8,861 matches
-
concepte filosofice abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea în acest sens art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
normativ. De aceea, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, „în România, respectarea [...] legilor este obligatorie“ (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
acestor norme concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Totodată, s-a reținut că trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea (...) legilor este obligatorie“. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
categorie de venit nu se încadrează între sursele de venituri proprii prevăzute de art. 65 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 nu este de natură să afecteze vreo dispoziție constituțională, întrucât Curtea Constituțională reprezintă, conform art. 142 din Legea fundamentală, garantul supremației Constituției. Astfel, în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea nu este competentă să verifice necorelările dintre norme din legislația infraconstituțională, ci doar conformitatea legislației infraconstituționale cu normele constituționale. Mai mult, art. 56 vizează contribuțiile financiare ale cetățenilor, și nu ale
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
și deci constituționalitatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din Constituție: (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, regimul ordonanței de urgență se referă la: – cazurile în care poate fi
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din Constituție: (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, regimul ordonanței de urgență se referă la: – cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia [art.
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de urgență. Astfel, Parlamentul în calitate de autoritate legiuitoare deține pârghiile necesare de control asupra Guvernului și sub acest aspect. De asemenea, legile de aprobare sau respingere a ordonanțelor de urgență pot fi atacate la Curtea Constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției, de către subiecții stabiliți de Legea fundamentală, respectiv Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de către cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
inițial“ - dispoziții opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituționalității unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituționale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, și ale art. 147 alin. (4), potrivit cărora deciziile Curții sunt general obligatorii (Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, cu titlu exemplificativ). ... ... -----
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
notificării scrise în baza anexei 2 la Acordul de contribuție, în conformitate cu clauza 9.2. din Acordul de contribuție. ... f) În lumina celor de mai sus și în vederea intrării în vigoare a Acordului de contribuție, România, în calitate de garant, și Comisia, în calitate de beneficiar, încheie prezenta garanție reciprocă pentru a reglementa termenii și condițiile pentru acoperirea garantării obligației României de rambursare, astfel cum sunt prevăzute la preambul lit. (e). ... Prin urmare, 1. Interpretare 1.1 Preambulul la Garanția reciprocă
ACORD din 2 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260211]
-
la Convenție consacră un principiu fundamental într-un regim politic veritabil democratic și are, prin urmare, o importanță capitală în sistemul Convenției (Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, 2 martie 1987, pct. 47, seria A nr. 113). Rolul statului, ca ultim garant al pluralismului, implică adoptarea de măsuri pozitive pentru „a organizaˮ alegerile democratice în „condiții care asigură libera exprimare a opiniei poporului privind alegerea corpului legislativˮ (ibidem, pct. 54). ... 39. Curtea mai reamintește că sintagma „libera exprimare a opiniei poporuluiˮ înseamnă
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat. În consecință, ținând seama de dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și de cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea [...] legilor este obligatorie“, legiuitorul are obligația de a reglementa, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției, pasivitatea acestuia
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
și art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 și al Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 193/2000), iar persoanele fizice ce au calitatea de garanți avaliști nu sunt executate silit în prezentul dosar de executare. ... 11. De asemenea, s-a arătat că persoanele fizice nu au la rândul lor calitatea de consumatori în sensul legii, ci pe aceea de profesioniști, având în vedere raportul funcțional
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
hotărârii, prima instanță a reținut că între creditoare și pârâtă s-au încheiat mai multe contracte bancare, o parte din ele fiind garantate cu bunuri imobile, iar altă parte fiind garantate de către numiții A și B în calitate de garanți avaliști. Executarea silită a fost pornită de creditoare pentru suma totală de 6.466.509,73 de euro plus 10.845.274,92 de lei. ... 15. Cererea a fost înregistrată pe rolul biroului executorului judecătoresc, fiind astfel constituit Dosarul execuțional nr. xxx/2020. ... 16. Ulterior constituirii dosarului
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
ci profesioniști, având în vedere raportul funcțional dintre societatea debitoare și aceștia, ca asociați în cadrul debitoarei persoană juridică. ... 31. Cele 6 contracte de credit încheiate de bancă cu societatea debitoare au fost semnate de persoanele fizice în calitate de garanți avaliști, și nu în calitate de codebitori sau fidejusori. ... 32. Un alt aspect se referă la pragul maxim admis de lege de 250.000 de euro pentru care legea prevede accesul la procedura dării în plată, condiție care nu este îndeplinită
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
că legea încalcă principiul separării carierelor, deoarece judecătorii, care sunt majoritari în CSM, ajung să selecteze procurorii care să poată ancheta magistrații, se arată faptul că o astfel de soluție nu este neconstituțională, dimpotrivă, CSM, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție. Din acest punct de vedere, activitatea procurorilor desemnați să efectueze urmărirea penală în cauze cu magistrați se situează în zona de interferență a carierei pentru procurori, dar și pentru judecători, sens
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice. ... 44. Concluzionând asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că, potrivit Constituției, CSM, în componența sa plenară, este garantul independenței justiției. Constituția nu reglementează expres principiul separării carierelor, prin urmare revine legiuitorului să stabilească atribuțiile Plenului și ale secțiilor, cu excepția celor care sunt stabilite expres de Constituție. În ce privește procedura desemnării procurorilor, faptul că procurorii nu sunt
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
atribuție presupune, în mod nemijlocit, cercetarea conturilor entităților verificate în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității, iar prin exercitarea atribuțiilor specifice acestei instituții, precum și a misiunii pe care o îndeplinește, potrivit legii, Curtea de Conturi este garantul legalității modului în care se cheltuie banul public. ... 14. În cadrul desfășurării activităților sale specifice, Curtea de Conturi verifică și urmărește modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și dacă execuția bugetului
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
emisă de FNGCIMM/FGCR, după caz, în numele și în contul statului are următoarele caracteristici principale: .......................................... b) este necondiționată - contractul prin care este furnizată protecția nu conține nicio clauză asupra căreia beneficiarul protecției nu deține controlul, clauză care să poată scuti garantul de obligația de a plăti în termen de 90 de zile calendaristice de la data primirii de către FNGCIMM/FGCR, după caz, a cererii de plată în cazul în care beneficiarul nu achită la termen plata scadentă/plățile scadente; ... ........................................... e) acoperă maximum
HOTĂRÂRE nr. 206 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251667]
-
care permite cumpărătorului extern să achiziționeze bunuri/servicii de la exportatorul român și să le achite la un anumit termen de la livrare (plata pe credit); ... 4. datoria - valoarea facturilor scadente, exigibile, nedisputate; ... 5. debitor - cumpărătorul extern (public sau privat) sau garantul acestuia, care are obligația de a plăti contravaloarea bunurilor/serviciilor exportate. ... 6. debitor public - orice entitate care reprezintă, sub orice formă, însăși autoritatea publică și care nu poate fi declarată insolvabilă din punct de vedere juridic sau administrativ: fie entități suverane
NORMĂ nr. N3.3.2 din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254440]
-
arbitrară a unui contract de către un debitor privat, respectiv orice decizie arbitrară de a întrerupe contractul, inclusiv refuzul arbitrar de a prelua bunurile livrate conform contractului, fără a fi îndreptățit să o facă; (ii) insolvența debitorului privat și a garantului său; (iii) neplata prelungită de către un debitor privat și de către garantul său a unei datorii rezultate din contract. ... b) riscuri politice: (i) riscul ca un debitor public să nu plătească la timp; (ii) riscul ca un debitor public
NORMĂ nr. N3.3.2 din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254440]
-
de a întrerupe contractul, inclusiv refuzul arbitrar de a prelua bunurile livrate conform contractului, fără a fi îndreptățit să o facă; (ii) insolvența debitorului privat și a garantului său; (iii) neplata prelungită de către un debitor privat și de către garantul său a unei datorii rezultate din contract. ... b) riscuri politice: (i) riscul ca un debitor public să nu plătească la timp; (ii) riscul ca un debitor public sau o țară să împiedice realizarea unei tranzacții de export; (iii) riscuri care
NORMĂ nr. N3.3.2 din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254440]
-
condițiile împărțirii proporționale a riscului între stat și instituțiile de credit. Dobânzile, comisioanele și orice alte costuri generate de participarea la program nu sunt acoperite de garanția de stat; ... p) garanții colaterale - garanțiile reale și personale constituite de beneficiarul finanțării/terți garanți în favoarea instituției de credit finanțatoare și a statului român, prin M.F., proporțional cu procentul de garantare, altele decât garanția de stat și ipoteca legală imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor finanțate prin credit, care pot fi luate în considerare de
PROCEDURĂ din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254397]
-
al garanției, cu excepția cazului în care cumpărătorul protecției nu plătește la scadență costul protecției; ... b) este necondiționată - contractul prin care este furnizată protecția nu conține nicio clauză asupra căreia beneficiarul protecției nu deține controlul, clauză care să poată scuti garantul de obligația de a plăti în termen de 90 de zile calendaristice de la data primirii de către FGCR a cererii de plată în cazul în care beneficiarul nu achită la termen plata scadentă/plățile scadente; ... c) este directă și expresă
PROCEDURĂ din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254397]
-
la restanță a creditului, împreună cu următoarele documente: a) contractul de credit, inclusiv anexele, însoțit de toate actele adiționale încheiate la acesta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul; ... b) cererile de executare silită a beneficiarului și a tuturor terților garanți înregistrate la executorul judecătoresc și/sau, după caz, cererea de deschidere a procedurii de insolvență a beneficiarului/declarația de creanță, împreună cu dovada transmiterii documentului la instanța competentă, documentul care atestă preluarea în posesie, în mod pașnic, a bunului afectat garanției, dacă
PROCEDURĂ din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254397]
-
proiectele de legi ale justiției se urmărește garantarea și respectarea următoarelor principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă, transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenței justiției, funcționarea eficientă a instanțelor, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]