429 matches
-
Ana Bucur, Nicu Șerban, Viorel Perta, Marin Andrei, Viorica Bănescu, Sofia Bogdan, Alexandrina Chirațcu, Violeta Chiriță, Olimpia Constantin, Liana Curta, Maria Damian, Victoria Gheorghe, Maria Isăilă, Ecaterina Mainea, Ștefana Marcu, Gherghina Munteanu, Stana Nica, Elena Nițu, Tascu Sărăcăceanu, Alexandrina Simion, Garofița Tănase, Ioana Tănase și Ștefana Vasile cu ocazia soluționării unor acțiuni în contencios administrativ având ca obiect drepturi de asigurări sociale. Prin încheierile din 9, 15, 16, 21 și 28 februarie, 7 martie și 4 aprilie 2012, pronunțate în dosarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249015_a_250344]
-
Ana Bucur, Nicu Șerban, Viorel Perta, Marin Andrei, Viorica Bănescu, Sofia Bogdan, Alexandrina Chirațcu, Violeta Chiriță, Olimpia Constantin, Liana Curta, Maria Damian, Victoria Gheorghe, Maria Isăilă, Ecaterina Mainea, Ștefana Marcu, Gherghina Munteanu, Stana Nica, Elena Nițu, Tascu Sărăcăceanu, Alexandrina Simion, Garofița Tănase, Ioana Tănase și Ștefana Vasile în dosarele nr. 662/2/2012 și nr. 7.773/2/2011 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Gabriela Ciocan, Aurel Bucătariu, Maria Bucătariu, Iulia Vieriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249015_a_250344]
-
Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
nr. 105, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Intr. Perilor, Ds 178"; - la poziția nr. 111, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Câmpului, Ds 501"; - la poziția nr. 114, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Garofițelor, Ds 501"; - la poziția nr. 123, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Dealului, Ds 75"; - la poziția nr. 124, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Intr. Dealului, Ds 75/1"; - la poziția nr. 126, coloana nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
județul Arad. 137. Mayer Adriana, născută la 10 august 1951 în localitatea Huși, județul Vaslui, România, fiica lui Curelaru Gheorghe și Leontina, cu domiciliul actual în Germania, 89522 Heidenheim, Germanenstr. 90, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, Str. Garofiței nr. 3, bl. 3, sc. C, ap. 18, județul Bacău. 138. Dinu Zoica, născută la 18 iulie 1959 în București, România, fiica lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Glogauerstr. 11, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Centaurea jankae" aflată pe lista roșie a IUCN, "Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip ("Convolvulus persicus"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), nebunariță ("Hyoscyamus niger"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), vitrigon ("Eryngium maritimum"), alior ("Euphorbia peplis"), alior de baltă
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
alior ("Euphorbia peplis"), alior de baltă ("Euphorbia palustris", "Euphorbia seguieriana"), cârcel ("Ephedra distachia"), pelin ("Artemisia tschernieviana"), bărbișoară ("Allysum hirsutum"), volbură ("Convolvulus lineatus"), varză de mare ("Crambe maritima"), pătlăgină ("Plantago cornuti"), ață de mare ("Ruppia maritima"), brândușă de nisip ("Merendera sobolifera"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria" și "Dianthus bessarabicus"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), grășătoare ("Sagina maritima"), chimionul porcului ("Peucedanum arenarium"), valentiță ("Tanacetum milefolium"), vanilie sălbatică ("Heliotropium curassavicum"), vioreaua de baltă ("Hottonia palustris"), otrățel ("Onosma arenaria"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), bujori ("Orchis laxiflora
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cu domiciliul actual în Germania, 86156 Augsburg, Von Wilibaldstr. 11, cu ultimul domiciliul în România, localitatea Seica Mică nr. 379, județul Sibiu. 12. Usvad Lăură, născută la 2 noiembrie 1973 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Guritan Timotei și Garofița, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Stzingerweg 49/9/b, cu ultimul domiciliu în România, Timișoara, str. Timiș nr. 15, ap. 19, județul Timiș. 13. Martin Mariana, născută la 6 iunie 1952 în Târgoviște, județul Dâmbovița, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților Arnota , Cacova și Piatra precum și
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării; astfel: floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
află câteva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pinul de pădure ("Pinus sylvestris var. carpatica"), ghioc ("Centaurea triumfetti"), țintaură ("Centaurium erythraea"), coroniște ("Coronilla coronata"), garofiță ("Dianthus superbus"), pufuliță ("Epilobium angustifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), sudoarea-calului ("Ononis repens"), sipică ("Scabiosa lucida"), cruciuliță ("Senecio cacaliaster"), ruțișor (din specia "Thalictrum alpinum"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens") sau iarbă grasă ("Sedum telephium"). În vecinătatea sitului se află câteva
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Campanula sibirica ssp. divergentiformis"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), fumariță ("Fumana procumbens"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), sclipeți ("Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda"), pătlăgină ("Plantago argentea"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), garofiță albă ("Silene rupestris"), jaleș ("Salvia nutans"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), brăndușă galbenă ("Sternbergia colchiciflora"), trifoi de munte ("Trifolium montanum"), sugărel ("Teucrium montanum"), ghizdei de mare ("Tetragonolobus maritimus") sau fetică ("Valerianella coronata" și "Valerianella pumila"). Reportaje
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoțeii Cazanelor ("Campanula crassipes"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza cordigera"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă (din speciile: "Dianthus kitaibelii, Dianthus giganteus ssp. banaticus"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), odogaci ("Saponaria
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoțeii Cazanelor ("Campanula crassipes"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza cordigera"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă (din speciile: "Dianthus kitaibelii, Dianthus giganteus ssp. banaticus"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), odogaci ("Saponaria glutinosa"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. banaticum"), băieței ("Veronica spicata ssp. crassifolia") sau aerel ("Ferula
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
unde îmi trăiește familia dragă,: Cel mai drag cântec rămâne cel care a făcut-o cunoscută publicului:,Sacfiuț din poarta noastră.Ramona zâmbește la ideea că mama sa și-a făcut un obicei din a planta lângă poartă sacfiuți, sau garofițele de azi. Cert este că atunci când a repetat și lucrat la un cântec și la textul lui, s-a transpus în totalitate în povestea derulată în el:,Am fost acolo trup si suflet. De fapt așa se și definește un
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul alpin înflorește bujorul de munte ("Rhododendron kotschyi"), care se prezintă sub
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
de făgete pure, existând însă și diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid și tisa. Se întâlnesc de asemenea plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colț. Acesteia i se alătură garofița albă de stânci, sângele voinicului, mătrăguna și numeroasele tufe de liliac. Primele date științifice legate de floră de pe Muntele Vâlcan se găsesc în lucrările lui "J.C. Baumgarten" din anul 1816. Ulterior mulți alți cercetători și-au dedicat studiile florei muntelui
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
Bryonia albă"), schinduc ("Conioselinum tataricum"), urda-vacii ("Cardaria draba"), clopoței ("Campanula carpatica"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), brândușele ("Crocus banaticus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Dactylorhiza cordigera"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garofița (cu specii de: "Dianthus carthusianorum" și "Dianthus giganteus"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), degețel galben ("Digitalis grandiflora"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), ciocul-berzei ("Geranium sanguineum"), ghințura ("Gențiana utriculosa"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus"), vanilie
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Campanula carpatica"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), brândușele ("Crocus banaticus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Dactylorhiza cordigera"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garofița (cu specii de: "Dianthus carthusianorum" și "Dianthus giganteus"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), degețel galben ("Digitalis grandiflora"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), ciocul-berzei ("Geranium sanguineum"), ghințura ("Gențiana utriculosa"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus"), vanilie sălbatică ("Heliotropium europaeum"), cioroi ("Inula salicina"), varză iepurelui ("Ligularia
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus pulcherrimus"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii "), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), precum și o specie rară de mușchi ("Buxbaumia viridis"). Alte specii din flora spontană: tătăneasă ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
bursa-pastoris"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), luntricică ("Oxytropis carpatica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), perișor ("Moneses uniflora"), vinariță ("Galium odoratum"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), aișor ("Paris quadrifolia
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
valea Gaura și hornul Țapului; în afara de acestea, se mai găsesc câteva exemplare pe creasta nordică a muntelui Bucșoiu, deasupra văii Mălăești, la circa 1700 m altitudine. Dintre asociațiile de tufărișuri pitice se pot aminti: firuța, vițelarul, salcia pitică, cornutul, garofița, afinul, merișorul. Asociația se întâlnește mai ales pe versanții nordici sau vestici, unde zăpada se așterne tot timpul iernii, dar se topește relativ repede primavara, pe soluri de tip podzol alpin. La altitudini mai mici sau pe versanți mai luminați
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]