770 matches
-
lat. aprilis ~ pop. aprilius < Aprilis [mensis])100. Din aceeași categorie fac parte numele de sărbători religioase de tipul rom. Sfântul Ion, Sfânta Maria, fr. Saint-Jean etc., formate prin omiterea regulată a cuvântului sărbătoare din sintagme al căror determinant era la genitiv: rom. sărbătoarea Sfântului Ion, fr. la fête de Saint-Jean etc. Interesant de remarcat este că în franceză termenii reținuți preiau genul regentului (la Saint-Jean), în timp ce în română acest lucru nu se întâmplă, printre altele pentru că aparțin unor tipuri de flexiune
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu sensul "lipsit de rude, de părinți sau de copii; orfan, orfelin", în sintagme ca filius orbus "fiu orfan", filia orba "fiică orfană, fără părinți", orbus senex "bătrân fără copii"; adj. orbus "privat de ceva" era folosit în construcții cu genitivul, cu ablativul sau cu prepoziția ab, care cerea tot ablativul, v., mai jos, lat. *aboculis. VII. 2.9. Regent adjectival + determinant adverbial sau substantival Un caz relevant pentru acest tip, foarte rar, de condensare este drom. albastru "de culoarea cerului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u)lis (ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies] Martis (genitivul lui Mars), jovis < [dies] Jovis (genitivul lui Juppiter) etc. Prezervarea formală a cazului genitiv se întâlnește și în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u)lis (ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies] Martis (genitivul lui Mars), jovis < [dies] Jovis (genitivul lui Juppiter) etc. Prezervarea formală a cazului genitiv se întâlnește și în română, în exemplele de condensare primară conjuncturală, strâns legate de contextul lingvistic și extralingvistic, de tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u)lis (ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies] Martis (genitivul lui Mars), jovis < [dies] Jovis (genitivul lui Juppiter) etc. Prezervarea formală a cazului genitiv se întâlnește și în română, în exemplele de condensare primară conjuncturală, strâns legate de contextul lingvistic și extralingvistic, de tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u)lis (ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies] Martis (genitivul lui Mars), jovis < [dies] Jovis (genitivul lui Juppiter) etc. Prezervarea formală a cazului genitiv se întâlnește și în română, în exemplele de condensare primară conjuncturală, strâns legate de contextul lingvistic și extralingvistic, de tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
genitiv se întâlnește și în română, în exemplele de condensare primară conjuncturală, strâns legate de contextul lingvistic și extralingvistic, de tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul acestor cuvinte condensate se manifestă numai formal, nu și în substanță: ele nu mai îndeplinesc aceleași funcții sintactice, specifice genitivului (de regulă atribute), ci funcții care aparțin acuzativului sau nominativului, preluate de la regentul lor din sintagmă. Menținerea unor caracteristici morfologice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul acestor cuvinte condensate se manifestă numai formal, nu și în substanță: ele nu mai îndeplinesc aceleași funcții sintactice, specifice genitivului (de regulă atribute), ci funcții care aparțin acuzativului sau nominativului, preluate de la regentul lor din sintagmă. Menținerea unor caracteristici morfologice ale termenului reținut, și nu ale etimonului sintagmatic (mai exact ale capului acestuia), determină, de fapt, o reducere a dependenței
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
preparată din grâu", din compusul Weizen[bier] "idem" (Bier s.n. "bere"); ceea ce s-a întâmplat în latină, unde unele cuvinte condensate au rămas la forma cazuală din sintagmă, nu are loc și în greacă, limbă în care determinantul substantival la genitiv, odată condensat, revine la nominativ: ngr. πληροφορίες "birou de informații" (literal: "informații") < [γραφείο] πληροφορίας. Aglutinația, în cursul condensării, a prepoziției și modificatorului substantival menținut se întâmplă extrem de rar: lat. *aboculis "orb" < [orbus] ab oculis (literal: "lipsit de ochi"), cu perpetuarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fırça + suf. -sı). Atât perpetuarea formelor gramaticale ale determinanților detașați, care pot părea aberante în raport cu semnificația și valorile morfologice noi dobândite în urma izolării (de pildă, pluralul rom. Externe, care exprimă totuși o noțiune singulară, "Ministerul de Externe", sau lat. jovis, genitiv care a devenit nominativ), cât și modificarea formelor de gen, număr și caz, în funcție de condițiile și nevoile de adaptare specifice unei limbi sau alteia, demonstrează o dată în plus calitatea și capacitatea condensării de a forma noi cuvinte, și nu de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
electronice, 117, 138 Eroilor, 114, 130, 201 europene, 117 Externe, 116, 173, 201, 202, 203 falț, 129, 139, 186 fecale, 118 fier, 77, 115 Filo, 115 (a) firui, 142 fixativ, 119 flagrant, 121, 137, 173, 203 funduc, 129 general, 124 genitiv, 118 ghionghionea (ghiunghiunea), 146, 188, 197, 199 ghiveci, 127, 188 glet, 129, 187 gren, 186, 198 grep, 65, 90, 103, 118, 129, 156 Grigorescu, 132 hard, 107, 137, 173 havaiană, 186, 198 hurmuz, 133, 188, 191 huscă, 127, 188, 191
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de fișe de lucru. Însușirea corectă și fluentă a unei exprimări corecte am desfășurat-o prin efectuarea de exerciții pentru explicarea unor cuvinte și expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele. Pentru însușirea vorbirii dialogate și folosirea substantivelor în cazul genitiv și dativ am desfășurat cu copiii jocul Spune al cui este acest obiect: A cui este...?. Scopul dialogului se caracterizează prin primatul funcției de comunicare dialogul reflectă funcția gnoseologică a limbajului și cea de comunicare, sintetizându-le în funcția de
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
p. 68), „Iar colo bătrânul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate/ Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate.” (M. Eminescu, I, p. 132) Dintre „prepoziții”, are funcție morfematică „prepoziția” a, reprezentând două morfeme omonime: morfem al genitivului în sintagme nominale în care determinantul este un adjectiv de cuantificare sau un adjectiv cantitativ: numele a doi studenți, rezultatele a numeroși sportivi, și morfem al infinitivului, formă verbal-nominală: a lupta, a crede etc. Morfemele derivate sunt elemente lingvistice care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu structurile dezinențiale, mai greoaie, în flexiunea pronumelui: Am oferit la câțiva dintre ei., față de Am oferit câtorva dintre ei., Le-am spus la toți./ Am spus tuturora., .Le-am dat la amândoi./ Am dat amândurora.; • prepoziția de, morfem de genitiv, mai ales în limbajul popular, în paralel cu structurile sintetice: la început de an / la începutul anului, la mijloc de codru /la mijlocul codrului. Dintre morfemele libere, derivate, unele s-au diferențiat de elementele lingvistice primare: auxiliarul a avea diferă de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vor porni impune substantivului-subiect fecioare cazul nominativ; substantivelor-circumstanțiale orașele și munți, prepozițiile din și către le impun cazul acuzativ, ca și, prepoziția cu substantivului-complement predicativ (element predicativ suplimentar, în terminologia curentă) priviri (înalte), iar substantivul-regent orașele impune substantivului-atribut pământului cazul genitiv. Prin aceasta substantivul se distinge de adjectiv, în flexiunea căruia cazul se înscrie, în general, în acțiunea principiului acordului, subordonându-se și din acest punct de vedere substantivului prin situarea în același caz cu el; astfel, în versurile eminesciene: „Iubesc
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Un ocean de foc.” (I, p. 21), adjectivul-atribut albă stă în cazul acuzativ, pentru că substantivul regent vijelie stă în acest caz iar în versul „Îi foșnea uscat pe frunze poala lung’a albei rochii.” (I, p. 85) stă în cazul genitiv, deoarece substantivul rochii se află la genitiv. Genul este la substantiv o categorie semantică; sensul de gen este o componentă lexico-gramaticală a planului semantic al constantei substantivului; substantivele au gen fix. În versurile lui T. Arghezi: „Dormiți, dormiți/Hipnoza nopții
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivul-atribut albă stă în cazul acuzativ, pentru că substantivul regent vijelie stă în acest caz iar în versul „Îi foșnea uscat pe frunze poala lung’a albei rochii.” (I, p. 85) stă în cazul genitiv, deoarece substantivul rochii se află la genitiv. Genul este la substantiv o categorie semantică; sensul de gen este o componentă lexico-gramaticală a planului semantic al constantei substantivului; substantivele au gen fix. În versurile lui T. Arghezi: „Dormiți, dormiți/Hipnoza nopții suflă boare.” (I, p. 40), substantivele hipnoza
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune, cu diferite subclase, diferențiate prin opoziția de dezinențe singular/plural, nominativ. Cele patru tipuri de flexiune se disting între ele prin numărul temelor omonime și prin raporturile dintre ele în declinarea nearticulată a substantivelor, la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ (cele mai generale), singular și plural. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Substantivele prezintă două (trei) forme în desfășurarea opozițiilor dezinențiale; se cuprind aici substantivele feminine din declinarea I și o parte din declinarea a III
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac.G.D. plural în condițiile marcării prin articol definit feminin a genitiv-dativului: tată/tate(i) - tați și omonimia acelorași cazuri în condițiile marcării prin articol nedefinit (sau prin masculinul articolului definit): (un, unui) tată, tată(lui)/tați; formele de genitiv tate(i), pape(i), pașe(i) nu intră în omonimia cu pluralul (toate cazurile), caracteristică flexiunii substantivelor feminine, cu aceeași dezinență la singular (casă-case(i), case(le) etc.) ci în omonimia cu N.Ac. singular, caracteristică substantivelor masculine. Realizarea concretă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Fu noian întins de apă? ” (M. Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și dativul sunt incompatibile cu nedeterminarea iar vocativul este în afara opozițiilor categoriei determinării. Observații: Când este determinat de adjective calificative antepuse, numai aparent substantivul se caracterizează prin nedeterminare; în sintagme precum frumoasei fete sau unei frumoase fete, morfemele -i (frumoase
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forma de feminin este specifică întrebuințării substantivului ca singularia tantum din perspectiva subiectului vorbitor: tata = tatăl meu. În limbajul popular, morfemul de determinare rămâne în mod frecvent invariabil în funcție de caz, la substantivele mamă, tată, bunică etc., întrucât acestea exprimă cazurile genitiv și dativ prin morfemul proclitic, numai de caz, lui: „I-am dat lui mama (tata, bunicul etc.).” Substantivele masculine și neutre cu dezinența -e la singular primesc morfemul determinării -le: rege-le, nume-le. La substantivele feminine și masculine cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subordonează condiționărilor prepoziționale: „Am plecat cu preotul (cizmarul etc.)”: „Am plecat la preot, cizmar etc.”; în amândouă tipurile de enunțuri, sensul este de ‘cunoscut’. Negarea acestui sens se face prin reorganizarea opoziției la nivelul noii sintagme nominale. Prepozițiile care cer genitivul și dativul impun articularea substantivului: „Plopii din jurul casei s-au uscat.” Reorganizarea opoziției se realizează numai prin dezvoltarea a două sensuri: determinare minimă (nedefinită) - determinare maximă (definită). În funcție de conținutul lexical al substantivului, opoziția e condiționată sintactic sau nu, în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe-a apelor măriri/ Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată/Cununa cea de paie îi atârna uscată - /Moșneagul rege Lear.” (M. Eminescu, I, p. 63) Morfemul al realizează sensul de determinare din perspectiva sensurilor de ‘posesie’, ‘apartenență’, proprii cazului genitiv sau pronumelui posesiv; realizează această funcție de morfem al determinării, când substantivul în genitiv precede substantivul-centru al sintagmei: „Al vieții vis de aur, ca un fulger, ca o clipă-i,/Și-l visez când cu-a mea mână al tău braț
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de paie îi atârna uscată - /Moșneagul rege Lear.” (M. Eminescu, I, p. 63) Morfemul al realizează sensul de determinare din perspectiva sensurilor de ‘posesie’, ‘apartenență’, proprii cazului genitiv sau pronumelui posesiv; realizează această funcție de morfem al determinării, când substantivul în genitiv precede substantivul-centru al sintagmei: „Al vieții vis de aur, ca un fulger, ca o clipă-i,/Și-l visez când cu-a mea mână al tău braț rotund îl pipăi.” (M. Eminescu, I, p. 82) CATEGORIA GRAMATICALĂ A NUMĂRULUITC "CATEGORIA
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de substantive prin funcțiile sintactice pe care le realizează în structura enunțului lingvistic. În strânsă legătură cu configurația constituenților funcțional-semantici dintr-un enunț maximal complet, categoria gramaticală a cazului se întemeiază pe opozițiile interne dintre cinci termeni corelativi: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ. Termenul neutru al categoriei din planul limbii are forma cazului nominativ nearticulat: floare, stea, profesor, curcubeu. În plan semantic, individualitatea termenilor corelativi este asigurată de natura relației în care intră substantivul, de poziția lui în această relație și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]