7,151 matches
-
înțelegem de la Jules Lemaître, avusese loc pe la 1885 ("îl y a quelques années"). iar textul lui Caragiale a apărut la 10 noiembrie 1895. În acest răstimp de un deceniu, Excelsior a fost oare reprezentat și la noi? Relatarea amănunțită din Gazeta poporului m-ar face să cred că da. Aștept cuvîntul specialiștilor în domeniu. E vacanță, e vară, e cald, iar un drum la Bibliotecă Academiei depășește momentan zelul meu științific. Îl pun înapoi în raft pe Jules Lemaître, mulțumindu-i
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
cu niște lapte (pe care îl torn dintr-un suport de ouă deghizat în răzătoare). Fumez două țigări. Altele decât cele pe care le fumez de obicei, logic! În timpul ăsta, citesc, pentru prima dată în viață, prefăcându-mă foarte interesată, Gazeta Sporturilor. Prin pătura de pe geamul de la bucătărie, pătrunde vag o rază de lumină. Ora 9.00: Cu perucă blondă, ochelari mari de soare, niște haine măsura 48, împrumutate de la o vecină, și pantofi cu tocuri de 20 cm (pe care
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
dona direct? mercic Bună seară , Mă iertați că va deranjez așa de târziu cu acest e-mail.Vin cu rugămintea la d-voastră să publicați un articol umanitar despre fetița mea Leontina Nicoleta.Pana acum a publicat ziarele Jurnalul Național,Libertatea, Gazeta de Sud, Ziarul Lumină și sau alturat și alte site-uri și bloguri.Dar ne dorim să luptăm în continuare pentru fetița noastră pentru a strânge bănuți necesari intervenției chirurgicale la ochi.Iar suma strânsă până acum nu este de
Dă șanse speranței cu Hospice Casa Speranței în București! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82401_a_83726]
-
tot și care, ca atare, scrie tot felul de mizerii despre oamenii pe care ii detesta, adică despre toată lumea*. Colegii mei s-au supărat, eu nu. Stați să vedem ce scrie în Cațavencu, le-am zis. Așa cum mă așteptam, la gazeta Radu a prestat un articol foarte civilizat, deși pe alocuri cam fad. A fost un prim semn că Radu nu e nici prost și nici ticălos. Întâmplarea a făcut să-l mai întâlnesc apoi și să stăm de vorbă. A
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
abia a clipit, bine că se scurgeau repede secundele că altfel aș fi avut nevoie de un tub de oxigen, si a spus: “Poți face compromisuri pînă la a te compromite”. Am plecat de lîngă el, în aceeași zi de la “Gazeta” și am publicat anchetă în echipa unde director era Ovidiu Ioanițoaia. Sîntem și azi tot aici. Și mi s-a făcut dor de domnul Cosașu. oooo, acum și mie mi s-a făcut dor de domnul Cosasu. ce bucurie de
Arta compromisului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82625_a_83950]
-
Dragoș Bucurenci O gazeta de largă respirație intelectuală scria acum vreo săptămâna că, după Anul Nou, mi-am luat antrenor personal și m-am apucat de slăbit. Știrea are ceva dintr-o vechitura de banc: La radio Erevan un ascultător ne întreabă: Este adevărat
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]
-
puțin ciudat. Dar, e adevărat, ca după 8 ore de birou ori burtă crește și spatele se îndoaie, ori transpiri un pic și îți vezi drept de viață. E o alegere. Mercyless Cori te antreaneza pentru ce vă apare la gazeta când vei participa la ‘Dansez pentru tine’. Să vezi atunci articole. Bravo ție că ai ambiție! Așteptăm să vedem “six pack-ul” ăla :)) permite-mi să te corectez: ăla chiar e power pilates, nu te supraestima! :-p și încă ceva
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]
-
fie și superficială, de către cititor a cărților pe care le parcurg personajele. În romanele și povestirile românești mediul nu este prea adesea livresc. Totuși personajele mai citesc și discută despre asta. Sigur că principala lectură a eroilor lui Caragiale este gazeta. Pe ei nu-i preocupă atîta "ficțiunea" cît "situațiunea". Dacă se duce dracului rapița, ce să te mai cufunzi în reverii? Totuși, un pospai de lectură au ele, pentru că pot discuta cu argumente formidabile "lacuna" codului penal, care nu prevede
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
e altă poveste. Zița citește Dramele Parisului în traducere, neștiind franțuzește decît superficial (orvoar, țațo!). Pedagogul de școală nouă știe însă nemțește. El are lecturi de specialitate, Pestalozzi de pildă, ca și de istorie. În chestiunea cometei, Rostogan respinge interpretările gazetelor ca "Universul" și trimite la surse cu autoritate științifică. Totuși lumea lui Caragiale și cea românească în general, de pînă la 1900, citea cam puțin! De personajele lui Creangă, ce să mai vorbim! În acea vreme cititul era o artă
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
respectiv poesii, ambele din 1970), poate deveni ilustrativă în acest sens. Pseudoroman al unui personaj simpatic, în aparență șters, lipsit nu numai de măreție dar și de alte însușiri care să-l singularizeze, cu preocupări dintre cele mai banale (lectura gazetei sau a vreunui roman polițist, mai rar - vizionarea unei piese de teatru, plimbări prin grădina orașului - singur sau în compania "câinelui de aer", îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite cu prietenii sau cu diverse "zeițe"), mopeteiana își
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
ochii pe Ťcolțul nostalgicť "deși mă mănâncă limba să îi șuier, ca o viperă, soțului ei: -... vezi, Relu, că îți prinde acum bine timpul când ai fost responsabil cu propaganda?! cum să nu-ți amintești ? nu te ocupai tu de gazeta de perete din partea Biroului PCR când am intrat eu în Clădire ca stagiară? nu lipeai tu conștiincios lista cu întârziații, care totdeauna începea cu mine? dar fotomontajele de 23 August? dar vizitele Tovarășului? Firește că nu trântesc niciodată astfel de
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
amărăciune provocată de veleitarii agresivi ori de scriitorii buni, dar dificili. Cum procedează, oare, Gabriel Dimisianu atunci când face un pas înapoi și schimbă scriitura publică pe aceea ,taciturnă"? Aflat de atâta timp în miezul fierbinte al vieții noastre culturale, la Gazeta Literară și apoi la România literară, la Uniunea Scriitorilor, în diferitele jurii ale breslei, în puține pňsturi, dar în multiple postůri profesionale, Gabriel Dimisianu a rămas cum l-am cunoscut și îl știm toți: un om de cuvânt și un
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
se întrevadă, fără umbra vreunei îndoieli, pe Gabriel Dimisianu se poate conta, s-ar putea conta. Dacă... Fiindcă de schimbat, s-a schimbat și el. Fusese, decenii de-a rîndul, în prima linie de apărători ai literaturii. Tînărul recenzent de la Gazeta Literară, ale cărui începuturi în critică au coincis cu o relativă și de scurtă durată slăbire a hățurilor ideologice, avea să fie cîțiva ani mai tîrziu una dintre ,piesele" principale în dispozitivul spontan alcătuit al victoriei literaturii asupra propagandei obținute
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
critică au coincis cu o relativă și de scurtă durată slăbire a hățurilor ideologice, avea să fie cîțiva ani mai tîrziu una dintre ,piesele" principale în dispozitivul spontan alcătuit al victoriei literaturii asupra propagandei obținute la jumătatea anilor '60. La Gazeta Literară, la prima serie a revistei Amfiteatru și din nou la Gazeta Literară, ce se metamorfoza în România literară. Aici l-am cunoscut. Venit la începutul anului 1971 în redacția României literare, unde exista o formidabilă echipă critică - Lucian Raicu
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
hățurilor ideologice, avea să fie cîțiva ani mai tîrziu una dintre ,piesele" principale în dispozitivul spontan alcătuit al victoriei literaturii asupra propagandei obținute la jumătatea anilor '60. La Gazeta Literară, la prima serie a revistei Amfiteatru și din nou la Gazeta Literară, ce se metamorfoza în România literară. Aici l-am cunoscut. Venit la începutul anului 1971 în redacția României literare, unde exista o formidabilă echipă critică - Lucian Raicu, Valeriu Cristea, S.Damian, Dana Dumitriu și Gabriel Dimisianu, bineînțeles, erau redactori
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Până la iluminarea electrică a Cișmigiului, făcută abia în ultimul deceniu al secolului luminii de lună, plimbarea prin parc e permisă până la ora zece seara în mod obișnuit, iar în nopțile cu lună, se înțelege, plină, până la 12. Pe neobservate însă gazetele impun, în locurile în care ajung, la oraș și la țară, Luna științifică. Cotidianul Adeverul publică în pagina 2, în 6 iulie 1889, la câteva săptămâni după necrologul lui Mihai Eminescu, autorul celei mai frumoase călătorii în Luna poeților, o
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
ceilalți dascăli, mai mult virtuozitatea tehnică a versurilor, ca în acele splendide bijuterii stilistice, Propovedanii, cu sclipiri lexicale rare culese de pe la cursurile de lingvistică ale lui Byck sau Rosetti, decît "conținutul" lor. Paul Georgescu, ilegalist și redactor-șef adjunct al ,,Gazetei literare", îl va sprijini însă fără rezerve și mai tîrziu, cînd poeziile primului său volum, ca și Propovedania apărută în ,,Tribuna" din 22 martie 1958, vor fi atacate vehement de politruci și confrați vigilenți. Dumitru Micu, pe de altă parte
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
asupra celui ce le folosește. Cu atît mai mult nu-și va trăda Nichita Stănescu "temperamentul oniric fundamental" (Gaston Bachelard) în straniul poem Ardea spitalul, început cu versul "Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte". Scris în 1955 și publicat în ,,Gazeta literară" din 21 martie 1957 sub titlul 1907, el rămîne memorabil prin tonul apocaliptic al viziunii crude, de coșmar, al unei lumi atemporale, în totală contradicție cu directivele ,,realismului" socialist. De altfel, în ediția selectivă din opera sa, Ordinea cuvintelor
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Opera Magna, la care Nicolae Cârlan trudește de la 1975, când a început, ca muzeograf, reabilitarea și restaurarea casei de la Mălini. 11. Pas cu pas, el, istoricul literar de azi, a cotrobăit arhive - din Suceava, Iași , București - a desfoliat cu hărnicie gazete și ziare, ediții nenumărate, apărute în timpul vieții poetului, dar și mai multe, în posteritatea acestuia. 12. Cu ochiul neadormit al comparatistului, a pornit de la manuscrise, spre luarea în posesie a variantelor, le-a transcris ori le-a nominalizat, fără a
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
criticului, "își concepea, în chip obscur, volumul ca pe o cristalizare definitivă a personalității: și nu este definitivul aproape echivalent cu moartea?". Trecută vremea poveștilor, bineînțeles, fără să lase vreun răspuns, fapt e că versurile unui avangardist vîndut cu delicii gazetelor care se luau cu-atît mai în serios cu cît erau mai efemere s-au, pînă la urmă, închegat. O dată cu ele, o discretă, superioară și fatal nedusă pînă la capăt formă de manifestare: suspinul. Frumoase, și fin-exacte, rînduri ale lui Matei
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
diferit de cele două generații succesive. Dacă-i recitim fără parti-pris publicistica dintre 1944 și 1955, ne putem explica diferența. Abia instalat la cîrma Tribunei poporului, în septembrie 1944, G. Călinescu se simte dator să-și edifice cititorii cu privire la titlul gazetei: "Și fiindcă din popor fac parte toți, toți să vină cu încredere sub fîlfîirea înflăcăratei noastre flamuri". Facticea înflăcărare nu va lipsi din nici un articol. Și nici conformitatea cu ideologia. Singura originalitate pe care Călinescu și-o permite este lexicală
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
sub semnul romanului foileton francez din secolul al XIX-lea. Existența underground, lumea interlopă, tenebroasele subterane ale orașului, cerșetorii, șuții, prostituatele, viața mahalalei, dar și traiul în înalta societate, marile baluri sau nopțile pierdute în cazinouri fac deliciul cititorilor de gazete într-o epocă în care nu exista televiziune, iar de știrile de la ora 5 și de telenovele nu auzise nimeni. Chiar dacă este scrisă după rigorile unei teze de doctorat, cartea lui Radu Ciobotea Reportajul interbelic românesc. Senzaționalism aventură și extremism
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
în primă dumneavoastră profesie, de doctor, si apoi spuneți-ne ceva și despre a doua dumneavoastră profesie, cea de scriitor? Ciprian Popescu: De fapt, eu am vrut să mă fac de la inceput scriitor. În liceu scriam poezii, le publicam la gazeta de perete, că așa era pe vremea aceea. Mi-aduc aminte că, pe scurt, am scris odată o compunere despre cum am petrecut 1 Mai, pentru că am fost pedepsit fiindcă nu m-am prezentat la manifestație și am vrut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc. Membru PSM și membru în Comitetul Director al acestui partid. (preș. Florescu și apoi Păunescu, n.red.) Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Alecsandri, Cârlova și Bolintineanu. Aș zice că nu se putea o receptivitate mai generoasă a unui canonic! Pentru sectorul de publicistică, Stela Toma adoptă descrierea micromonografică, extinsă și edificatoare (p. 148-263), pe teme, tendințe, genuri și retorici, a celor trei gazete inițiate și conduse de Timotei Cipariu: "Organul luminării" (autointitulată "gazetă besericească, politică e literară"; săptămânal, 70 de numere, din 4 ianuarie 1847 până în 28 aprilie 1848; introduce pentru prima dată în ziaristica românească alfabetul latin), "Organul național" (apare tot săptămânal
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]