15,944 matches
-
Pe măsură ce povestesc, nu mai am de-a face cu el. Dar dacă îl uit, mi se strecoară în vorbe, mă trezesc cu el în orașul în care-mi petrec vacanța... Da, da. Cine se holba astă-iarnă la mersul trenurilor în gară la Sibiu? Vlăjganul. Cu picătura înghețată în vîrful nasului. Cu vlăjganul am fost ca un arc ținut întins atîta vreme, că, dacă i-ai fi dat drumul, n-ar fi țîșnit, ci ar fi căzut pur și simplu. Și arcul
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
cluburile, pasiunea pentru velociped (cu povestea amazoanei Mița Biciclista); apoi parcurile (Cișmigiul, odinioară parc al servitorimii), Teatrul Național, cimitirul Bellu (spațiu unde putea fi făcut un adevărat studiu de mentalitate datorită panopliei de epitafuri), cofetăria-lume Capșa, halele (corn al abundenței), gările, filantropia, serbările urbane. Nu este vorba neapărat de paseism delicios, ci și de recuperare boemă și revitalizatoare. Este rememorat, de aceea, și Bucureștiul supus ochilor venetici, ca oraș-cocteil, o pizza orientalo-occidentală (am putea spune astăzi), un potpuriu în care luxul
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
compătimești ipocrit pentru nopțile în care eu am tastat anonim cu degetele moi ale celui care nu mai eram de mult diluat în lumina crepusculară a monitorului parcă îngropat în mine trupul vorbește degetele scriu dar inima mea e o gară cu șinele scoase weekend cu patru pereți cât de lung poate fi și sfârșitul unei săptămâni cât pot dura două zile puse cap la cap dar până și bulevardul din centru a asurzit în acest oraș cu ferestre înțepenite tu
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
În ultimii ani, amintindu-mi uneori de ea, mi-am dat seama că, fără să știu, am fost îndrăgostit de dînsa! Da, fără să știu! Spre deosebire de Celesta care, bănuiesc, ca orice femeie, știa. Odată, nu știu de ce, eram pe peronul gării din D. Celesta Tenzi pleca la Cluj. Și din fereastra unui vagon mîna ei lungă și albă, flexibilă, a izbucnit și a început să se zbată grațios a bun-rămas. Nu zăream decît acest membru fluid echivoc, semănînd mai mult a
Fie-ne țărîna sfîntă! Și fluturii ușori by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13039_a_14364]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Aventurile lui Tom Sawyer le-am citit pentru prima dată la vîrsta de 7-8 ani, pe cînd stam la Belcești unde tatăl meu era șef de gară, mai bine zis de haltă. Locuiam chiar în gară, la etaj. Tot atunci am citit și Robinson Crusoe și, curios, Aventurile lui Gordon Pym. Plus 20.000 de leghe sub mări. Cel puțin de cărțile astea îmi aduc aminte. Prima
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Aventurile lui Tom Sawyer le-am citit pentru prima dată la vîrsta de 7-8 ani, pe cînd stam la Belcești unde tatăl meu era șef de gară, mai bine zis de haltă. Locuiam chiar în gară, la etaj. Tot atunci am citit și Robinson Crusoe și, curios, Aventurile lui Gordon Pym. Plus 20.000 de leghe sub mări. Cel puțin de cărțile astea îmi aduc aminte. Prima a fost Robinson Crusoe. Totuși, ca inițială lectură memorabilă
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
pe pereții sarcofagului semnele sunt aproape distincte; mâine (poimâine) chipul lor ar putea deveni obscur și rigid. Eu pot înțelege, dar mai rămân amprentele vinete ale mâinii ce nu mai scrie pleoapa închisă buzele strânse. Mereu aceeași vedere. Spirală Dincolo de Gară începe vidul locul unde toate trenurile sunt trase în jos de o forță obscură așa cum și tu tragi după tine toate-zilele-toate nopțile- toate diminețile. Acolo câini de oțel își dispută oase desprinse din scheletul verii, copiii rostogolesc cercuri de fum
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
moare nimeni de dorul nostru până-ntr-o seară când sus, în Crucea Sudului, Lebăda se apleacă la urechea mea și șoptește cuvinte ademenitoare ce-mi acoperă inima cu o lespede de piatră. Prin lentila dezordonată a dimineții se zărește Gara și întunericul înaintând pe picioarele lui de miriapod paralitic. Semne particulare Încet, sub pojghița visului în subsolul realului răsar comorile nopții. Trupul de fum doarme alături câinele latră abulic pisica veghează calea dreaptă a unor șoareci de pluș. Prelungi, degetele
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
înger plesnea, în sfîrșit, într-un hohot gîlgîitor! Toți (acum era voie!) rîdeam fiindcă el, cedînd primul, mîncase virtual mîță moartă! Strașnic joc! Aveam 6-7 ani, stam la Belcești, un sat pe linia Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula printre țărăneii cu care mă jucam: „- Ce faci moșule-n pîrău?”/ „- Trag femeia la gealău!”/ „- Moșule, să vin și eu?”/ „-Măi băiete, tare
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
un măr și ce se mai găsea prin casă, pe urmă autobuzul 38, doar eu, șoferul și doi-trei muncitori de la Regie, eram năuc de somn, mă străduiam, printre hurducături, să reconstitui fantasmele de peste noapte - merita, visam întotdeauna îngeri -, în fine gara exalând mirosuri grele, găseam acceleratul tras la linia a șasea, urcam la clasa boierească (aveam abonament lunar), mă tolăneam pe canapeaua îmbrăcată în catifea albastră și deschideam o carte, în câteva minute se auzea semnalul plictisit al împiegatei anunțând plecarea
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
cu ușurătate odată cu plecarea mea de la Nucet - când își sfârșea rechizitoriul Ioviță se ridica, își pipăia decent prohabul, mai arunca asupra noastră - a lui Tinel în speță - vreo câteva săgeți otrăvitoare, își controla Pobeda de la mână și o zbughea la gară, fugea cât îl țineau picioarele de teamă să nu piardă cursa de Târgoviște. Directorul, nervos, schimba cu mine câteva cuvinte ireverențioase referitoare la bovine, rasă a activiștilor de meserie, dădea instrucțiuni portarului de noapte și pleca în sat unde dormea
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
mult „Luceafărul” cu periodicitate bilunară, unde descoperisem cu surpriză nume de scriitori ca Velea și D.R. Popescu, ce aduceau un aer proaspăt în presa noastră literară pângărită de lozinci bătute în cuiele proletcultismului, la Titu coboram și cumpăram țigări - o gară mare, mohorâtă, peronul gol, acoperit cu resturi de mâncare, hârtii semințe, flegme, sticle goale, pe urmă împiegatul, un șuierat prelung, urcam, în două ore mă aflam în vechea capitală a Țării pe unde hălăduisem cu ani în urmă disperat și
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
amețit, orașul mi se părea străin, puteam la fel de bine să mă aflu la Râmnic sau în altă parte, mergeam împleticit pe străzi cu nume de voievozi, aveam senzația că mă trezesc buimac de sub anestezie, peste o oră mă aștepta la gară garnitura care urma să mă aducă înapoi acasă. *** Când nu aveam învățământ politic îmi petreceam duminicile cu Cornelia la tanti Marioara; mătușe-mi îi intrase în cap că viața mea la țară și naveta îmi dăunează, nu se gândea în mod
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
că Andrei să plece o dată cu Vasilica, mîine dimineață, cînd ea se duce la lucru, iar apoi să ia un taxi, din stradă. Se poate preface că trebuie să prindă un tren și-i poate cere șoferului să-l ducă la gară, așa cum ați făcut data trecută, cînd ați venit amîndoi aici de la Anca. Apoi o să vină aici pe jos. - Pe stradă, la ora aia? Precis o să-l recunoască cineva. - Cum o să-l recunoască, dacă are barbă? Nu fii proastă! - Vrei să
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
Mă întreba, invariabil, dacă mai lucrez la "lindicologie"!! Ideea lui fixă era că trebuie înființată o astfel de știință! L-am dezamăgit! 2) Farmacista, lungă, slabă, învăța limba engleză fără profesor, purta perucă și vindea într-o farmacie aflată-n gară, prezervative pentru colectiviști. Avea o "buză de iepure operată"! 3) Contabila Tuța, femeia cu curul cel mai rotund, mai aliotman, din localitatea Dxxx! {i-l purta-n fuste scurte, crăpate, perfect conștientă de ce miracol i se întîmplă-n spate. Soțul ei
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
de albine. O noapte întreagă am călătorit cu trenul care gemea de călătorii estivali. Legănată de roțile elegantului vagon de dormit, am împărțit cușeta cu fetița mea și guvernanta ei. Mergeam spre o țintă necunoscută pînă atunci dar atrăgătoare. Din gara Bazargic ne-a luat un autobuz și ne-a lăsat într-o gară mică de pe peronul căreia ochii mei au deslușit marea. Totul era miraculos. Lumea, oamenii, expresia lor, graiul lor, totul făcea parte dintr-o arie geografică inedită. Lumea
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
estivali. Legănată de roțile elegantului vagon de dormit, am împărțit cușeta cu fetița mea și guvernanta ei. Mergeam spre o țintă necunoscută pînă atunci dar atrăgătoare. Din gara Bazargic ne-a luat un autobuz și ne-a lăsat într-o gară mică de pe peronul căreia ochii mei au deslușit marea. Totul era miraculos. Lumea, oamenii, expresia lor, graiul lor, totul făcea parte dintr-o arie geografică inedită. Lumea circula prin așezarea orientală, curgînd ca un rîu în jos spre plaja mării
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Raicu, Nu trebuie să vă mire că ieri, în lista incompletă de "personaje", l-am trecut și pe Florin Mugur. Și dînsul a fost în Arcadia! Într-o bună zi s-a dat jos dintr-un tren accelerat pe peronul gării, c-o valiză enormă în mînă, speriat de mine și de moarte. Era, pe atunci, șef adjunct la revista Argeș, trăia o mare derută a vieții și, aș spune, a creației, căuta o salvare și credea că în altă parte
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
devenea un infern al ratării definitive. N-a rezistat, a șters-o peste cîteva zile! Pentru că am alunecat în "rezervația naturală de îngeri", să notez alte cîteva personaje. Soția unui casier de bilete impotent, care a fost prinsă cu șeful gării într-un (incredibil!) dulap. Preotul Cîrneală, mare jucător de poker, scurs cu religiozitate de bani de profesorii mai tineri, mai rezistenți la băutură (în urma unui accident de mașină s-a ales cu un diabet!). Soția superbă a croitorului din sat
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
ales cu un diabet!). Soția superbă a croitorului din sat, umblînd c-o vacă la fel de frumoasă în așa fel încît, în memorie, le văd mereu, înjugate la aceeași dorință! Pușcașu, o fată grasă, isterică, făcea false crize de epilepsie în gară și, cînd o aduceau la spital, mă înjura cu voluptate (pînă la urmă a rămas gravidă cu un milițian și s-a calmat)! Dar să nu exagerăm!! Ieri, în stradă, într-o lumină albă, rece de toamnă, am avut, pentru
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
brusc și parcă zăresc ceva, nu știu precis ce, dar am senzația că aș putea comunica, aș putea bucura, aș putea să fiu iar viteaz și pur printre cuvinte, ah, nu, nu, ci acum, după ce am cărat un frigider la gară, l-am urcat icnind în vagonul de bagaje și-am înjurat din toată inima obiectul! "Umiliți și obidiți", dar nu de oameni, de obiecte! Poate că de asta am încercat permanent, din răsputeri, să mă pun bine pe lîngă ele
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
Radu Sergiu Ruba CA-NTR-O OGLINDĂ Poet asta-i meserie? Aud că nu e trecută mi-a spus ca șef de gară un prieten nici în registrul meseriilor unde scrie cinstit lăutărește tot ce face un popor ce construiește el nu figurează deci nu există. Cu toate că literatură am mai văzut pe unde-am umblat uite bunăoară acu vreo două seri când stăteam
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
sării spune înecatul am să duc cu mine soarele coborând în mare nu voi purta pe corp nici o urmă n-am să simt durerea doar ochii doar ochii care au aruncat pietrele o simplă problemă copilăria mea a plecat din gara A acum treizeci și ceva de ani și a redus viteza ca să ajungă în gara B cât mai târziu din direcția opusă tot vine un tren fără geamuri fără mecanic cu pasageri de care nu-și amintește nimeni trenul trece
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
pe corp nici o urmă n-am să simt durerea doar ochii doar ochii care au aruncat pietrele o simplă problemă copilăria mea a plecat din gara A acum treizeci și ceva de ani și a redus viteza ca să ajungă în gara B cât mai târziu din direcția opusă tot vine un tren fără geamuri fără mecanic cu pasageri de care nu-și amintește nimeni trenul trece prin gara B trece prin gara A eu nu urlu nu mă doare nimic e
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
acum treizeci și ceva de ani și a redus viteza ca să ajungă în gara B cât mai târziu din direcția opusă tot vine un tren fără geamuri fără mecanic cu pasageri de care nu-și amintește nimeni trenul trece prin gara B trece prin gara A eu nu urlu nu mă doare nimic e o simplă problemă de fizică se cere să se afle cum s-au ciocnit cele două trenuri fără să se audă nimic cine m-a azvârlit pe
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]