231 matches
-
XIV-lea. Orașul Isaccea este cel mai nordic oraș al Dobrogei, după unii geologi acesta este “cel mai vechi pământ al țării”. Pe langă ruinele cetății române Noviodunum și monumente funerare din diferite epoci descopoerite aici, se mai pot vizita geamia cu un minaret vechi de 300ani, biserica ortodoxă din oraș, Mănăstirea Cocos, înființată în 1833 prima biserică ortodoxă ridicată în Dobrogea și recunoscută de statul Otoman în 1841 și Mănăstirea Celic-Dere, întemeiata în 1841 de călugării români și ruși. Un
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
istorie îndelungată este Macin. Descoperirile arheologice aduc dovezi din sec. IV-III î.e.n., iar numele anticului Arrubium este legat de trecerea pe aici a celților. Pentru turiști, un interes aparte îl reprezintă ruinele cetății, hanul vechi construit la sfarsitul sec.XVI, geamia din sec.XVIII și Mănăstirea de maici. La Cerna se pot vedea Casă Memoriala a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
pașei însă acesta își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii, sunt măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
cădea victimă celui mai implacabil dușman al speței uumane”. Terenul arid al celor două Eforii avea să se schimbe repede, prin plantații de salcâmi și pini. Planul viitoarei așezări este întocmit în 1894, perimetrul cuprinzând și o școală și o geamie. În 1901 se construiește în zona actualului hotel „Europa” un stabiliment sanatorial pentru copii, un altul fiind situat pe malul lacului Techirghiol, primele vile înălțându-se după 1908. În deceniul patru al secolului trecut se construiesc primele hoteluri, vile și
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
și spală-mă”. Pe peretele de vest se află o altă inscripție, „Nu mă voi teme Doamne și pentru că Tu ești cu mine”. În subsolul hotelului „President” se află rezervația arheologică cu același nume, amenajată în 1995, unică în România. Geamia Esmahan-Sultan, construită în stil maur, datează din jurul anului 1590, în jurul ei aflându-se un cimitir mahomedan. La 3 km nord de municipiul Mangalia se află „Herghelia Mangalia”, la numai 500 m de mare. Herghelia datează din „1928” și dispune de
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
sunt urmașii tătarilor din hanatul Hoardei de Aur din Bugeacul și Crimeea învecinate colonizați aici. În România, ei sunt aliați politic cu coreligionarii lor turci și trimit în Parlamentul României câte un deputat. Dintre așezările dobrogene, orașul Medgidia, renumit pentru geamia să “ Abdul Medgid “ are o concentrație însemnată de tătari autohtoni. În multe localități din județele Constantă și Tulcea se găsesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mulți ani în urmă, având valoare istorică (geamia din Mangalia), altele
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
coreligionarii lor turci și trimit în Parlamentul României câte un deputat. Dintre așezările dobrogene, orașul Medgidia, renumit pentru geamia să “ Abdul Medgid “ are o concentrație însemnată de tătari autohtoni. În multe localități din județele Constantă și Tulcea se găsesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mulți ani în urmă, având valoare istorică (geamia din Mangalia), altele fiind construite mai recent, îndeosebi după Revoluția din '89. Geamia Esmahan Sultan din Mangalia este cea mai veche geamie din Dobrogea, datînd
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
Medgidia, renumit pentru geamia să “ Abdul Medgid “ are o concentrație însemnată de tătari autohtoni. În multe localități din județele Constantă și Tulcea se găsesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mulți ani în urmă, având valoare istorică (geamia din Mangalia), altele fiind construite mai recent, îndeosebi după Revoluția din '89. Geamia Esmahan Sultan din Mangalia este cea mai veche geamie din Dobrogea, datînd din anul 1456. În prezent aceasta face parte din patrimoniul cultural al statului și este
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
autohtoni. În multe localități din județele Constantă și Tulcea se găsesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mulți ani în urmă, având valoare istorică (geamia din Mangalia), altele fiind construite mai recent, îndeosebi după Revoluția din '89. Geamia Esmahan Sultan din Mangalia este cea mai veche geamie din Dobrogea, datînd din anul 1456. În prezent aceasta face parte din patrimoniul cultural al statului și este în restaurare. Comunități autonome de tătari se găsesc în diverse țări: Bulgaria, Ucraina
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
se găsesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mulți ani în urmă, având valoare istorică (geamia din Mangalia), altele fiind construite mai recent, îndeosebi după Revoluția din '89. Geamia Esmahan Sultan din Mangalia este cea mai veche geamie din Dobrogea, datînd din anul 1456. În prezent aceasta face parte din patrimoniul cultural al statului și este în restaurare. Comunități autonome de tătari se găsesc în diverse țări: Bulgaria, Ucraina, Polonia. În Polonia tătarii trăiesc că autohtoni în câteva
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
Turnul orologiului-construit la sfârșitul secolului al XVIII, ca turn de observație a fortificațiilor otomane). Monumentele istorice, de artă și arhitectură, stau ca mărturie a trecutului plin de istorie al acestei zone: Biserica „Sfântul Nicolae” (ridicată în 1830 prin transformarea unei geamii turcești), Biserica „Sfântul Gheorghe” (1838-1841), Biserica „Buna Vestire” (ctitorită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la cererea și finanțarea comunității grecești din Giurgiu între anii 1863-1865, și pictată de Gheorghe Tăttărăscu) În nord: Dâmbovița și Ilfov. În vest Teleorman. În
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
din anul 1879 -1880, la care se adaugă primul gimnaziu fondat de I.G.Roman. În 1893, prin noua lege a învățământului, școlile devin mixte. În 1903 ia ființă prima grădiniță publică. Copiii de naționalitate turcă urmau cursul de religie pe lângă geamia din localitate, unde, din spirit „conservator”, musulmanii își creaseră (și la Isaccea) „azil confesional” în care, alături de religie, se preda și Coranul. Închise în timpul primului război mondial, școlile își reiau activitatea în anul școlar 1917 (ianuarie-iunie). După reluarea cursurilor din
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au căzut în paragină sau au fost demolate, dar Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii "art nouveau" din România, a fost renovat și astăzi este considerat ca simbolul municipiului. Geamia veche și sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
total 694 de elevi, si un gimnaziu cu 168 de elevi; cultele religioase aveau șase biserici ortodoxe (întrucât în perioada otomană cultul creștin nu putea construi edificii de cult, majoritatea datează de dupa 1830, una singură, biserica „Sfanțul Nicolae”, fiind o geamie musulmană transformată, iar biserică „Adormirea Maicii Domnului” fiind construită deasupra unei biserici subterane care a funcționat în timpul dominației turcești), o capelă catolică și două temple mozaice. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu 20.895 de locuitori. În 1950, Giurgiu
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
și paleoliticul inferior. Două sunt clasificate că monumente de arhitectură: fragmente din zidul cetății turcești (secolul al XVIII-lea) alfate în spatele loturilor de pe strada Dunării; și Turnul Ceasornicului (1771) din Piață Unirii, construcție bazată pe un minaret al unei vechi geamii. Celelalte două monumente istorice de interes național sunt monumente de for public: statuile din secolul al XIX-lea „Diana” (din Piață Gării) și „Apollo Belvedere” din strada Parcului, colț cu strada Călugăreni. Obiectivele din oraș incluse în lista monumentelor istorice
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind "Babadag" ("Muntele Tatălui"). Pentru o perioada orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sări Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare. În perioada 1677-1678, reședință
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
reședința a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile menționează în legătură cu această amestecul pasei din Babadag în politica internă a celor două țări române. În centrul orașului se gaseste Geamia Gazi-Ali-Pasa și cișmeaua Kalaigi. Pe strada Macin se află mausoleul lui Sări Saltuk Dede. Un alt obiectiv turistic este "Muzeul de Artă Orientala", găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea, ruinele unei
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
cel Bătrân, intră în componența Tării Românești. Între secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea este fortificație otomană. Orașul cunoaște o mare înflorire. La 1651 Evlia Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar și era apărat de un zid de 3000 pași. Cu puțin timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
la sud și la vest și un turn în apropierea turnului de nord-vest al incintei ștefaniene, pe malul Nistrului - și șase bastioane de artilerie. În incinta fortificației se află Biserica rusească Sf. Alexandru Nevski (construită în 1832) și ruinele unei geamii turcești (la sud). Cetatea Hotin a fost descrisă în mai multe opere literare care relatează anumite episoade istorice sau descriu această zonă. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în limba latină în perioada 1714-1716, omul de cultură Dimitrie Cantemir
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Nilipăuții-Cosăuți. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1552, când domnitorul moldovean Ștefan Rareș a confirmat boierului Cozma Paiu dreptul de stăpânire a jumătate din satul Nelipăuți și din alte sate. În anul 1806 se transformă în biserică o geamie de lemn aflată în localitate . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
de autoritățile române - prin persoana Regelui Carol I al României. Ea servea în primul rând, reprezentanților diplomatici ai Imperiului Otoman la București, după recunoașterea independenței României. Pană în 1989, musulmanii din București aveau un singur lăcas de cult, și anume Geamia din București, ce se află în sectorul 5, în zona “Eroii Revoluției”, strada Mănescu nr. 3. La aceeași adresă se află oficial și sediul administrativ al “Comunității Musulmane din București” - ca parte componentă a Cultului Musulman din România. După anul
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
Ar Rahman este situată în cartierul Crîngași, pe strada Munții Gurghiului nr. 50-52, sector 6. Specific pentru moscheile din București este faptul ca sunt administrate și întreținute de fundațiile care le-au și edificat. Actualmente, în București funcționează următoarele moschei: - Geamia din București cu sediul în București, strada Constantin Mănescu nr. 3, sector 5 - administrată direct de Muftiatul Cultului Musulman din România. - Moscheea Ar Rahman din Crângași cu sediul în București, strada Munții Gurghiului nr. 50-52, sector 6 - administrată de Fundația
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
în locul de unde se dorea să fie legat destinul copilului. Dacă se dorea ca acel copil sa învețe multă carte, era îngropat lângă zidul școlii. În alte regiuni din Turcia, cordonul ombilical se îngroapa la rădăcina unui trandafir, în curtea unei geamii sau în împrejurimile casei. În Turcia, imediat după naștere se trimite o persoană vestitoare la tatăl copilului. Persoanei respective i se oferă daruri în bani sau o batistă. Dacă copilul era băiat, bucuria era foarte mare. Dacă era fată, se
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
pe flotanți, destul de numeroși în porturi, și pe cei nedeclarați, din motive fiscale, iarăși numeroși, se crede că cifra locuitorilor depășea 15000. În afară de cetate, noii stăpânitori ai orașului au ridicat și lăcașuri de rugăciune, în legea lor, adică meceturi și geamii. Vechile vederi ale orașului arăta mai multe minarete, deci implică existența mai multor lăcașuri, în diferite cartiere sau mahalale. Clădirea uneia singure s-a păstrat până astăzi, dar transformată în biserica ortodoxă: este biserica Sf. Arhangheli, din centrul orașului (în
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
a naturalizat, obținând în anul 1992 cetățenia română. Datorită educației sale religioase și a calităților sale organizatorice, Ahmed Mazhar Nakechbandi a devenit o resursă de bază a micii comunități musulmane din România în timpul regimului comunist. Până în 1989 acesta a frecventat "Geamia din București", unde deseori completa ritualul religios cu diferite prelegeri despre credința islamică. După Revoluția din 1989, în calitate de membru al comunității musulmane din București, a organizat primele alegeri din comunitate fiind Președintele Comisiei Elective. În urma acestor alegeri a fost desemnat
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]