ca să le citească, îl întrebă pe un ton total neadecvat momentului: De ce nu te legi la șireturi?... Vai, cît de neglijent ești! O să-ți pierzi tenișii prin mocirlă! Bărzăunul se răci complet, ca și cum ar fi turnat cineva pe el o găleată cu apă. Încercă să surprindă ochii Ilincăi, pentru a vedea dacă nu cumva a glumit, dar nu reuși. Ilinca părea străină. Nu mai spuse nimic și chiar încetini pasul, îndepărtîndu-se treptat de Ilinca. Un asemenea răspuns din partea ei era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ivan, puii de-acum doi ani, mai știi?) care probabil că trebuie hrănite, hârțoagele uitate în coșul bicicletei și amintirea lui Auguste cel plin de bunăvoința (Doamne, ce-o să mă fac?), băiatul alergând prin bucătărie și ea răsturnând, din greșeală, găleata plină cu apă, rămasă de dimineață, de când a frecat po delele cantinei (Nu sunt bună de nimic, de nimic...) ca să fie curate, să le găsească oaspeții curate, dar nici azi nu au avut nici un client (Nu ai avut. Tu. Ești
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nevastă, a cui o fi fost ea timp de treizeci de ani, cu care se potcovise peste noapte îl va auzi și va binevoi a discuta și lămuri neînțelegerea. Trânti de câteva ori ușile de la dulăpioarele din bucătărie, scăpă intenționat găleata de gunoi de la o înălțime apreciabilă, târî cele două scaune de care dispunea la fața locului dintr-un colț în altul al încăperii și începu să lălăie o melodie cât putea de tare. Și fals. Chestiune pe care o făcu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]