3,095 matches
-
Nea Mitică, personajele lui Octavian Curpaș, au aventura prinsă cu o cocardă tricoloră, direct pe inimă. Nu le pasă că au îmbătrânit biologic, ele caută încă libertatea prin care, sărac sau bogat, celebru sau anonim, devii nemuritor, pentru că porți în genă ceva din patria-ți de obârșie. Începută ca o poveste de viață, cu nostalgii, mai mult ghicite decât declarate, narațiunea lui Nea Mitică, personajul dinspre care pornesc și la care se întorc mai toate întâmplările de față, face față construcției
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
peste care s-a suprapus egoismul nostru nativ, mânându-ne să strângem mult mai multe bunuri decât necesarul, ceea ce orice hârciog care se respectă, disprețuiște suveran. Și această spaimă ancestrală, s-a transmis parcă din generație în generație, ca o genă subversivă care ne însoțește fără voia noastră și astăzi. Bine de știut, măcar de acum înainte. De câtva timp lumea vorbește din ce în ce mai mult că prăbușirea turnurilor WTC, ar fi una cu cântec. Că ar fi fost pusă la cale din
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
Acasa > Poeme > Devotament > LACRIMI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMI Dumnezeu a dat în grijă lacrimi femeilor Atunci când le-a-nzestrat cu sensibilitate Și le-a înscris în genă gestionarea lor Știind c-or să se-achite cu responsabilitate. La început, adesea-s doar lacrimi de fetiță Vărsate-n pernă, noaptea, nimeni să nu le-audă Uitată de părinții plecați peste graniță, Cu cei doi frați mai mici, la
LACRIMI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370831_a_372160]
-
să se odihnească pentru o altă zi lungă de vară/ cu dimineți le îmbelșugate de rouă/ puritatea dimineților. Dacă, în cel mai fericit caz, vre-un cârcotaș, cât de cât elevat, cu ironia-n colțul gurii ar rosti ... - Aici, glia, gena și iubirea...? Nu, nu se poate. Doar dincolo... Gălăgiosu: - Aha! Dincolo. Dincolo, în drumul spre cer? Credeau ei și, mai cred și astăzi, cu domnul Prescurescu-n frunte, că se pot înfrupta și vor ține la infinit! Cu parandărături, calicii, falsuri
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
optimă. - Ar mai fi o întrebare. Jucărioara ta prescrie medicamente? Dacă cumva aceste medicamente încă nu sunt cunoscute de civilizația noastră? - No problem! De mai bine de 200 de ani nu mai cunoaștem medicamente. Oare ce medicament mai bun decât gena celulară poți concepe? - Și bolile cronice ? - De regulă, o ședință de regenerare celulară durează sub 1 minut. Pot fi cazuri când sunt necesare mai multe ședințe. Asta știu (aici pe Tera trebuie să învețe) medicii. Mă voi preocupa să capete
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
așa s-a intâmplat Și la vecina noastră? Marte cel apropiat, A fost și ea albastră? Și ai săi locuitori Și-au supt seva internă, Fiind proprii prădători De populație indigenă? Memoria omului e scurtă Și n-avem codificat în genă Nu ne-amintim decât de burtă Și de-un colț uitat de pernă. N-avem amintiri recente De catastrofice trăiri, Și chiar dacă le-am avea, decente Le consumăm ca buletin de știri!... Dă-ne Doamne înțelepciune, Și ne risipește ura
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
interpretat, a realizat piese de teatru, dar nu s-a rezumat la atât, ci a contribuit substanțial la teoretizarea teatrului și, totodată, a susținut paginile de cronică teatrală din presa contemporană. Nu trebuie să uităm că dramaturgul avea teatrul în gena sa, aparținând unei ,,dinastii de oameni cu geniul râsului”, fiind descendent al unei familii ale cărei principale trăsături sunt „vocația râsului ca artă și simțul comicului ca instinct fundamental”, cum afirma Paul Zarifopol. Așa se explică și constatarea lui ȘVM
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
frumos, o pasăre mai colorată, un om mai inalt, mai inteligent, mai cu bun simț și mai responsabil. Și aici momentul, condițiile și cantitatea de energie primită la naștere, la apariție, au jucat un rol determinant. Că e vorba de genă, de moștenire, în realitate tot elementele chimoce, calitatea , cantitatea și momentul îmbinării lor au decis. Unii vă legați de zodii, data, ora și anul în care v-ați născut, ce stea era și cu cine se imbina. Normal că elementele
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
de la Măru Roș, apare la nedeia de Sfânta Maria Mare „ cu obrajii îmbujorați de berea băută, de câtă carne de ied și gogoși fierbinți mâncase...”, dar hotărâtă să facă ordine, adică să alunge de la sărbătoare pe fetele „ chiaburului” Ion Găvănescu; Gena ( a doua soție a dascălului) este „o femeie trufașă, aproape analfabetă și, mai mult ca sigur, hoață...”. Scrierile autobiografice sunt cele mai convenabile, fiindcă scriitorul, devenit narator și personaj, vorbește despre sine, străduindu-se să se poziționeze în situațiile cele
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
cea din orizontul anului 1600 î. H., al Reformei lui Zalmoxis I) își relevă Lumii Întregi extinderea credinței într-Unul / Dumnezeu (Sacrul Întreg Cosmic în care Dacul e parte) pe-aproape patru milenii -, pare-se că și miron-țic-uan se înrăzărește „gena“ / „bosonul“ de douăzeci și patru de carate din nucleul Zalmoxianismului («Eu nu vă întreb unde se află Dumnezeu / Fiindcă știu că El este peste tot...» - p. 54). Miron Țic și paginile-i despre localitatea Ilia de la Maris > Mureș. Noua carte semnată de
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
noi, A înnebunit istoria copiiilor. Fericirea emoției plecate Sub alte forme ale umanei mândrii, Mai e omul în suflet? Of,religiile morții... Ale pieirii, Ale dezbinării. Ale zeilor pierduți în uitare... Copii ai răzvrătirii, Copii ai răzbunării, Îndoiala voastră din genă, Din suflet, De etern, Contează tern și mort... Zborul, Zborul de dincolo de unu, Spre zero divin, Unu fără zero... Nimic al absolutului, Iubire creată din zero, Fără tine totul e moarte... Mai avem mult până sa ajungem la noi, La
DE VORBĂ CU IUBIREA... de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369673_a_371002]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > SAKURA Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Se spune că o moștenire genetică poate apărea până la a noua generație. Aici însă, nu era vorba de nicio genă, de niciun patrimoniu ereditar, ci pur și simplu de radioactvitatea transmisă cel mai probabil prin sânge sau prin cine știe ce celule afectate în urmă cu mai bine de jumătate de secol. Ori poate că mama era doar purtătoarea unui virus care
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
har de Părinte, Sunt un om, sunt o umbră ce-așteaptă, Ca să urce spre cer câte-o treaptă, Anotimp ce-și așteaptă-nflorirea, Pârguind în tăcere sfințirea, Sunt sămânța ce-așteaptă sub brazdă Germinarea într-u-Acel ce e Gazdă, Încolțind, sfânta genă purtând, Mă-nnoiesc, mă înalț fremătând, Sunt un abur, aroma de Pâine, Secunda ce trece-ntr-un mâine, Rubiniul ce teascul prepară, Frământând cei-năuntru și-afară, Mă ascund într-un ieri circumcis, Meditând la tărâmul promis, Dar ce-i
DUMNEZEU ESTE CU NOI! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368163_a_369492]
-
Nikolai Berdiaev) Cuvinte cheie: identitate, cunoaștere, lumea satului, cultură, tradițional Identitatea spirituală a sărbătorii populare românești Avem doar impresia că oamenii, în deschiderea lor nuvelică, se schimbă în atitudini. Ei rămân aceiași, clădiți pe fapte pe care le moștenesc prin genă, construindu-și în timp forma nucleonară și reunindu-se în noile tărâmuri nivelice cu noi parteneri nucleonari care îi ridică pe trepte, la înalte cote de nivel. Omul se educă, nu singur pentru că numai atunci apare egoismul, excentrismul și teama
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
viața fiecărui membru al comunității consiliat în toată activitatea lui. Timpul nou, de astăzi, a făcut doar pentru unii să nu mai cunoască cărei spiritualități aparțin, îndepărtându-i de familie, de tradiții. În interiorul sufletului, sunt aceiași ca strămoșii lor pentru că gena le-a rămas fidelă genomului uman unde teama de necunoscut îi face să tremure în fața neștiinței. Cultura tehnică este o știință, o cunoaștere a lumii științifice materiale însă ea nu pătrunde în sufletul omului, sesnsibilizându-l ca arta literară, muzicală, plastică
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
deloc ușor dar pe care scriitoarea Elisabeta Iosif l-a înfăptuit cu talentul scriitorului. Autoare cu o activitate literară deosebită, scriitoarea Elisabeta Iosif este o intelectuală fină, căreia i s-a hărăzit să rămână un om al locului (există o genă a locului natal) de aceea eu cred că toată viața, o voce tainică, un duh al pământului îi șoptea în ureche faptul, că n-are nicio șansă se se fixeze în altă parte. Zborul dintr-un loc în altul nu
GEO CĂLUGĂRU ”ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370293_a_371622]
-
mică a europenilor, de pildă, că în fiecare an atribuie Premiul Nobel pentru literatură. Premiul Nobel a devenit, mai curând decât de a dezvălui geniile, o uzină contraproductivă de produs stupoare și confuzie. Nu cred că umanitatea a fost în gena ei de profuzime maximă dăruită de Dumnezeu cu atributul de a putea, efectiv, produce genii literare pe bandă rulantă. Anul și Geniul! Anul și Nobelul literar! Este evident că așa ceva nu este posibil, că ne aflăm cu mult în afara bunului
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
cu poetul Adrian Grauenfels din Isrel, pe care nu l-am cunoscut”. Alte două volume, „Jurnal de lectură” al aceluiași autor, și „Mireasa cu cerul în mâini”, al Cameliei Ioniță Mikesch, din Elveția, au fost prezentate în cadrul Cenaclului. Volumul „Între genă și har”, semnat de Ioana Carp, reprezintă cartea de debut a autoarei care se află peste hotare și activează ca profesor de Limba română și traducător în Olanda. „Ioana Carp are un scris foarte modern și foarte nou ca exprimare
LIRA21, DECEMBRIE 2013, BUCUREŞTI, CU MAESTRUL EUSEBIU ŞTEFĂNESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352785_a_354114]
-
girul pe care l-ați dat festivalului prin personalitatea Domniei Voastre. Cum apreciați ca a evoluat festivalul de la Mizil? LEU: Frumos, așa cum a evoluat și patriarhul lui bând vinurile acelea bune. Bădicioiu: Ati atins cota 8 - optzeci de ani; oare gena să fie ... de(i)vină? Mulțumit de viața Dvs? LEU: Despre asta discutăm săptămâna viitoare. Chiar dacă ai avea motive personale, poți să te declari mulțumit când asupra aspirațiilor acestei vieți încă apasă spectrul de golănie despiritualizată din minciunile unui Băsescu
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
avut timpul lor, și-au făcut din plin datoria istorică față de ei ca popor și față de noi ca urmași. A auzit cineva că Germania vrea să se numească Prusia ? Nu numele te schimbă, în loc de român să te cheme dac ci : gena, educația, cultura, mediul în care ai trăit și tot ce ai dat și primit cât timp ai stat pe pământ. Mai bine ne-am gândi cum să scăpăm de țigănismele și turcismele care ne-au năpădit, de excesul de șmecherisme
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
atributul ei. Cea mai simplă formă de viață, celula trăiește tocmai pentru că în interiorul ei se petrec veșnic schimbări pe toată durate viețuirii și încă fără pauze. Din lichidul amniotic transmis de mediu prin osmoză, nucleul celular completează fiecare element din gena spirală cu perechea sa. După completarea tuturor se petrece divizarea adică crearea unui nou germen de viață. După ce noua genă își delimitează propriul mediu de cel părintesc prin pereți semipermeabili, ia în serios sarcina de bază de perpetuare a speciei
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
durate viețuirii și încă fără pauze. Din lichidul amniotic transmis de mediu prin osmoză, nucleul celular completează fiecare element din gena spirală cu perechea sa. După completarea tuturor se petrece divizarea adică crearea unui nou germen de viață. După ce noua genă își delimitează propriul mediu de cel părintesc prin pereți semipermeabili, ia în serios sarcina de bază de perpetuare a speciei și muncește în scopul procreării. De aproape o jumătate milion de ani doi frați, omul gânditor și cimpanzeul, străbat cot
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
te vazes manqe ekh kher and-o ćeros ! Kam avel țuț kibor manuśa mangesa tal-i komanda terri. Dake na kerca șo vakerdom tuqe, m'e rezbojnikoja ka mudaren țuț.” ¶ “Ka vazaw o kher, barea !”, djas lesqe angal o Abunuvas pa geno khere, kaθe astardas te diśinel sar te rezolvisarel i problemă. Inipa, pala ekh vakïci, vazjas ekh zmewos, sajis phandjas leș ekhe dorăça zinzarzi, pa ke lesθe thodas hem ekh klopoțelos. ¶ Kana astardas te phudel i bavlal, o zmewos inkino opre
EKH KHER AND-O ĆEROS / O CASĂ ÎN CER de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353113_a_354442]
-
dintre ei, jocul insultelor scînteiază savant printre zarzavaturi. Spunem că mitocanul n-are gust. Dar se bucură de libertate ca un copil care calcă în bălți. Canonul devine oprimant și inoperant. E scandalos, nu? Cum nu știu dacă există o genă a mitocăniei? Aștept comentariile voastre. În loc de post-scriptum : autorul de față nu este plătit să scrie despre acest subiect. Așa că scrie doar un eseu frivol, în vânt. Cu plecăciune, Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: Vă implor,tăceți mai tare! / Pompiliu Comsa : Confluențe
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
în opoziția directăcu adversarul,dacănu dovedea îndrăzneală, agerime, însumate în apelativul adjectival aprig: aspru, nemilos, nestăpânit, înverșunat, puternic. Dorința de a-iomorîpe toți aceia care nu i se închinau lui Dumnezeu ne coboarăîn timp, de unde altfel s-a și transmis în gena noastrăumană, evidențiind, psihologic, actul de a ucide al omului. Și dacădin cele mai vechi timpuri, omul primitiv a simțit nevoia să-și subordoneze viața unui orizont sacru, era firesc ca violența lui săîmbrace aceste forme de manifestare. Violența, provenitădin străfundurile
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]