519 matches
-
tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
sugerase acea discretă complicitate, care, ca să zic așa, era al doilea "eveniment" după întoarcerea ei de la mare. "S-a terminat?" zise. "Nu... Credeați, zisei cu ironie, că..." "A! Nu, mă întrerupse, dar n-ați observat că săriseră toate ca niște gaițe?... Eu am o sensibilitate la indiscreție, prefer să bat "în retragere", nu pot să suport, chiar dacă nu sânt vizată direct..." "Așa, deci!" Știu că așa se trăiește, continuă, dar în mine au alt ecou..."' Începui să mă plimb prin birou
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
putea scăpa de el..." "Mă străduiesc..." "Cu succes?" "Hm! (și făcu un gest cu palma) așa și-așa! Știu, de pildă, cum v-am spus, că e mai bine să mă retrag." " Nu e o lașitate, cum spunea una din gaițe?" "Ba da, dar dacă ași fi "vitează" înfrîngerea ar fi mai dureroasă decât gândul că sânt lașă. Știu că nu sânt Fiindcă, deși nu sânt slabă, nu pot să rezist coaliției... Nu rezistă nimeni..." "Ba da, zisei, de pildă să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ieși prin pădure. Te invit la cârciumioara din cartierul meu. Îți convine? Sau ai vrea să mănânci acasă?" "Daaa, zise, la cîrciumioara! Îmi convine perfectamente. Plecăm împreună de-aici, nu?" "Bineînțeles, dacă nu te deranjează că o să fim văzuți de gaițele de sus!" "Daaa, se neliniști deodată, dar mai mult simulând, nu e bine să fim văzuți, chiar plec în biroul meu (și se ridică), așteptăm mai bine un sfert de oră să se care ele și pe urmă plecăm și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la limba română. Femeile sinucigașe ale lui Kirițescu se omoară spontan. Florentina din piesa omonimă are o criză de remușcări în finalul dramei și sare pe fereastră mai scurt decît Tosca lui Puccini peste zidul castelului Sant'Angelo. Margareta din Gaițele preia din scrisoarea soțului ei către amantă ideea că acesta ar putea bea laudanum, un tranchilizant pe bază de opium. A fi o "băutură a uitării și a neantului" după livrescul soț, lichid aflat la îndemînă pe noptieră. Prinzînd din
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
în cadrul intervalului în care vânătoarea este admisă. Prezentăm în cele ce urmează speciile respective, precum și cuantumul amenzilor aferente, care se vor achita pentru fiecare exemplar afectat în parte: l mamifere - mistrețul - 500 de lei; viezurele - 50 de lei l păsări - gaița și graurul - 1 leu; stăncuța, varietățile de sturzi (de vâsc, cântător, de vii, de iarnă) și stârcul cenușiu - 2,5 lei; ciocârlia - 5 lei; guguștiucul, varietățile de porumbei (gulerat, de scorbură), prepelița și turturica - 10 lei. M. Horescu Crosul Loteriei
Agenda2005-30-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283984_a_285313]
-
bl. 3, Sc. B, ap. 15 țel. 049439919 DIACONU ANA LUMINIȚA Slatina, str. A I Cuza, nr. 9, bloc cam 1, sc. B, ap. 22 țel. 049415906 DRAGAN MIHAELA Redea EPARU ELENĂ Slatina, str. N. Titulescu, nr. 36 țel. 049423033 GAIȚA AUREL Scornicești, sat Negreni, nr. 152 țel. 0494646578 ISTRATE EMIL LUCIAN Slatina, str. N. Titulescu, bl. 39, sc. A, ap. 7 țel. 049432589 MACRI ELENĂ �� Slatina, Str. Drăgănești, bl. 12, Sc. A, ap. 9 țel. 049411254 MALCOTA SAFTA Slatina, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
știe de pălăria lui Spirache din Titanic Vals, scumpă, de felui, ca nobilă inutilitate, și apoi sacrificată, tot mai mult, rațiunii practice a familiei? Până, de altfel, la desființarea ei - de unde era un moft aristocratic, ajunge o pomană burgheză. În Gaițele lui Kirițescu, lumea devine ceva mai selectivă: „Cum îmi stă, țațo, cu pălărie?” (pretenția); „Parcă ești un câine cu oala-n cap” (sancțiunea). Orice complezență a dispărut. Pălăria pică, deci, între două lumi. De la pălăriile spectaculoase, ca ale eroinelor de
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
unei existențe, în care prima ar fi trăit-o în formă de pasăre. Aceasta ar explica de ce fiecare om seamănă cu o pasăre anumită; de ce unul e hrăpăreț ca un uliu, altul ursuz ca o bufniță, altul vorbăreț ca o gaiță... În unul din cupletele aceste, Poenaru prezenta pe omul politic, oportunist, nestatornic, plimbându-se din partid în partid, care, în prima sa existență, n-a putut fi altă decât un biet porumbel, un porumbel vagabond. Versul final al cupletului era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Lovinescu ș.a. Cele două serii sunt susținute cu fonduri de G. M. Samarineanu, el însuși poet și romancier. Începând din 1926 sunt prezenți cu proză scurtă Cezar Petrescu (Admiratorii naturii, Natura, natura!, Domnul Sgârcea, Taina, Sfârșit de vacanță, Solitudine, Duduia Gaița), Gib I. Mihăescu (Vin nou), Ion Dragu (Culegătorul de fluturi, Resemnare, Păianjenul roșu) ș.a. Colaborează cu versuri Ioan I. Ciorănescu (Fântâna), căruia postum îi apar poeziile Felinarul, Scrisoare de ftizic, Păr blond, George A. Petre (Ciripire de primăvară, Apus), Nuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
și poate c-ar fi reușit măcar să-i smulgă o întîlnire scurtă, atît cît îi trebuia lui să-i arate femeii că știe să fie un interlocutor de valoare, "cel mai mare trombonist", cum îl tachina Liuță -, dacă nu era gaița aceea de Mioara, care se ținea scai de el, cu tot felul de propuneri mărețe de subiecte pentru instruirea de a doua zi. O femeie tînără căreia nu-i tăcea gura decît în clipele în care o săruta, mai s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
minor, rezultând din lipsa de educație." (Trib. Sup., dec. nr.18 din 15. III. 1992, Complet de 7 judecători, în Legislația familiei..., p. 499). În problema rAspunderii părinților pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, a se vedea și M. Gaiță, Drept civil. Obligații., Institutul European, 1999, p. 201-211. 310 Instanțele au reținut că, lipsa de educație a minorului de către părinți, trebuie "dedusă întotdeauna din chiar faptul antisocial prejudiciabil, săvârșit de minor" (Trib. Sup., dec. nr. 18/15.03.1982, Complet
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
A se vedea, de pildă, I. V. Stalin, Cu privire la întrebările politicii agrare în URSS. Cuvântare ținută la Conferința agrarnicilor marxiști, 29 decembrie 1929, în I. V. Stalin, Opere, vol. 12, Chișinău, 1952, p. 185, 198-199, 204. • Constantin I. Stan, Alexandru Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii 1940-1941, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1997, p. 99-109. În perioada interbelică, facultățile de agronomie și teologie din Iași au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene. În primii ani de după război în Basarabia mai activau doar patru licențiați în teologie de până la 1940 (Nicolae Negru, Paul Mihailă: Transplantarea Basarabiei, în Memoria refugiului, Chișinău, 2000, p. 142-145; Stan, Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia, p. 99-109; Vasile Țepordei, Iubim Basarabia, București, 1998; Anatol Petrencu, Deportarea populației românești din Basarabia și alte crime ale autorităților sovietice, săvârșite în iunie-iulie 1941, în „Analele Sighet“ (București), vol. 1, 1995, p. 361; A
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ștefan 443. Fulvii 477. Funderburk, David Britton 331, 333, 335, 338. Furet, François 19, 121, 123, 498, 502, 508, 509, 510, 513. Furii 477. Gafencu, Grigore 340, 344. Gafencu, Vasile 405. Gafton, Iosif 229. Gagiu, I. 239. Gaidys, Vladas 404. Gaiță, Alexandru 403. Gaiță, Stan 403. Galețchi (Galițki), Simeon 405. Galițki, v. Galețchi. Galliou, P. 479. Galsterer, H. 475. Gamburd, Moisei 400. Gane, Constantin 171, 176, 181, 183, 433. Garami, Ernö 310. Garașanin, ministru de externe 298. Garbai 308. Garcia Brosa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
477. Funderburk, David Britton 331, 333, 335, 338. Furet, François 19, 121, 123, 498, 502, 508, 509, 510, 513. Furii 477. Gafencu, Grigore 340, 344. Gafencu, Vasile 405. Gafton, Iosif 229. Gagiu, I. 239. Gaidys, Vladas 404. Gaiță, Alexandru 403. Gaiță, Stan 403. Galețchi (Galițki), Simeon 405. Galițki, v. Galețchi. Galliou, P. 479. Galsterer, H. 475. Gamburd, Moisei 400. Gane, Constantin 171, 176, 181, 183, 433. Garami, Ernö 310. Garașanin, ministru de externe 298. Garbai 308. Garcia Brosa, G. 472. García
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se ițeau spre cerul albastru senin. ș...ț Am întors Chryslerul ș...ț și m-am strecurat cu grijă printre stâncile uriașe de granit, pe după o cascadă mică, printr-un labirint de stejari negri, acacia, merișori sălbatici și liniște. O gaiță albastră țipă pe o ramură și o veveriță se oțărî la mine, izbind nervoasă cu una din lăbuțe conul de pin pe care-l ținea. O ciocănitoare cu creastă stacojie încetă să mai ciocănească în întuneric, suficient cât să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de post numit Guist Mihai... și alți oameni de nimic care au fost săraci și care tot au furat”30. „Primii comuniști aici În sat or fost ăi mai amărâți. Era un bătrân, un bețiv, unu’ Duicu Mikșa, era unu’ Gaiță, tot bătrân, toți ăia amărâți, săracii s-or băgat la comuniști și ăia or condus comuna.”31 Doctrina comunistă „este adversara creștinismului... Se vor dărâma biserici, rămânem fără preoți. Crescând În religia creștină, am urât cu Înverșunare comunismul”32. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Elevul descoperă că în fabulă faptele și atitudinile omenești sunt înlocuite cu fapte și atitudini ale animalelor (sau obiectelor neînsuflețite). Descoperă că pentru a arăta cât de urât este să te lauzi, fabulistul poate să imagineze o întâmplare cu o gaiță și pentru a arăta cât de demn de dispreț este lăcomia, el se poate referi la un lup sau un urs. Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
unde s-a prezentat un curs de degustare de vinuri, perlele viticulturii locale „Zghihară de Huși” și „Busuioaca de Bohotin”, mulțumiri pe această cale domnilor director, prof. Teodor Botezatu, prof. bibliotecar, Angelica Marcu și competentei tehniciene viticole, doamna prof. Eugenia Gaiță. Ziua s-a încheiat la Pădureni, o localitate unică prin faptul că primăria este mai mică decât biblioteca și că se preconizează mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de clădire (nu a primăriei). Mulțumim primarului comunei d-lui
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]