4,587 matches
-
Eveniment > Comunicate > PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Geometria euclidiană, simplu geometria, constituie reflexia matematică a 5 postulate menționate de filosoful grec Euclid din Alexandria, în capitolul Geometrie din opera sa matematică de bază Elementele. Dintre acestea, primele 4 au fost dovedite valabile până și astăzi. Al cincilea, așa numitul postulat al paralelelor, a fost definit însăși de Euclid relativ vag și a constituit de mai bine de
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
postulatul 5 al lui Euclid ar trebui reformulat astfel: In plan pot fi trasate dintr-un punct dat două paralele și o infinitate de drepte neconcurente la o dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
un punct dat două paralele și o infinitate de drepte neconcurente la o dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
punct dat două paralele și o infinitate de drepte neconcurente la o dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular al unuia mai general denumit geometrie neeuclidiană. Însăși noțiunea de drepte paralele a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
a trebuit să fie redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
redefinită astfel: Numim drepte paralele două drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
drepte nedefinite (de lungime infinită) care se unesc la infinit. Totodată a trebuit acceptată noțiunea de drepte neconcurente, adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
adică drepte nedefinite care nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați necesită o bază matematică foarte temeinică. În liceu și în majoritatea facultăților, chiar a acelor cu profil tehnic
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
nu se întâlnesc nici o dată. Ele provin din geometria afină, parte din geometrie necunoscută însă de Euclid. În geometria euclidiană aceste drepte neconcurente, des întâlnite în spațiul cu trei dimensiuni, nu existau în plan. Ori toată geometria se reduce la geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați necesită o bază matematică foarte temeinică. În liceu și în majoritatea facultăților, chiar a acelor cu profil tehnic, nu se predă geometria
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
geometria plană sau a proiecțiilor spațiale pe cele trei planuri de referință. Demonstrațiile făcute de cei doi matematicieni susmenționați necesită o bază matematică foarte temeinică. În liceu și în majoritatea facultăților, chiar a acelor cu profil tehnic, nu se predă geometria neeucldiană. Consecința: sunt puține persoane care au cunoștință despre ea. Am imaginat o demonstrație simplă care duce la constatarea existenței fizice a celor două drepte paralele cât și ale fascicolului de drepte neconcurente în plan. Redau în cele ce urmează
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
Este evidentă constatarea că: La o dreaptă dată se pot duce dintr-un punct dat două paralele (corzile roșii) și o infinitate de drepte neconcurente (corzile verzi) Demonstrația de mai sus poate fi interpretată drept o introducere logică în perceptele geometriei neeuclidiene făcând inteligibil imposibilul. Sunt mulți oameni, chiar titrați universitari, care nu pot înțelege cum duci în plan, dintr-un unic punct exterior unei drepte date două paralele nu una. Referință Bibliografică: Percepte ale geometriei neeuclidiene / Emil Wagner : Confluențe Literare
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
o introducere logică în perceptele geometriei neeuclidiene făcând inteligibil imposibilul. Sunt mulți oameni, chiar titrați universitari, care nu pot înțelege cum duci în plan, dintr-un unic punct exterior unei drepte date două paralele nu una. Referință Bibliografică: Percepte ale geometriei neeuclidiene / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1273, Anul IV, 26 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
zborului sânului tău” ori metafora “seminței de foc”) , altele necesită solide cunoștinte de istorie, de lingvistică, religii comparate, etc .(Asa ar fi, de exemplu, compunerea sau descompunerea unor cuvinte „IIsus = ÎI-Sus” ori „daci = d-aci” . „D-aci Pitagora a tras geometrie, / D-aci egiptenii un Sfinx înhățară, / D-aci e Olimpul prădând geografie,/ D-aci au cuvântul de se numesc țară! „Străbuna cea Dac-Șa pe toți vă așteaptă”sau Ora-știe, T-rai-an, AȘA-ZA , ZA-L-MO-X-IS, etc.) Pe lângă figurile de stil abundă
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
retras prin umbra deșertului sonor. Înconjurată de Lumină, Porțile-i deschid lotusul cu o mie de petale spre Infinit, Cu-a ei caldă privire, Teah întinde mâna să-i prindă pierduta-i suflare, Uniți și-au regăsit vibrațiile universului, a geometriei sacre, Știe doar - Adevărata Lumină strălucește în mijlocul Întunericului! Referință Bibliografică: POARTA SPRE CER / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 182, Anul I, 01 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Irina Lucia Mihalca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POARTA SPRE CER de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367106_a_368435]
-
puține dar bine țintuite, desfășurarea unor evenimente importante sociale și politice la scară națională însă și ce simt sau trăiesc majoritatea conaționalilor, oamenii de rând, în speță autoarea. De aceea jurnalul este concis și are calitatea să nu plictisească. O geometrie flexibilă în stare să răsucească acțiunea romanului leagănă și împletește întâmplările sociale cu unele legate de viața personajului principal care parcurge o perioadă dificilă. O despărțire pronosticată lasă urme de neșters și obsedează cu acele inevitabile mărunțișuri care îi fac
HELENE ŞI-A SCHIMBAT IDENTITATEA! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364938_a_366267]
-
înghite eu îl înghit iar în urma noastră rămâne o dâră de durere încolăcită pe cea a bucuriei de a fi cândva o să-mi explic. acum n-am chef. acum trăiesc sau mor ceva mai lent într-un gest absurd în geometria căruia eu înghit timpul timpul mă înghite iar strada într-un scenariu sclipitor mă înghite și ea cum regizorul înghite covrigul inspirației cu mâna dreaptă pe inimă cântând strigând la cameramani să taie și iar să taie... oricum strig tăcerii
RECIPROCĂ REGIZORI PIŞCĂTURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367583_a_368912]
-
simplu” Arta Almei Redlinger, care poartă amprenta avangardei, poate constitui, după cum a spus cu reverență criticul de artă Valentin Ciucă, „un exemplu că lucrurile mari și de forță se exprimă simplu”. În lucrările cu o riguroasă construcție „sesizăm ritmuri în geometrii variabile”, care „ne provoacă să intrăm în dialog”. Sunt lucrări „ferme, cu o construcție virilă”, cu o laborioasă „orchestrație a formelor și volumelor”, cu un „desen elegant și convingător”. Dar dacă, așa cum a subliniat Valentin Ciucă, „desenul se poate învăța
„VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349572_a_350901]
-
restul ansamblului global în unanimitate recunoscut. Spre deosebire de produsul mitic postmodern construit, mitul ancestral apare ca o poartă de trecere a Ființei umane dinspre exterior către propria sa lăuntricitate absconsă, o citadelă a unei logici fluide și aparent dificil deductibile, cu geometrie bine structurată și coerentă însă, care anulează încercarea vizibilă de „prefacere a lui în dovleac”, o încercare postmodernă de „Apocolokyntosis” eșuat, dacă vreți, făcând referire la vestita satiră concepută în momentul morții împăratului roman Claudius de către exilatul în Corsica pentru
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
delicatețea unui spirit superior și sensibil, părăsindu-și micul său univers intim cu speranța refacerii unității primare a spiritului. Oglinda în care își privește propria sa identitate de împrumut Omul îi dezvăluie acestuia un chip în dezacord total cu structura geometriei lui interioare. Asimilarea conjuncturală a unui facies primit contracost de la magazinul din colț e totuna cu necunoașterea de sine a Omului, cu fuga lui, mai bine zis, de adâncimile sinelui individual. Desigur că granița dintre vechi și nou a reprezentat
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
de pe deget e cenușiu bat darabana aparențelor de întâmplări nu contează formele contează cauzele apoi finalurile tristețea e iluzorie râd și eu cu luna nu mă ascund în nici un halou mă arăt întreagă în umbra blocului care se vrea copac geometria ei are un unghi ascuțit înțeapă verdele mărul a îmbobocit e bătut de minuni alb-roz mă duc să-i fac o fotografie apoi îi mângâi trunchiul știam eu că mă înțelege i-am mai scris un poem l-a citit
MĂR ÎMBOBOCIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345902_a_347231]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Cugetari > DIN LUMEA FRACȚIILOR Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Spre deosebire de geografie, știința orientării pe globul terestre în special de pe mare, geometria este știința măsurării pe același glob terestru. Ambele sunt cunoscute de multe mii de ani. După reprezentarea la scară a hărților, geometria s-a separat de topografie evoluând în sensul măsurării figurilor așa zis geometrice, de regulă plane, în care
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Spre deosebire de geografie, știința orientării pe globul terestre în special de pe mare, geometria este știința măsurării pe același glob terestru. Ambele sunt cunoscute de multe mii de ani. După reprezentarea la scară a hărților, geometria s-a separat de topografie evoluând în sensul măsurării figurilor așa zis geometrice, de regulă plane, în care rigla și compasul erau instrumentele de bază. Au apărut rapoarte între mărimile geometrice, precum cel dintre diagonala pătratului și latura sa, astăzi
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
sunt coliniare deoarece unghiul de înclinare este egal având tangenta egală (datorită posibilității de simplificare). In consecință toate punctele reprezentate prin amplificarea unei fracții sunt situate pe una și aceeași dreaptă care trece prin origine. Este un caz tipic de geometrie afină (înrudită). Indiferent că fracția este sub- sau supraunitară, reprezentarea ei între paranteze reprezintă un punct în plan și totodată tangenta trigonometrică a unei drepte care trece prin origine. Știm din geometrie că într-un plan se poate duce o
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
trece prin origine. Este un caz tipic de geometrie afină (înrudită). Indiferent că fracția este sub- sau supraunitară, reprezentarea ei între paranteze reprezintă un punct în plan și totodată tangenta trigonometrică a unei drepte care trece prin origine. Știm din geometrie că într-un plan se poate duce o infinitate numărabilă de drepte care trec printr-un punct dat, în speță originea. Rezultă inerent că totalitatea absolută a fracțiilor scrise prin doi întregi, de ce nu chiar prin două numere reale, chiar
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]