13,216 matches
-
oferă servicii de calitate superioară: coafură (la care consemnăm câteva tarife: tuns păr scurt/lung - 70 000-90 000 de lei, coafat - 150 000-180 000 de lei, vopsit - manopera - 40000-50 000 de lei); cosmetică (pensat spâncene - 40 000 de lei, vopsit gene/sprâncene - 20 000 de lei, epilat ( cu ceară de unică folosință) scurt - 110 000 de lei, sau lung - 220 000 de lei, tratament facial - 310 000 de lei); frizerie (tuns - 70 000 de lei); manichiură (200 000 de lei); pedichiură
Agenda2004-29-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282650_a_283979]
-
de lei, coafură pentru ocazii speciale - 350 000 de lei, coafat mireasă - 450 000 de lei (în acest tarif este inclus și machiajul); cosmetică (epilat cu ceară tradițională sau de unică folosință, scurt/lung - 60 000-250 000 de lei, vopsit gene/sprâncene - 30 000 de lei, pensat sprâncene - 30 000 de lei, tratament facial - 350 000 de lei); ședințe pentru slăbire la Body Former - 600 000 de lei/10 ședințe sau împachetări cu Paragil - 250 000 de lei/porțiune; frizerie (tuns
Agenda2004-30-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282678_a_284007]
-
de lei, vopsit șuvițe - 180 000 de lei; cosmetică: epilat scurt/lung cu ceară de unică folosință - 90 000-160 000 de lei sau cu ceară tradițională, tratament facial - 200 000-750 000 de lei, pensat sprâncene - 30 000 de lei, vopsit gene/sprâncene - 25 000 de lei); manichiură french sau simplă cu tratament și ojă - 140 000 de lei, pictură pe unghii - 40 000 de lei; pedichiură - 150000 de lei. Unitatea vă stă la dispoziție de luni până vineri între orele: 10-18
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
cea mai cunoscută lucrare a lui David Baldacci, scriitor tradus în zeci de limbi, obținând prestigioase premii de popularitate în Anglia și Marea Britanie. Romanul a fost ecranizat de Castle Rock Entertainment în 1996, din distribuție făcând parte Clint Eastwood și Gene Hackman. David Baldacci: Putere absolută. Editura Rao, București, 2004. Preț: 199 000 lei. Clonă și morală Autoarea pleacă de la premisa că, într-un viitor apropiat, „dacă nu s-a întâmplat deja în secret, un om va fi clonat și omenirea
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
minte! Oricum, pretinde Boileau, un prost găsește întotdeauna unul mai prost care să-l admire. Firește, cu excepțiile de rigoare. Ce te faci, însă, atunci cînd intră în joc și noțiuni științifice consacrate, din sfera eredității, așa cum ar fi cromozomii, genele etc.? Ei bine, prin ^48-^49, ereditatea reprezenta un teren minat, interzis, o Sahara imperialista care slujea - amintiți-vă! - "luptei de clasă", urmărind să inoculeze lumii morbul superiorității cărturărești, ideea existenței unei elite a fiecărui popor în parte. Profesorul nostru
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
altfel în culturile mari, dovadă: succesivele relansări ale unor bibliografii uitate sau împovărate de prea multe subînțelesuri. Volumul Civilizație și cultură, reunind scrieri esențiale ale lui Simion Mehedinți, se face în mod firesc instrumentul unui asemenea bilanț. Întocmindu-l, Gheorghiță Geană (care semnează și un foarte documentat și totodată curgător studiu introductiv) propune abordarea detaliată a contribuțiilor savantului la teoria și metodologia cercetării culturii. Prima parte a volumului va cuprinde ca atare discursul de recepție la Academia Română intitulat Caracterizarea etnografică a
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
directă și poate ușor naivă uneori, încapsulează puteri terapeutice pentru cazurile în care ideile mai sunt încă bălmăjite cu o limbă înțepenită, de lemn. S. Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, îngrijirea ediției, studiu introductiv și note de Gheorghiță Geană, colecția "Cărți fundamentale ale culturii române", Editura Trei, 1999, 390 de pagini, preț nemenționat.
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
care pot să ne-nvenine/ stînd în Paradisul Lumii goi". În sfîrșit Ekstaza notifică drumul de la alienare la regăsire, prin reîntoarcerea eului rătăcit în mediul dragostei divine: "!mă-așteptați cu Suflet tremurînd,/ tremurînd de grija de-a ajunge/ la Voi cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd,/ la Voi tot cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd!" Datorită naturii sale pluricorde, a complexei sale construcții clădite pe originar, a tîlcurilor
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
la regăsire, prin reîntoarcerea eului rătăcit în mediul dragostei divine: "!mă-așteptați cu Suflet tremurînd,/ tremurînd de grija de-a ajunge/ la Voi cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd,/ la Voi tot cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd!" Datorită naturii sale pluricorde, a complexei sale construcții clădite pe originar, a tîlcurilor sale depășind pitorescul, vibrînd spre infinit, poezia lui Cezar Ivănescu se vrea un analogon al Lumii
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
adesea, asociată cu aspirația reîntoarcerii în ciclul natural, cu o regenerare deci, anticitadină și antiindustrială, așijderea în opoziție cu programul totalitar exclusiv economic, atît de alienant. Edenul firii e contrapus celui utopic-comunist: "așa cum stai întins istovit/ cu ochii închiși cu gene de cretă/ lași locul lași somnul lași toate/ aceleași nedeslușite urme ca pasărea/ ce vine pe zăpadă// panta se-nclină sufletul tău se ridică/ și casa se umple de nori și patul/ de iarbă pajiște verde/ dumnezeiesc de frumoasă/ ea
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
lent și de dispariția celor care te-au iubit și pe care i-ai iubit. Murim, puțin cîte puțin, mereu cu fiecare dintre ei. Am murit cu fratele meu, singurul om din lume la fel cu mine, acelasi sînge, aceleași gene...Dezastrul cu Dominic care abia împlinise 50 de ani cînd s-a întîmplat. Șunt scene pe care le văd: cum a lucrat pînă în ultima clipă, cum m-a iubit pînă în ultima secundă înainte să se piardă... Plecarea părinților
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
multă și Măricica freca tacîmurile de argint cu cenușă. La capete se aflau două platouri cu grîu încolțit, în care risipiseră ouă galbene și roșii. Era o iarbă moale și mîngîioasa și mi-ar fi plăcut s-o clipesc cu genele, dar nu mă spălasem. În mijlocul mesei, făcuseră loc pentru pasca grăsana, cu brînză de vaci și smîntînă, pe care dormea crucea din aluat răsucit. Dacă băgai degetul și o ridicai de un capăt, crănțănea între dinți, iar dacă-l înfigeai
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
antrenează pentru un Oscar, iar Barry Sonnenfeld l-a invitat să-i fie partener la regie și nu doar actor fetiș. "Prințul din Bel Air" se consideră un "terminator" care nu s-a dat în lături să împartă afișul cu Gene Hackman în Inamicul statului. Cele două ore și șapte minute ale policier-ului politic regizat de Tony Scott lasă timp suficient cinefilului să-și aducă aminte în detaliu de kafkiana Conversație pe care Francis Ford Coppola o lansa că o
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
să lucreze "curat" și mobilizează ditamai satelitul planetar să-l urmărească pe erou, avocatul hăituit pentru că deține fără să știe proba video a unui asasinat politic săvîrșit cu sînge rece. În ajutorul lui Will Smith va veni nimeni altul decît Gene Hackman într-un rol pereche celui celebru de electronist specializat în supravegheri, înnebunit de proliferarea microfoanelor. Acolada peste 25 de ani nu face decît să potențeze aberația tragicomica la care s-a ajuns. dar finalul remontează prin salutul cordial pe
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
de ocupație). Într-un cântec de leagăn, cu multă măiestrie, Grigore Vieru face să se profileze lângă mamă și icoana lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
85 Geana aruncă boabele pe fierbinte. Din când în când mă că bântuie boala aceea din care pătura întinsă, cu mâna stângă, în caut cu mâna să văd dacă sunt rămâi schilod toată viața. N-a fost timp ce dreapta amestecă într-
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
a lampa. Parcă am dormit destul. umblă mereu un tren care scoate rămas. Palma alunecă moale și Lângă sobă, pâlpâie lumini din aburi. Tic tac, tic tac, ... Câte împarte grăunțele cu siguranță. lemnele putrede, rămase nearse. după-amiezi de duminică ronțăie Geana le știe rostul. Șoptit, În cameră aerul e înghețat și timpul cu zgomotul marcat de vorbește cu mama, care frământă oasele mă dor sub plapuma rece. liniște. Și nopțile lungi, de iarnă. aluatul cu aceiași îndemânare cu Un deget de la
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
zgomotul marcat de vorbește cu mama, care frământă oasele mă dor sub plapuma rece. liniște. Și nopțile lungi, de iarnă. aluatul cu aceiași îndemânare cu Un deget de la picior mă doare cât Acuma tace. Mă ridic încet să nu care Geana împrăștie bobii. un picior întreg când îl ating de trezesc pe nimeni și aprind lumina Mama are fața încinsă și mâinile cearceaf. Mă gândesc că ar fi să văd ce-i cu ceasul. Lumina e albe de făină. Fața Geanei
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
de secetă, iar mâinile i-s uscate ca face lumină de-o veșnicie. Și nu înghețat. Mâinile mele seamănă al sfinților din biserică. Dar nu-i mi-e somn. Aștept să se scoale cu mâinile Geanei. Nu văd nimic urâtă. Geana seamănă cu o mama să aprindă focul. De ce în jur, decât mâinile cu care nu știu poveste și chiar dacă repetă c-a oare nu mai luminează lemnele? ce să fac. Am uitat, cum de nu m mai spus, vorba ei
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
chiar dacă repetă c-a oare nu mai luminează lemnele? ce să fac. Am uitat, cum de nu m mai spus, vorba ei e tainică și S-au stins și ele, sau mama le-a am gândit s-o întreb pe Geana plină de mister. Pentru că nu pot ars pe toate peste noapte când eu aseară ce să fac cu mâinile... să dorm, mă gândesc, cum ar fi dormeam? dacă Geana ar frământa aluatul și * * * mama ar da în bobi. Amețesc de
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
ele, sau mama le-a am gândit s-o întreb pe Geana plină de mister. Pentru că nu pot ars pe toate peste noapte când eu aseară ce să fac cu mâinile... să dorm, mă gândesc, cum ar fi dormeam? dacă Geana ar frământa aluatul și * * * mama ar da în bobi. Amețesc de * * * Sunt un personaj. Dar parcă mă învârt legată de o roată. Am amorțit tot stând pe o personajului i-e foame. Ei și? Sunt Mă doare gâtul și-mi
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
Ce-i lipsea fetei de învelișul luminii dar mâinile-mi decupez în gând altă zi. împărat? Niciodată. Categorică sunt amorțite și gura uscată. Aș condamnare. vrea să fie lumină. Acoperă-mi * * * Prea târziu. Trist, e adevărat, ochii cu mâna ta Geana, apoi Colile de scris seamănă dar tot e ceva. De ce niciodată și desparte-i într-o parte și alta. acum cu hârtie de ambalaj de nu cândva? Prea devreme e Pentru mai înainte, așa cum atâtea purtări inutile în sacoșă, păcat
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
e casa? Aici, aici, aici... vede nimeni, pentru ce să mă condei, nescrise adevărate și Nu, nici așa. Casa mea unde să prefac? Ei, uite așa, pentru mine, necruțătoare. Le iau de la capăt intru și să închid ușa, unde e Geana. Dacă dorm nu trebuie să ca pe o carte pe care simți nevoia liniște, unde e odihnă ... Mi-e dor fac nimic. Dorm, nu vezi? Lasăsă o reiei după ce ai trecut ultima de-acasă. mă în pace. Nu, nu mă
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
la parcă mi se aruncă în față lumina. nici un efort. Stai acolo; și gunoi. Aceeași mână le oprește O mare imensă și rece lumină. Sluminezi. Da, mergi, mergi. Eu din drum. Puritate și pete. Mereu o pun la păstrat. Are Geana dreptrebuie să mă scol, să mă îmbrac, împreună. Nimic de aruncat la tate? Are. Lumina trebuie păssă mănânc, ... gunoi. Nu astăzi. Nu, de aceeași trată. Lumina se naște din recele De ce ai pălit? A, nici ție nu-ți mână. Povestea
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
recele De ce ai pălit? A, nici ție nu-ți mână. Povestea lor, povestea inimii mele și-adapă viața-nseplace după-amiaza. Atunci e mâinii, un hohot, o răsuflare. O zi. tată. Lumina e viața boabelor desbine. Mă temeam că ești perfect. Febră. Geana. Febră. Geana. părțite de mâinile ei, ce așteaptă Uite, mă scol și decupez alt tipar. Pun mâna pe ele și suntem iar ca încolțind să iasă din vis. Nu tremura de spaimă în amurg. împreună. 86
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]