14,860 matches
-
braț în unghi drept, celălalt braț trecut peste torace și așezat cu partea dorsală a palmei de la mâna dreaptă pe obrazul stâng, cu piciorul drept îndoit. Imediat, dintr-o mișcare în sincron, l-au așezat pe partea stângă, sprijinit pe genunchiul drept, așezându-i capul în hiperextensie și menținându-i gura deschisă. Respira și asta era foarte bine. Nu mai auzeau murmurul oamenilor din jur, nu mai auzeau și nu mai exista nimic, doar ei trei și secunda. O secundă cât
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Meditatie/olguta_trifan_1455488389.html [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Și plânge înc-o toamnă din ceruri de demult, Un dor în picuri stranii din tainice-amintiri, Pe ulița din gând, doar pașii ți-i ascult, Pierduți din nou în dansul tăcutelor doiniri... Genunchiul -floare-lotus se-nfiora-n sărut Atins de gura ta în agonii astrale... În toamna asta, doar un gând să fi avut Să nu îl prindă ploaia cu degetele goale... Și mâna se-ofilește, ce tristă ipostază, Sub geamătul de tunet
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Si_plange_inc_o_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/356425_a_357754]
-
livada de vise a înflorit sub așternut. Lebăda cântă poemul mut din trupul tău de ciută, foșnind a pământ, miroase a busuioc în pântecul stelelor, ploaia biciuie frunzele ca un arnăut. * Gândul îi alunecase printre degete ca o piatră cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii începuse să blesteme mai întâi cu tălpile... * E o zi fără ambalaj. Timpul nu se vede, carnea memoriei curge-n clepsidra din sarcofagul cu nimicuri, moartea pleacă la dentist să-și plombeze cariile cu picături de
POEME DE GEORGE BACIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Poeme_de_george_baciu_george_baciu_1337795164.html [Corola-blog/BlogPost/340681_a_342010]
-
Articolele Autorului Rugăciunea Rugăciunea este prietena ta când pendulezi între singurătate, tristețe sau durere. Îți înmoi buzele în călimara inimii și-apoi începi să scoți suferința, neliniștea, zbuciumul care s-au îngrămădit acolo. Cu capul plecat, mâinile împreunate și cu genunchii atingând umil pământul, ochii încărcați de lacrimi își încep sfioși ruga către Cer. Este momentul cel mai intim dintre tine și Dumnezeu, când nevoia de El îți încarcă ființa și-L cheamă cu fiecare celulă a corpului. Dincolo de semnul Sfintei
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/_rugaciunea_cornelia_viju_1330981823.html [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]
-
putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor.” Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi. Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
Îmi mângâie amarul cu sufletul lor curat. Îmi plâng morții și eroii... Ei știu că, în spatele zdrențelor, mai am atâtea bogății. Că smerenia mea nu e prostie. Că miorița mea nu e resemnare tâmpă. Ei știu că nu stau în genunchi pentru că sunt învinsă, ci pentru că mă rog. Că nu tac pentru că nu mai am ce spune, ci pentru că încă vă iubesc. Că oricât de aplecat ar fi spatele meu, coloana vertebrală mi-e dreaptă și infinită... cu fiecare sfânt, m-
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
plăcut Domnului ce faci? Te înșeli. După ce ai golit punga de petrol, ascunsă în mădularele pământului, spre a umple rezervorul mașinii cu care te plimbi de parcă picioarele date de Dumnezeu nu ar mai fi funcționale, te rogi din suflet, în genunchi, să te ferească Sfântul de cutremurul cauzat de turtirea pungii golite de tine, nicidecum de Dumnezeu. Ce are omul comun cu celelalte animale? Omul, cică, nu este animal. Poate uni oameni, modești, drepți și sincer să fie departe de oamenii
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
și-i atrag pe cei mai săraci. Apoi îi lasă în grija câte unui localnic care a deprins rânduiala și el se duce să facă noi prozeliți. Mi-a atras odată atenția un enoriaș cu alură distinsă care sta în genunchi ascultând cu evlavie slujba. Avea o privire blândă, smerită și mi-a fost greu să recunosc în el pe Valer, demonizatul. Mă uitam la el cât a îmbătrânit, închipuindu-mi de câtă suferință avusese parte zicându-mi că la rândul
VALER DEMONIZATUL de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Valer_demonizatul_ion_untaru_1331038653.html [Corola-blog/BlogPost/348394_a_349723]
-
cartea, dându-i o structură organică. Confesiunea soldatului dovedește că Mandea a evoluat, că nu mai este omul care s-a înrolat pentru bani, că frământările sale de conștiință l-au făcut să depășească lăcomia și vulgaritatea. „Eram obosit, cu genunchiul rănit. M-am oprit, în brațe cu o piatră invadată de licheni. In lumina de Lună, vedeam vag literele, semnele care, sigur explicau un nume, un destin, o viață care trecuse prin lume. Atunci, m-am întrebat, ce caut eu
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
la minte și la chip. Pe acest ring și stadion martirii au posibilitatea să înfrunte direct și pe propriul său te¬ren pe tatăl minciunii, diavolul. Superioritatea lor rezidă în faptul că ei mărturisesc pe adevăratul Dumnezeu în fața căruia "tot genunchiul tre¬buie să se plece și al celor cerești și al celor pământești și al celor de de¬desubt. Și să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl". Pentru păgâni și rău credincioși Dumnezeu
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
al III-lea, crudul său vizir, Gin Ali, precum și ambasadori mai-marilor puteri europene de atunci, invitași special la macabrul spectacol. Cumplita dramă n-a durat decât un sfert de ceas, după spusele unor martori oculari. Călăul i-a pus în genunchi pe toți șase, la o oarecare distanță unul de altul, li s-au scos bonetele, li sa îngăduit să-și facă o mică rugăciune. Del Charo păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fii mei, fiți curajoși, am pierdut
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
tind. N-am șovăit în viață niciodată și nu m-a- nspăimântat când a fost rea și-a încercat adesea să mă bată, fiindcă-am știut că totuși mă iubea. Încrederea că pot mi-a dat putere, nu am stat în genunchi și n-am gemut, căci n-am crezut în lacrimi și durere, ci doar în mine-ntruna am crezut. 20 martie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: EU ȘTIU CĂ POT. / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul
EU ŞTIU CĂ POT. de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1490124944.html [Corola-blog/BlogPost/361065_a_362394]
-
început să-i desfacă picioarele. Ea suspina și le strângea și mai tare. Moleșit de băutură și cu nervii la pământ, se simțea slăbit, dar nu a renunțat la dorința de a o poseda. A reușit să intre cu un genunchi între pulpele ei și apoi a trecut și cu piciorul celălalt între ele. Când a pus palma peste organele ei genitale și a început să le atingă metodic cu degetele, ea a scâncit puternic și a început să plângă. A
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
-o mama(deși nu are decât 2 clase, ca trenul), a făcut-o cu ou și cu oțet, chiar și stărpătură a făcut-o, că barbatul ei, popă, nu-și băga preasfinția lui în acritura ei... acasă se ruga în genunchi la Domnul, iar pe cărările cele întortocheate punea patrafirul peste altele... bune de căciulă și pentru cinstita lui... Aș saluta o femeie judecător, procuror, dar mai bine să-mi trag una! O fi ea, Justiția, legată la ochi, dar nici
EU PE CINE MAI ÎNJUR?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1404640368.html [Corola-blog/BlogPost/343555_a_344884]
-
ca să fie totul ******************************** ******************************** via amor sacer perspectiva verticală planeta ridicării pe .I. axa de rotație eliptică .I. coaxialitate .I. revoluție .I. cosmicitate .I. comuniune .I. unitate .I. împlinire .I. nădejde de sublim .I.II.III ridicarea din genunile orbe.căirii genunchii puși în genunchi cu aripi de strigare sufletul pocal deschis eliberat de plinăciune întinăciune golire de sine și încrucișarea brațelor ființei în largi perspective meta.ne.antice *** reinventarea vederii cu capul în jos metanii de lovit cu fruntea în Cer
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
via amor sacer perspectiva verticală planeta ridicării pe .I. axa de rotație eliptică .I. coaxialitate .I. revoluție .I. cosmicitate .I. comuniune .I. unitate .I. împlinire .I. nădejde de sublim .I.II.III ridicarea din genunile orbe.căirii genunchii puși în genunchi cu aripi de strigare sufletul pocal deschis eliberat de plinăciune întinăciune golire de sine și încrucișarea brațelor ființei în largi perspective meta.ne.antice *** reinventarea vederii cu capul în jos metanii de lovit cu fruntea în Cer care strigă în
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
de buze folosit să nu i se crape din cauza gerului de afară. A fost trezită din visare de către Emma care observă cum prietena și colega sa de bancă începea să-și plimbe ''tematic'' mâna peste tivul rochiței sale scurte deasupra genunchiului. Parcă a fost scoasă din transă. Descoperi cu ciudă zâmbetul plin de satisfacție ce-i inunda fața Emmei. Se aștepta ca în pauză să fie ironizată de aceasta. În acele clipe, dacă Arthur ar fi vrut să profite de sentimentele
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
curte indiferentă, chiar plictisită, dar cu inima mai să-mi sară din piept, nu de frică, ci de nerăbdare. Am intrat în bucătărie tiptil și după ce am asigurat-o pe mami că totul era în regulă, m-am așezat în genunchi la capătul divanului. Tata-mare dormea pe o parte, cu o mână sub cap. Am început să-l gâdil la nas și la urechi să se așeze cu fața în sus. Toate eforturile mele au rămas fără rezultat. Nu aveam încotro
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
fi scos cu ea și un crocodil. Cameluța a dat o fugă până acasă de ne-a adus o sticlă cu apă, în care, după fiecare gândac, coboram carameaua suspendată pe ață. La prânz borcanele erau aproape jumătate cu gândaci. Genunchii erau murdari de pământ, iar coatele zgâriate de atâta stat în iarbă așteptând la gaură, gâmdacii nefericiți. -Am furat pălăria de iarnă a lui tata degeaba? m-a întrebat Nuța supărată. -Astazi gândaci, mâine fluturi! i-am răspuns mulțumită de
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
mențiune, la final de an...dar eram mulțumită. Nu chiulisem o oră...lipsisem doar când am fost în spital. Muribundă, mama îl redescoperise, în suferință, pe Dumnezeu. Făcuse școala la călugărițele catolice...dar nu ne-a învățat o rugăciune. Avea genunchii toți numai semne de la pedepsele corporale...din vremea aceea. La spital, a vrut să se roage din cartea ei de rugăciuni...unde scria: “se spune cu voce tare de 50 de ori Crezul”...etc. Mă bocea ea pe mine, de parcă
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
putere Doamne să o duc pe-a mea. Vremurile sunt tulburi, noi ne-am înrăit, Și-am uitat de Tine, cât ai pătimit. Săptămâna Mare, denii an de an, Dă-mi credință Doamne, măcar căt un gram! Salciile toate în genunchi se pun Și durerea-Ți mare lumii ele-o spun! Freamătă anarhic, gloata disperată Tu te rogi cu milă : -Iartă-le lor Tată! Răstignit pe cruce, tâlhării hulesc, Un sobor de îngeri, în psalmi te măresc. Iartă-ne Părinte, mare-i
CRUCEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1397577914.html [Corola-blog/BlogPost/347821_a_349150]
-
cele ce trebuie să fie/ vor fi sau nu vor fi/ după cum Dumnezeu/ le va rândui” (Scrie-mi) reprezintă ordinea ce se cere respectată întru iluminare și alipiere la Principiul din care cu toții am izvorât ,,voi sta cu bărbia pe genunchi/ în poziția fetusului/ nemișcată/ inima va bate în ritmul universului/ eu și tu/ până când viața toată/ se va desfășura pe degetul meu arătător” (Ia-mă cu tine). Printr-o metaforică întoarcere ab origine se încearcă recuperarea purității primordiale. În capitolul
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1452010128.html [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
greu în pantă. Sobele din case gem sub furia focului. Căldura lui la gura sobei ne deapănă amintiri plăcute... ca o alinare a sufletului. Mi-aduce aminte de serile din căsuța noastră din Sărătenii vechi, petrecute la gura sobei, pe genunchii tatii, care ne recita poezii ''de la români'' - / Afară ninge liniștit/Și-n casă arde focul/ Iar noi pe lângă mama stând/ Demult uitarăm jocul/ E seară, patul e făcut/ Dar cine să se culce/ Când mama nouă ne spunea/ Cu glasul
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
pe când Premierul Cioloș aflat prin America unde pretinde că s-ar strădui ca să rezolve favorabil pentru români și obligativitatea vizelor necesare pentru pătrunderea lor în SUA și Canada, demnitarul român, mai mult ca sigur că s-o fi lăsat în genunchi la picioarele respectivilor fiind pregătit ca să le pupe imineii așa cum era cândva obiceiul în fața Înaltei porți. Oare nu ar fi fost mult mai normal ca același Premier pretins român, dacă ar fi avut măcar un dram din demnitatea care ani
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
o îndemnă, să se apropie. Picioarele îi păreau de plumb. Observă, că este îmbrăcată într-o rochie de mătase, lungă, roșie, cu corset. Parcă plutea, când se îndrepta spre el. Se așeză jos la picioarele lui. Își puse capul pe genunchiul bărbatului. El îi mîngâia părul răsfirat și o sărută pe tâmplă. O ajută să se ridice. Împreună au intrat în încăperea unde se afla galeria de portrete a familiei. Îi explica ce personaj era imortalizat in fiecare pictură. Vocea barbatului
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul.html [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]