4,959 matches
-
ea nu se poate scoate prin abstracție din experiență, ci e Însăși condiția logică a oricărei experiențe. Rațiunea, cu alte cuvinte, constituie experiența etică prin idei generale, după cum ea constituie și experiența științelor despre natură. Prin aceste condiții se explică generalitatea și necesitatea logică a conștiinței etice. Această generalitate se reduce În ultimă analiză la aceeași idee ca și aceea a legilor științifice: În Împrejurări identice, ipotetic date, rațiunea impune aceleași judecăți și acestea pot fi socotite adevărate În măsura În care apar conforme
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
experiență, ci e Însăși condiția logică a oricărei experiențe. Rațiunea, cu alte cuvinte, constituie experiența etică prin idei generale, după cum ea constituie și experiența științelor despre natură. Prin aceste condiții se explică generalitatea și necesitatea logică a conștiinței etice. Această generalitate se reduce În ultimă analiză la aceeași idee ca și aceea a legilor științifice: În Împrejurări identice, ipotetic date, rațiunea impune aceleași judecăți și acestea pot fi socotite adevărate În măsura În care apar conforme cu criteriul adevărului, adică cu coerența sistematică (logică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sale logice, adică prin prisma adevărului, constituie tocmai punctul de vedere etic, acel al rațiunii practice kantiene, și, prin urmare, și acel juridic, spre deosebire de cel al rațiunii teoretice kantiene. Capitolul V Conceptul de drept. Dreptul obiectiv și dreptul pozitiv. Bilateralitate. Generalitate. Imperativitate. Coercibilitate 1. Dreptul obiectiv În maniera deschis neokantiană, normativistă și imperativistă, manieră care a consacrat numele unor Wilhelm Windelband, Heinrich Rickert, Ernst Cassirer etc, Giorgio del Vecchio asumă consecvent perspectiva axiologic: „Conceptul dreptului - scria filosoful jurist - aparține categoriei valorilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cât este indispensabilă vieții sociale - Ubi societas, ibi jus (Ă) Ubi homo, ibi jus. Dreptul În sens obiectiv se precizează, prin distincții neokantiene indubitabile, la juristul italian. El ne vorbește, la această treaptă a Realității juridice despre: 1. Bilateralitate, 2. Generalitate, 3. Imperativitate și 4. Coercibilitate. Despre Bilateralitate am vorbit mai Înainte, ca despre Coercibilitate, asupra căreia ne vom opri mai Încolo. Despre Generalitate, Giorgio del Vecchio ne relevă esențial: „De regulă și conform naturii sale proprii, norma juridică e generală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
indubitabile, la juristul italian. El ne vorbește, la această treaptă a Realității juridice despre: 1. Bilateralitate, 2. Generalitate, 3. Imperativitate și 4. Coercibilitate. Despre Bilateralitate am vorbit mai Înainte, ca despre Coercibilitate, asupra căreia ne vom opri mai Încolo. Despre Generalitate, Giorgio del Vecchio ne relevă esențial: „De regulă și conform naturii sale proprii, norma juridică e generală, adică procedează prin abstracție și fixarea tipurilor; cu alte cuvinte, ea se referă la o clasă Întreagă sau serie nelimitată de cazuri și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care nu au putut prevedea formele de libertate cu totul noi (ale invențiilor moderne), cum este, de pildă, Presa. Aplicarea mecanică a legilor conduce la cea mai mare injustiție (nedreptate). De aceea este necesară utilizarea echității, ca un corectiv al generalității legii, adică un fel de „justiție mai bună decât cea legală”, prin faptul că aceasta, prin generalitatea sa, nu se poate adapta Întotdeauna În mod perfect fiecărui caz posibil. În actul de aplicare, norma trebuie să se adapteze, să se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pildă, Presa. Aplicarea mecanică a legilor conduce la cea mai mare injustiție (nedreptate). De aceea este necesară utilizarea echității, ca un corectiv al generalității legii, adică un fel de „justiție mai bună decât cea legală”, prin faptul că aceasta, prin generalitatea sa, nu se poate adapta Întotdeauna În mod perfect fiecărui caz posibil. În actul de aplicare, norma trebuie să se adapteze, să se plece și „să urmeze sinuozitățile cazului” (De ex. faimoasa riglă folosită În construcțiile Lesbosului, la care face
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
publicarea Își ajunge efectiv scopul de a o face cunoscută tuturor cetățenilor. Oricum, legea exprimă În genere, ceea ce cere conștiința populară și trebuie să fie cu ea Într-o spontană corespondență; nu poate impune ceva neprevăzut ceva absolut nou pentru generalitatea cetățenilor. Publicarea nu urmărește atât cunoașterea efectivă a legii, din partea tuturor cetățenilor, cât posibilitatea acestei cunoașteri, pe care fiecare o poate dobândi fie singur, fie cu ajutorul tehnicienilor. Legi constituționale și Legi ordinare. Controlul constituționalități Legii. Del Vecchio face distincții și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Sa unde se afirmă: „Viața individuală și Statul sunt puteri inamice mortale, Între care nici o pace perpetuă nu este posibilă”. „Statul are totdeauna și numai scopul de a limita individul, de a-l supune, de a-l constrânge printr-o generalitate oarecare; el durează până la faptul ca individul să nu fie total integrat, și este numai limitarea deschis exprimată de eul meu, de limitația mea, de sclavajul meu”. „De asemenea, noi doi, Statul și eu, suntem dușmani”. „Statul se Întemeiază pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acest exemplu, pentru a Înțelege cît de important este să gîndiți pozitiv. Mai era Încă un expert de față, care luă și el cuvîntul, pentru a explica În detaliu cum stau lucrurile; căci, să recunoaștem, primul nu spusese decît niște generalități. Al doilea vorbea punînd cîte un punct apăsat și lăsînd o scurtă pauză după fiecare frază, ca unul care vrea să Încheie discuția și nu e lăsat să o facă, ceea ce producea impresia unui remarcabil spirit de precizie și competență
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mă neutralizeze. Să mă neutralizeze? Adică ce să mi se întâmple? Eu n-am nimic de pierdut, nimic! Chiar așa, așa, în definitiv n-am ce pierde în fața acestui cârtitor, se înverșună ea, ăsta-i adevărul. Lăsând la o parte generalitățile, se avântă ea, totuși cum se poate ajunge la acea listă secretă de oameni, creatori totali, de vreme ce atât eu cât și alții am încercat s-o depistăm și n-am ajuns la nici un rezultat? Suferim cu toții de orbire sau ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
gură, așa cum existau și oameni mai în vârstă, care rămăseseră tineri, neconsumați sufletește, categorie în care îi plăcea să se autoincludă. În această zonă de meditație ea depistă un subiect ce putea fi dezvoltat foarte satisfăcător. Pentru că, după mai multe generalități rostite foarte convingător, avea posibilitatea să exemplifice cu propria sa persoană: Uite, ea de pildă, din pricina existenței sale de zi cu zi, arhicunoscută de toți, poseda atâtea disponibilități sufletești neexplorate, atâtea resurse sentimentale îngropate, ferecate cu șapte lacăte, pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lor niciodată, despre tehnici și procente, dolari, franci. Cu o memorie fantastică a cifrelor tatăl dădea date despre distanțele geografice, viteze în kilometri ale supersonicelor, cantitatea de oțel folosită pentru ridicarea unui bloc turn. Ștefan nu-i putea servi decât generalități, în casă domnea o atmosferă foarte încinsă și când mama a făcut loc pe scaun farfuriei cu plăcinte "poale în brâu", fierbinți și aromate, Elena a exclamat înviorată, ah, în sfârșit și, voit delicat, cu degetul mic în sus, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
s-o pornească. Ea percepea amănuntele exteriorului ca pe ceva separat. Treceau acum săptămâni și luni fără ca să tragă măcar o concluzie. Și ceea ce vrei să fie verosimil, adăugă Nina. Ah, era clar, iar nu se alegea cu nimic. Simple generalități rostite cu multă zgârcenie. Dar ea avea nevoie de ceva cert, indubitabil, care să i se dea mură în gură, trebuia să i se explice, uite, așa și așa, pentru început trebuie să te miști de aici și până aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zeci sau poate sute de ani până în momentul în care cea mai mare parte a textelor vor beneficia de o ediție critică”. și apoi adaugă: Vorbim despre Dumnezeu cu multă simțire, cunoaștem destul de bine dogmele credinței noastre și spunem multe generalități interesante despre ortodoxia noastră. Dar toate acestea nu știm de-ajuns cum să le prefacem metodic în valori practice, în puteri care să ne transforme zi de zi. Căci în domeniul sufletesc, ca și în cel fizic, nu poți face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972, p. 80. 90 Universul, 46, 19 februarie 1941, p. 9. 91 "A XVIII-a dare de seamă 1 ianuarie 31 decembrie 1940, prezentată Adunării Generale Ordinare de la 8 mai 1941. Generalități", în Flacăra Sacră, IX, 6A, 1941, p. 4. 92 Ibidem. 93 Ibidem, p. 3. 94 C. Mirmilo, "Cum batjocoresc Cenușarii țara, Biserica și Cimitirele noastre!", în Glasul Monahilor, 5, 119, 11 martie 1928, p. 2. 95 Idem, "Iarăși d-l
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
egalității de șanse ar trebui să fie anticipate de politici educaționale, în care educația pentru viața privată să fie prezentă adecvat. 2.1. Șansele familiei monoparentaletc "2.1. Șansele familiei monoparentale" Politicile publice sunt formulate cu un anumit grad de generalitate, astfel încât se poate crede că se referă generic la cetățeni, de pildă, în virtutea calității lor de cetățeni 37. O astfel de abordare ar fi una neutră la determinațiile de gen, de vârstă, naționalitate, etnie ș.a.m.d. Un alt tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din sloiurile acelea conceptuale, alunecînd masiv într-un torent de abstracțiuni sterile, nimic din alaiul uscat al terminologiei tradiționale nu vine să-ți rănească ochiul. Și astfel, supuse parcă unei lichefieri iscate de căldura unei trăiri omenești, calupurile compacte ale generalităților teoretice încep să se umanizeze. Raționamentele își înmoaie scheletul, pierzîndu-și rigiditatea formală, iar conceptele se îmblînzesc: din mărgele inerte înșiruite ca pietrele pe abac, devin vorbe emanînd emoții firești. Și tocmai de aceea pe autorul lor îl îndrăgești și îl
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
Carmen Mușat posedă o bună orientare în corpusul de legi al acestei chimii speciale. Refractar față de discursul excesiv tehnicizat al teoriei literare, Raicu e totuși un teoretician. El nu exemplifică, pentru că îl interesează exemplaritatea. Nu generalizează, pentru că urmărește în permanență generalitatea. Calul său de bătaie, spiritul creator, e același cu al celor mai serioși dintre esteticienii de ieri și, mai ales, de alaltăieri. Într-un loc, pledează convingător pentru credința în inspirație. Fără ea, literatura ar rămâne exclusiv la mâna grafomanilor
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
și cu înaltă probitate, datoria sa de ziarist și de scriitor. S-ar putea pe chestia aceasta broda o întreagă serie de considerații asupra împrejurării în care un ziarist e pus uneori în viață (?). Lucrul în sine, însă, depășește cadrul generalităților și dacă d. Călugăru nu are de ce, personal, să se simtă jicnit, apoi presa are tot dreptul și toate obligațiile să reacționeze cu toată energia față de această acțiune îndreptată direct împotriva libertăței și a conștiinței". (s.s.): Cv. La fel a
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
al lui Agîrbiceanu: "Deznodămîntul grăbit, insuficient motivat și tezist-moralizator este sub valoarea romanului. Pe de altă parte ar fi de sesizat dincolo de profilul personajului central și de existența unor scene memorabile de viață, o anumită precaritate a construcției, excesul narativ, generalitatea descripției, ca și limbajul prea marcat regional - o carență mai generală a literaturii lui Agîrbiceanu". Despre o nuvelă a lui I.Al.Brătescu-Voinești, Pană Trăsnea Sfîntul: "Pigmentată de reflecții naratoriale cam siropoase asupra iubirii, nuvela este melodramatică, artificială și chiar
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
există numeroase corespondențe tematice. Mai precis, în Despre limită, autorul vorbește, făcînd uz de un discurs abstract, despre frică, nehotărîre, destin, lene, ratare, prostie, putere și iubire. În Ușa interzisă, toate aceste teme sunt din nou prezente, atîta doar că generalitatea considerațiilor este abandonată în favoarea unei atenții aplecate asupra întîmplărilor concrete. Teoreticianul lasă locul diaristului, iar ochiul liric debordează marginile conceptului. Asta nu înseamnă că detaliile se reduc la înșiruirea unor însemnări personale care se chircesc într-un nod individual lipsit
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
suportate sau acceptate, opera lui Fondane, în ansamblul ei, ne apare ca o restaurare și o apărare a complexității individului și a demnității persoanei. Lupta lui, de inspirație șestoviană, împotriva logicii (uniformizatoare) și a evidențelor (simplificatoare) este o luptă împotriva generalităților abuzive care ignoră detaliile contradictorii, o luptă împotriva schematizării și reducției persoanei prin acele alegeri succesive predicate de Sartre. Spre deosebire de Sartre (și de Heidegger) care, adoptând perspectiva cunoașterii asupra existentului, întăresc puterea rațiunii universale asupra individului, Fondane (pe urmele "gânditorilor
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
-i putem atribui o compasiune față de pacienți? Într-un singur fel: Dora Petrilă se încarcă cu o stare pe care o convertește apoi într-o curiozitate teoretică. E trecerea de la experiență la concept, de la cazurile individuale ale unor muribunzi la generalitatea impersonală a morții. Ce este în fond moartea de poate să ne tulbure atît? În fața acestei probleme, un medic nu poate evolua decît pe două căi: ori lichidează problema adîncindu-se într-o blazare morală de tip sarcastic, adică tocmai în
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
aceeași navetă de sens, pe un complex sonor eufonic. Miza autorului este dublă: în planul ideației și în cel al expresiei propriu-zise, cu rafinate intercondiționări și ajustări. Se poate spune că orice poet procedează așa, marca distinctivă topindu-se în generalitatea manifestării lirice. Adevărat, numai că unii, la o extremă, lasă forma poemului să se dezvolte din ea însăși, expediind sensul pe un plan secund; în timp ce alții, la extrema opusă, ajung la silogisme versificate, la raționamente mai degrabă logico-filozofice decât poetice
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]