491 matches
-
transmiterea informației și prezentarea fidelă a realității este propria informare și documentare a specialistului din presa scrisă. Acuratețea și rigurozitatea informației sunt extrem de importante, dar destul de dificil de realizat, mai ales în cazul politicii externe - ramură de top a genului gazetăresc. Jurnalistul - ... Citește mai mult „Jurnalistul este mai degrabă sanitar decât om de cultură. Sanitar al societății. Primul ajutor, în caz de nevoie. Iar nevoie este permanent. Nevoia de informație, căci omul informat este puternic." (Marină Constantinoiu)Secretul profesiei de jurnalist
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
transmiterea informației și prezentarea fidelă a realității este propria informare și documentare a specialistului din presa scrisă. Acuratețea și rigurozitatea informației sunt extrem de importante, dar destul de dificil de realizat, mai ales în cazul politicii externe - ramură de top a genului gazetăresc. Jurnalistul - ... XVIII. OCTAVIAN CURPAȘ - ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN, de Octavian Curpaș , publicat în Ediția nr. 599 din 21 august 2012. Cartea Georgetei Resteman, „Rătăcite anotimpuri”, apărută recent (august, 2012), la editură „Armonii culturale” din Adjud are filele strânse într-
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
descifra enigma, taina și misterul Nae Ionescu. De ce acest om a fost detestat și adulat în același timp și într-o asemenea măsură? Care este misterul său, și dacă acest mister a existat mai poate fi descifrat doar din scrierile gazetărești, stenogramele cursurilor și amintirile contemporanilor? Pornind de la descoperirea, în primăvara anului 1980, a Rozei Vânturilor, scriitorul și publicistul Dan Ciachir retrasează, în cele câteva eseuri ale volumului, procesul de descoperire a operei și personalității lui Nae Ionescu. Teza esențială a
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
din Vadul-Leca și în Școala medie din Căzănești. În martie 2009, ca protest la impunerea predării unei istorii false, numită „Istorie integrată”, neconformă cu adevărul istoric, a cerut eliberarea din funcție, nemaiacceptând acel mod de predare, comunist. Începuturile literare și gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
a comunelor rurale, căile de comunicație, școala profesională, toate atârnă în mare parte de spiritul sănătos și practic al alegătorilor la cari apelăm. Daca alegătorii nu se vor lăsa înecați de fraze patriotico-reversibile și vor avea în vedere nu abstracțiuni gazetărești, ci scopurile practice, concrete, ale acestei instituții de self-government, de stăpânire prin sine însuși; daca vor căuta ca nicicând un ban comunal sau județean să nu se cheltuiască decât în mod productiv, pentru lucruri într-adevăr folositoare; daca, în sfârșit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altădată, rumânul nu e nou. Recenzînd volumele 40, 41 din Scrieri Arghezi, Alexandru George trece în revistă cîteva motive recurente în mentalui românesc, avute în vedere de cîrcotașul de geniu al Cuvintelor potrivite (acum, în aceste volume, geniu al pamfletului gazetăresc). Textele argheziene din 1928-37 apar, diaristic, în perioadă de "criză" (numită azi "tranziție"). Problema cîinilor pe care Primăria Capitalei voia s-o soluționeze, acum 70 de ani, prin ordonanță... de urgență, chestiunea sîrbilor ("de meserie războinici"), eforturile Papei Pius al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență. La care ofuscatul pictor de blocuri-cantalup, sau calup, sau... nemaiputînd îndura corosivitatea, amenință cu Miliția. Mărgărit puse punct: mă, H., tu vrei să mă convingi cu miliția că ai talent? Trei. Ajuns, după botezul focului gazetăresc, în scurtă recluziune, sus, la belvederea cu băieți veseli a magistrului Brânzei, pe cine aud, într-o dimineață, urlînd în rezerva alăturată? Pe Mărgărit. Vocea lui unică nu mă putea înșela. Era, într-adevăr, Mărgărit. Ce urla Mărgărit? Janeeetta! Janeeetta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zic. Ba se poate! zice solitarul. Și mă așez. (Biobliografie obligatorie. Compozitor cețos-eclectic și grafoman al improprietăților, din anturajul Săptămînii, omul meu a rămas ancorat la același cheu vadimist și se consumă, și după '89, în nemodificate găunoșenii radiofonice și gazetărești.) Ghinion. Numai o companie ca asta nu mi-aș fi dorit acum. De altfel, își și dă drumu'. Turuie întruna în stilul indigest al tribunului său. Urmărind, peste capul meu, imagini pe ecranul televizorului din colțul sălii. Ținînd să fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit cu bombastice, incoerente slogane gazetărești și trădând dubioase lecturi romanțioase, se profilează ca un june de viitor. Sub aparenta lui ingenuitate pândește o ambiție care îi va servi, desigur, în carieră. De altfel, în comedia Titircă, Sotirescu & comp. plănuită de C., ar fi urmat să
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
joc speculativ, Planeta Moft este, în substanța ei, o temeinică cercetare a relațiilor dintre scriitorul (de literatură) și publicistul Caragiale, dintre universul său interior, cel al personajelor și lumea contemporanilor săi, o analiză a publicisticii caragialiene din perspectiva retoricii discursului gazetăresc și a fenomenului de presă în genere. A îngrijit și a prefațat mai multe ediții, printre care Ordinea cuvintelor (I-II, 1985), Fiziologia poeziei (1990) și Opera poetică (I-II, 1999-2000) de Nichita Stănescu. SCRIERI: Planeta Moft, București, 1997. Ediții
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
și imediat după instaurarea puterii populare”. Câteva personaje, articulate ingenios, în fond cu o inteligență a manipulării ieșită din comun, sunt cel puțin viabile. Dar seria cea mai interesantă teatral, ca și sub raport documentar, este aceea dedicată mediilor funcționărești, gazetărești, actoricești, precum și noilor parveniți - Mielul turbat, Rețeta fericirii, Siciliana, Opinia publică, Travesti, Fii cuminte, Cristofor. Piesele acestei serii reușesc să capteze, în pofida unor abile trasee de îndoctrinare, prin darul de a da substanță câtorva personaje și prin surprinderea unor tare
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
orientează spre literatură, găsind în scris satisfacții, dar și un mijloc de subzistență. În anii ’50 și ’60, publică poezii cu caracter mobilizator, de propagandă realist-socialistă, versurile având, deseori, după propria ei mărturisire de mai târziu (1978), un pronunțat caracter gazetăresc. Vremelnic, e corector la revista „Kultureller Wegweiser”, practicând și diferite alte profesii. Însă activitatea cea mai intensă o desfășoară pe tărâmul literar, ca autoare (publică, în germană, volume de versuri, povestiri, numeroase cărți pentru copii) și ca traducătoare. Colaborează ani
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
Dâmb, Dinu Dumbrăveanu, Dinu Pivniceru, Dorina Grădinaru, Ion Vantea, Maica Lina, Maria Savel, Marcu Ionescu, Marin Opreanu, Moș Nae, N. Macedoneanul, P. A. Triot, Vasile Stănoiu, Vintilă Bratu, Vlad Astronomu și multe altele. Ziaristul B. abordează fără complexe, în continuarea tradiției gazetărești autohtone, un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B.
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
o societate bolnavă de filistinism, cu degradarea familiei. La familie, ca la un reazem moral al omului, într-o perioadă când acesta e supus pervertirii etice, revine autorul și în romanul Durere (1979), scris, în comparație cu cel premergător, într-o manieră gazetărească și mai pronunțată. Este o pledoarie pentru vatră, pentru casă ca matrice spirituală și morală. Aprofundarea matricei neamului face obiectul trilogiei despre Miron Costin, din care au apărut două părți: Sânge pe zăpadă (1985) și Cumplite vremi (1990). Prin volumul
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
Dacia” (Constanța), „Clipa”. Din 1926, când devine secretar de redacție la „Adevărul literar și artistic”, și până în 1938, scrisul său se adaptează profilului revistei, căpătând, din nevoia de a acoperi tot felul de rubrici mărunte, o diversitate definitorie pentru structura gazetărească a înzestrării pe care o avea. Aici și la „Dreptatea” (1927-1938), la care a fost redactor, se concentrează majoritatea contribuțiilor sale interesând literatura. Colaborează cu articole de artă plastică și culturale la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Săptămâna literară”, „Adevărul”, „Viața
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
prefac a fi incapabili de-a o pricepe. Apoi mai citim: E firesc ca susțiitorii și amicii subscriitorilor petițiunii de la Iași... să nu voiască ea reforma constituțională să se facă în sens liberal... Această frază e în adevăr culmea nerușinării gazetărești. Va să zică subscriitorii petițiunii de la Iași sunt actualii membri ai opoziției. Generalul Florescu, d-nii Kogălniceanu și Vernescu au iscălit petițiunea de la Iași. Și nu este numai un neadevăr la adresa opoziției, e o injurie, îndealtmintrelea gratuită, adusă unor oameni care sprijinesc acum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de cărți. În secolul al XVI-lea, explozia tipăriturilor, implozia Bisericii romane. În secolul al XVII-lea (ulterior Frondei și avalanșei de mazarinade 67), deflație și recul al tipăriturilor, apogeu al regalității. În secolul al XVIII-lea, exagerare livrescă și gazetărească, prăbușirea monarhiei. Ca și cum tot ce s-ar fi cîștigat la un pol, ar fi fost pierdut pentru celălalt. Plecînd de la experiența sa radiofonică și de la cea de la ORTF, în slujba Cercetării, Pierre Schaeffer a rezumat confruntarea putere/comunicare prin formula
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
există un înțeles al jurnalismului pe care nu-l pot accepta cu nici un chip: ideea că gazetăria e altceva decât literatura, că presupune o preocupare de efemer, de senzațional sau un refuz al ideii. Există un anumit stil, așa-numit gazetăresc, vioi, grăbit; am constatat că vioiciunea este deseori limbajul platitudinii. — Se poate înțelege că vorbiți despre Luceafărul cum îl vedeam eu cândva, - o, plăcerea de a zice cândva - acum vreo câteva săptămâni, și cum încercam să-l facem. Acolo n-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
piesă istorică, mizând pe o anume pedanterie a reconstituirii, este Congiurațiunea lui Catilina („Columna lui Traian”, 1872). Apreciată entuziast în „Literatorul”, drama Proscrisul (1880) indispune prin stilul sentențios și grandilocvent. Unele pasaje, de aridă dezbatere pe teme politice, sunt curat gazetărești. M. a tradus piese de Angeli și Szigligeti Ede. SCRIERI: Amelia sau Victima amorului, București, 1849; Disertațiune istorico-critică și literară tractândă despre originea românilor din Dacia Traiană, Timișoara, 1857; Unitatea latină sau Cauza română în procesul naționalităților din punctul de
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
Chișinău (1959). A fost deținut politic timp de zece ani, fiind condamnat pentru scrierea unui jurnal intim (Eu și lumea). Debutează editorial cu volumul de schițe Zările ne cheamă (1959). Activitatea de reporter a lui M. a determinat maniera preponderent gazetărească din culegerile Dragoste (1963) și Vânturi albastre (1969). O anumită profunzime a personajelor, plasate în circumstanțe neobișnuite, se observă în nuvelele despre război Catrina Loitre, Zona „Ze”, Gabriela ș.a. Protagoniștii sunt prezentați în complexitatea lor psihologică și morală, narațiunea având
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
1969), Lumea într-o picătură (1971), Altfel despre sport (1972), Din Azore în Antile (1973), Razna prin trei continente (1977). O apariție aparte o constituie Cronica Basarabiei. 1990-1995 (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), carte ce apelează la toate genurile gazetărești - reportaj, eseu, comentariu, document de arhivă -pentru a contura nu doar un portret al Basarabiei contemporane, ci și dramaticul său destin istoric. De un succes aparte s-au bucurat piesele lui I., volumul Sâmbătă la Veritas (1973), care, pe lângă piesa
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
e alfabetică, de la ac, andrea, amforă, baghetă, balanță etc. până la zar, și în total apar câteva zeci de obiecte „micromonografiate” liber. E o descriere-investigație sub multiple unghiuri, într-o tonalitate colocvială, cu imaginație, sensibilitate și ingeniozitate - uneori nu fără clișee gazetărești -, civilizația umană fiind „reconstituită” plecând de la aceste obiecte așa-zis neînsemnate. În același timp, eseistul oferă o „cunoaștere de sine mediată de relația cu obiectele” (Doina Uricariu). Întreprinderea amintește întrucâtva - ca strategie a construcției - de (pseudo-)dicționarele lui Mircea Horia
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
corespondenții de război în speță 6, este de reținut faptul că același conflict crimeean a ocazionat, între altele, câteva notabile prezențe străine în spațiul românesc, dintre care două fac obiectul comentariului de față: una reprezentând - strălucit, am spune - noua specializare gazetărească, cu vădite predispoziții pentru aprofundarea anchetelor zonale destinate publicului cititor, cealaltă, ilustrând pragmatismul militarului aflat în misiune, atent la chestiunile derivate din aceasta și, poate, mai puțin la elementele de cadru. Cea dintâi l-a avut ca protagonist pe tânărul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale stingerii. Moartea părinților, succesiunea generațiilor, drama bătrâneții sunt transpuse în versul muzical și nostalgic al postsimbolismului românesc. Ca topică și structură lexicală, poezia aceasta se reclamă din tradiția clasicilor. L. trece la roman după ce acumulase suficientă experiență lirică și gazetărească. În centrul câtorva dintre construcțiile ei epice - Aproapele meu (1979) și Femeia lui Loth (1990) - se află criza sociopolitică a unor cupluri. Sunt romane de familie, pe fundalul cărora personajele feminine au de înfruntat propria memorie traumatizată de malaxorul fascismului
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
a traduce filosofia În viață, de a-i arăta implicațiile și aplicațiile În traiul nostru de toate zilele. Mi s-a Întâmplat În ultima vreme să mă izbesc de un obstacol similar, de granița dintre mediul universitar, academic, și mediul gazetăresc. Nu știu cum trebuie procedat: să Încerci să vorbești pentru toată lumea sau să accepți că sunt lucruri care se adresează doar unui cerc restrâns de cititori? E aceasta o problemă care ține de o altă mentalitate, de consumism, de postmodernism, sau e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]