373 matches
-
Ascundea momentul transpirației înadins ca să rămână în izul ei; numai când începea tremurul cerea speriat să fie premenit, dar nu lăsa să-i ia cămașa de tot. O mai ținea pe pat așa udă, probabil aberații ale febricitații, deoarece și gargara, limonada le ținea în gură mult, ceea ce-i umfla obrajii și-1 făcea hidos; le ținea acolo mult "pînă se încălzesc", zicea, și uneori cobora fără voie din pat, așa, în cămașă, aproape gol, oribil, uitîndu-se în oglindă, plăcîndu-i vedenia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ea caută o formulă poetică prin care să se diferențieze de toți ceilalți poeți din istoria literaturii și găsește una, care, într-adevăr, o diferențiază, dar nu este... poetică. Textele care rezultă din această strădanie sunt abracadabrante și nu emoționează: „Gargară / cu supa / de particule, / tichetul pierdut / al ceasului / apărat, / în palma / psalmului/ credul. // Mestec / miezul uscat / al strigătului / umed... / diger/ refularea ideii, / piesă metalică / refuzată.“ (Compostare) Originalitatea de acest fel este lipsită de lirism ca și versificarea mecanică și desuetă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu pleci odată? Vrei să întîrzii?! ― Nu, tată!... uitasem un caiet și... ― Hai, grăbește-te, că-ntîrzii și poți avea neplăceri! ― Da, uite, acuma plec! Tata intrase în baie. Eu, după el. ― Tată!... ― Glu, glu, glu... phol, phol, phol... ptiu! Făcea gargară cu Odol. ― Ce e, mă, tot n-ai plecat?! ― Nu, tată ...ă, ă, ...și, ă ...uite ce e, ăă ...aș vrea să-ți spun ceva! ― Ce să-mi spui?... Hai, spune-mi odată, și pleacă! ― Aș vrea să-ți spun
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
rămână în stomac. Tipul care a făcut gură la gură apucă sticla de apă oxigenată și-și dă capul pe spate. Luând vreo două înghițituri, își clătește gura. Cu fața nemișcată spre tavan, cu ochii închiși, cu gura deschisă, face gargară cu apă oxigenată. Apoi se îndoaie de mijloc și scuipă în chiuveta de metal. Toți respiră mirosul de înălbitor al apei oxigenate, sub damful de latrină care iese din plămânii Suflătoarei Betty. Directoarea cere să fie adusă o trusă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
radio. Era trecut de miezul nopții când a ajuns Takamori acasă. — Vaporul sosește la ora șase dimineața. Ce te faci dacă nu te poți trezi pentru că ești prea obosit? își cicăli Tomoe fratele, dar Takamori, nepăsător ca de obicei, făcea gargară la chiuvetă, de răsuna toată casa. — N-ai tu grijă! spuse el. Nu vor ajunge la mal înainte de ora zece din cauza vămii și a controlului medical. Nu-i nevoie să mă grăbesc. „E complet neserios“, gândi Tomoe. „Nu te poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
al acestor organizații. De câte ori în istoria lumii mesajele importante, cele inițiatice n-au fost mascate de chestii vulgare sau pornografice? - Da, așa e, s-a mai întâmplat, avem exemple celebre... Nu pot s-o contrazic. - Ei, să nu mai lungesc gargara, ea e pregătită să dea totul în vileag, are manuscrisul gata, a notat în fiecare zi, poate să demaște rețeaua asta complexă care se dezvoltă în bude, ea a și descifrat sistemul lor de simboluri, dar se teme pentru viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Deștepții de la opoziție au fost totuși prea moi, nu le-au încolțit cum ar fi trebuit pe canalii... Dar Andru a fost bun! A venit cu documentele la el, cu date, cifre, a bătut cu pumnul în masă, nu o gargară inutilă sau sloganuri. Cu materialele pe masă! N-am văzut nimic, nici o emisiune, nu mai deschid televizorul de mult. Dau din cap a prezență. - Dacă nici acum nu se trezesc tinerii, înseamnă că-s tâmpiți! Întotdeauna am spus că speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dar a fost prea târziu. A murit oleacă mai repede. Despre ce lumânare vorbești, Vasile? Nu avea nevoie de lumânare! Noaptea aceasta a fost lumină destulă cât să ajungă și pentru un munte, dacă ar fi murit. Hai, gata cu gargara! Ajunge! Pe acesta îl luăm cu noi, pe celălalt îl tragem în poză, atâta cât a mai rămas din el. Părinte arhimandrit, semnează procesul-verbal și dă-ne, dacă ai, ceva acte de identitate ale decedaților! Era deja 12. Soarele obez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dar licuricii mici au apă din belșug. Eu credeam că la ei se stinge și focul tot cu vodcă. Și-am un foc la inimioară, Gicule, hop șiașa!!! 12.08.2010 Gicu și Edgar Alan Poe Sandule, ia lasă tu gargara care te caracterizează și stimulează-mă cu Încă un ibric! Dar să nu torni În ceșcuțele acestea Înflorate până nu adulmec licoarea precum un câine de pripas. Scumpii mei prieteni, simt că sunt alt om atunci când iau pe nas miros
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Moraru, che ghevara, sezaria și mahalaua cea de toate zilele Ce faci, Sandule, de ce ești trist? Păi ai vrea să fiu vesel? Se ceartă badea cu nașu`, mi se rupe sufletul, n-am batiste pentru toate lacrimile. Hai, mă, lasă gargara, nu mai poți tu fiindcă Își varsă ăia zoaie-n cap, În fața publicului excitat. Vrei să te cred? Șulfă mai ești, așa ai fost, așa rămâi, n-ai cum să te schimbi... Sandu Șpriț prăbușește asupra lui Gore o privirea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
avea douăzeci și cinci de ani, părea pătruns de măreția momentului. Se apropiase de un alt tinerel, și-l tot descosea de unde făcuse rost de armă. Semnase pentru ea? O mai dădea înapoi? Ce fel de cartușe au, de război, sau de gargară? Insul burtos care adusese tricolorele așteptase până ce Vandaxon le împărți tuturor revoluționarilor câte un steguleț. Apoi, ca și cum ar fi învârtit o imaginară manivelă deasupra sa, făcu câteva semne agitate cu mâna dreaptă și o zbughi drept în sus, printre crengile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
În cameră la Lumi. Și de altfel acolo nici să nu se petreacă nimic, Luminița să se afle În vizită la o mătușă, cât despre prietena ei nedespărțită, nimeni nu știe cum o cheamă, unde altundeva să fie decât la gargară, Într-o cameră vecină. Și totuși, tu să mergi Înainte, clătinându-te, tot mai treaz, tot mai Înghețat, pentru că, după ce ai făcut câțiva pași, pe o balustradă atât de Îngustă, devine la fel de greu să te Întorci pe cât de greu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
zăpadă, în acel codru doar lupii își fac politica lor și eu ca tip înzestrat cu bun simț și cu cei șapte ani de acasă bine bătuți pe muchie, nu vreau să mă amestec în politica lor. Dar gata cu gargara, a venit timpul ca să spun că nu sunt nici pe departe un individ fără un orizont politic așa cum mă cred unii, că nostalgiile mele sunt de altă natură decât să mă omoare aleanul pentru un regim socialist rezolut, corupt și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu miere, făcut din toate plantele medicinale adunate de noi vara și puse În săculeți din pânză, un piramidon - așa era pe atunci - sau o aspirină și ne băgam În pat. Dacă ne durea În gât ne spunea să facem gargară cu apă și sare și ne punea comprese cu spirt În jurul gâtului. Dacă ni se infectau amigdalele, le badijona cu albastru de metil. A doua zi nu mai aveam aproape nimic. Mâncam ușor vreo două zile; brânza de vaci
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
mă privește impasibilă în timp ce efectuez o serie de corecturi cosmetice în strălucirea luminii închiriate a băii fără geamuri. M-am spălat pe dinți, mi-am pieptănat chica, mi-am tăiat unghiile, mi-am aruncat niște apă pe ochi, am făcut gargară, m-am dușat, m-am bărbierit, m-am schimbat - și cu toate astea arăt în continuare ca dracu’. Iisuse, m-am îngrășat într-un asemenea hal încât mă apucă groaza de mine însumi și când sunt în cadă, și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în Paris și Roma, vacanțele cînd se ducea special pentru opera din Palma și Beirut, casele din Tuscany, Dordogne și Berkeley Square, vizuina din Barbados, crescătoriile de armăsari, pista de elicoptere din Manhattan... Și în timp ce câinele asta bătrân, plin de gargară, lătra la lună, eu mi-am cruțat un gând tandru pentru planul mea, micul și sărmanul meu plan, pe care îl am în minte de atâta timp. Good Money putea foarte bine să fie un scurt metraj cu un buget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
care au izbutit să descifreze stilul unei epoci și să-i găsească un glas. În politică, revoluțiile se fac pentru instituții noui, în artă nu. Ne proclamăm în stare de revoluție permanentă față de tot ceea ce devine procedeu, sistem, rețetă și gargară în artă. Indiferent de ordinea lor cronologică, de la realismul osificat pînă la suprarealismele în descompunere, totul se poate închide sub același epitaf al neputinței și al istovirii. Singur, spiritul de cercetare, singură, întîmpinarea minunii supraviețuiește”. Eclectismul moderat al revistei intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este marinar activ) s-a trezit mai devreme ca de obicei, a căscat copios, a dat drumul în mod plenar la o flatulență curat prezidențială, a râgâit adânc și profund ca un adevărat șef de stat, apoi a făcut cuvenita gargară cu bere, ca să mai dispară din mahmureala matinală. A deschis agenda de lucru la pagina însemnată cu roșu, intitulată: „Cum să obții pacea interioară”. Și a citit în continuare: “Poți obține pacea interioară dacă termini toate lucrurile pe care le-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ureche, cum ne vine, la ntâmplare! Pentru restul lumii, totuși, încă ne numim păgâni, Corcitură primitivă: turco-grec-maghiar români! Nu degeaba liberalii cu habsburgii-au făcut cloacă Și-au dorit ca Eminescu să fie închis, să tacă! Nu degeaba în instanțe fac gargară ipocriții - Legea apără corupții, doctrinarii și corciții! Nu degeaba chiar și astăzi politicieni de-a dura Dau năvală-n ordonanțe și invocă-ades cenzura! Nu degeaba El Dorado azi se cheamă România, Unde vin tîlhari de-a valma ca să-și umfle
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
proteinele); bromelina, practic, „digeră” celulele moarte și pe cele bolnave și microbii străini din gât; se taie ananasul cuburi, se mestecă bine și se lasă sucul să se scurgă de-a lungul gâtului, dar se scuipă pulpa; sau se face gargară cu sucul proaspăt stors din ananasul copt și se scuipă. Curmale japoneze: curmalele japoneze foarte coapte, negătite calmează durerea de gât și conțin enzime care distrug celulele afectate și microbii străini. Suc de hrean și lămâie: pentru tuse, însoțită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
blondă. Nu și-a dat jos ciorapii. Mi-a zis că are un semn din naștere pe care nu trebuie să i-1 vadă nimeni. I-a plăcut de Șnițel și m-a lăsat s-o sărut fără să fac gargară cu Listerine, așa cum mă punea să fac blondina. Mi-am amintit de scobitura de pe coapsa lui Betty și mi s-a tăiat răsuflarea. — Johnny, tu ai ucis-o pe Liz? întrebă Russ. Grăsanul începu să se agite în scaun: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
grăbim. A dispărut „Veac Nou”. Vă grăbiți, vă grăbiți! Da-r-ar boala în voi de grăbiți ce sunteți! Și dacă a dispărut „Veac Nou”, cu ce sunt eu de vină? Pot eu să-l aduc înapoi? Pot? — Hai, nea Gică, lasă gargara și scoate materialele! — Eu totdeauna am spus - se înfierbântă nea Gică - să fim mai atenți cu sateliții naturali și în special cu „Veac Nou”. Voi nu știți, că sunteți tineri și proști, dar eu am susținut totdeauna să nu scăpăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
sau, la un moment dat, i-am zărit o codiță de pudel pe spinare. Când am privit-o din nou și-am și atins-o cu mâna, n-o mai avea. - E 20 aprilie, zice. Pare ridicolă. - Pari ridicolă. Asemenea gargară poate să și-o permită doar o femeie care n-are sâni. - Și crezi că eu mai am sîni? După foarte puțin: - Nu. Și o s-ajung în curând invizibilă... În fine, pentru ca întreaga scenă să atingă perfecțiunea, din geanta musafirei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mine să se îndrăgostească de Raicopol. "E un om sincer" i-am șoptit unui tip din apropiere, cu o scară, cu o pompă și-o salopetă de zugrav, iar ăla s-a uitat la mine cu o scârbă inimaginabilă... - Lasă gargara, măi, idiotule. Rade, mai bine, ce s-a-ntîmplat! - Cum ce? Omul tavanelor a prins să mă fixeze cu o scârbă indescriptibilă, n-auzi?... Iar între timp, măi, copii, Raicopol depăna, prin microfon, niște amintiri care adormeau populația. Celelalte garnituri de metrou
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o facă atunci când a vrut el, sau poate mă pedepsește că nu l-am primit. Trebuie să tac și să aștept, muncă între toate nesuferită. Totuși o veste grozavă: puroiul de la măsea s-a spart singur, după ce am tot făcut gargară cu ceai de mușețel, am început să mă dezumflu, iar papa a zis că mai amânăm scosul măselei. Și cu ochii e mai bine, iar de ochi chiar am nevoie, ca să termin romanul. Dar mă ocup prea mult de mine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]