835 matches
-
Cercetări geologice în sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și Cercetări -Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al regiunii Cotnari"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț. II-b, tom VIII. Mihăilescu V. "Podișul înalt din vestul Botoșanilor regiunile Dealul Mare și Mândrești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom. XLVIII, București. Mihăilescu V. (1931) "Depresiunea Botoșani Hârlău în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
determinată. Patrimoniu turistic - resursele turistice naturale și culturale, recunoscute ca atare, și structurile realizate în scopul valorificării lor turistice. Resurse turistice naturale - componente ale mediului care prin natura, calitatea și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism: elemente geomorfologice, climatologice, floristice și faunistice, peisaje, substanțe minerale balneare și alți factori. Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice de valoare recunoscută și care poate fi delimitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică. Stațiune turistică - localitate dotată
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
presupune parcurgerea câtorva etape - condiție esențială în asigurarea funcționalității noilor localizări - și anume: • definirea tipului de amenajare; • selecția și delimitarea zonei; • elaborarea concepției de amenajare (determinarea soluțiilor). Amenajarea turistică prezintă o varietate de forme și structuri, determinată fiind de condițiile geomorfologice ale spațiului, de caracteristicile și distribuția în spațiu a ofertei și de particularitățile cererii turistice, ceea ce face dificilă tipizarea modelelor și concepțiilor sale. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, specialiștii au reușit să delimiteze câteva tipuri majore de localizare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și formele de turism care i se potrivesc cel mai bine. După ce s-a elaborat programul inițial de amenajare, se realizează o analiză concretă detaliată asupra principalelor domenii. Dintre acestea se detașează: a) cadrul natural, analizat din punct de vedere geomorfologic (particularitățile terenului: geologie, sol, subsol, climatologie, biologie, hidrologie, curenți, igienă); b) valori culturale: locuri, săpături, monumente istorice și din epoca contemporană, atracții culturale (folclor, festivaluri); c) condiții sociale și economice: factorul demografic, locuințele, nivelul de trai, materiile prime, industria, agricultura
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de apă, nu neapărat maritime, ci și lacustre și fluviale. Acest mediu, îngust prin definiție - lizieră de contact între elementele terestre și hidrologice - este, în consecință, în mod special amenințat și fragil, marcat de degradarea indusă de echilibre biologice și geomorfologice delicate: o amenajare rațională trebuie să se dovedească vigilentă. Însă acest spațiu limitat a devenit un spațiu - cheie, o piesă decisivă în amenajarea turistică în numeroase țări, industriale și în curs de dezvoltare, sub acțiunea diverselor tendințe conjugate sau cumulate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE. ALTERNATIVE. INCERTITUDINI. SOLUȚII 1.Probleme actuale grave ale sistemelor naturale antropizate / 60 1.1.Disfuncții naturale / 60 1.1.1.Disfuncții produse de dinamica internă a Pământului / 60 1.1.2.Disfuncții produse de procese geomorfologice intense / 63 1.1.3.Disfuncții produse de interacțiuni hidroclimatice excesive / 63 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală / 65 1.2.Evoluția impactului uman asupra sistemelor naturale / 66 1.3.Disfuncții determinate antropic și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
urmă pot avea însă și un rol benefic, dacă sunt orientate în sensul stimulării interacțiunilor echilibrate și al prevenirii conjuncturilor dinamice defavorabile. Spre exemplu, dacă într-un areal despădurit se fac replantări, vor fi prevenite perturbările microclimatice, hidrologice sau procesele geomorfologice agresive. Alteori, coincidența sau decalajul pragurilor pot diminua, periclita sau chiar distruge capacitatea de autoreglare, determinând apariția unor disfuncționalități grave. Spre exemplu, atingerea în același timp a debitelor minime pe râuri și a concentrației maxime admise a unor poluanți determină
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a reliefului specific (spre exemplu, Marele Canion, Peninsula Valdés din Argentina, Pamukkalé din Asia Mică, Cheile Bicazului, Detunatele din Munții Apuseni ș.a.). La fel de frecvent, se află în același tip de regim de conservare, areale cu patrimoniu complex, bio-vegetal, faunistic, geologic, geomorfologic (spre exemplu, Ngorongoro din Africa de Est, Gran Paradiso din Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit statutul de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
afectatși ansamblul arhitectonic unic din laguna Veneției. Chiar și o creștere a nivelului mării aparent minoră, de numai 25 cm, poate avea efecte dezastruoase asupra unor regiuni vulnerabile așa cum este delta Nilului 13. 1.1.2.Disfuncții produse de procese geomorfologice intense Prin depășirea unor praguri de stabilitate naturală, ca urmare a unor impulsuri de natură climatică și pe fondul unei favorabilități litologice și structurale, o gamă diversă de procese naturale transformă relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
negativ asupra reliefului. Ca și relieful, solul este agresat în perioada contemporană nu numai în mod direct ci și indirect, la nivelul factorilor săi genetici. Declanșarea prin impact antropic a unor disfuncții (care implică structurile geologice, apa, relieful și procesele geomorfologice, structurile vii) afectează profund pedogeneza, întârziind/întrerupând formarea solului sau determinând degradarea lui puternică. Aceleași urmări le au lucrările agrotehnice neraționale și poluarea solului prin utilizarea în exces a fertilizanților, a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică, totalizând un număr de 1758 specii de plante superioare. Suprafața acoperită cu păduri este de 940 km 2, reprezentând 18,1% din suprafața județului. Prezența pe teritoriul județului Iași a unor unități geomorfologice și climatice bine individualizate a determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
CFR IașiMădârjești (37 km), DJ Mădârjești-Sinești (20 km), DF Sinești rezervație (12 km), fie pe DJ Iași-Schitu Stavnic (20 km), DF Schitu Stavnicrezervație (22 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
47°17’43” latitudine nordică, 27°38’49” longitudine estică Căile de acces: localități apropiate: satul Medeleni, comuna Golăești; accesul la rezervație: DJ Iași Golăești, DL Golăești-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este format din lunca râului Prut (albia majoră); depozitele de terasă de pe acest teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
25 km); DJ Pd. IloaieiMădârjac (24 km); DF Mădârjac-rezervație (7 km), fie pe DJ Iași Schitu Stavnic (20 km); DF Schitu Stavnic rezervație 12 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
12 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se încadrează în Podișul Moldovei, mai exact în partea nordică a Podișului Central. Panta terenului este de 6-7°. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt brune argilo-iluviale tipice. Solurile sunt profunde și foarte profunde. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
40’ longitudine estică Căile de acces: localități apropiate: satul Dobrovăț, comuna Dobrovăț; accesul la rezervație se face pe: DN Iași-Vaslui, DJ IașiDobrovăț, drum forestier - rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
forestier - rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platforma cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief mai des întâlnite sânt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a masivului păduros Dealul-Mare Hârlău. Căile de acces: localități apropiate: satul Deleni, comuna Deleni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Hârlău, DJ Iași-Pârcovaci, DF Pârcovaci- rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 9130 - păduri tip Asperulo-Fagetum Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: din punct de vedere geomorfologic, rezervația Humosu se află în districtul Podișului SuceveiDealul Mare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 9130 - păduri tip Asperulo-Fagetum Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: din punct de vedere geomorfologic, rezervația Humosu se află în districtul Podișului SuceveiDealul Mare Hârlău. Este situată pe versanți cu energie medie de relief, cu pante de 10-12ș. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervației se află în Platforma Moldovenească
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 9130 - păduri tip Asperulo-Fagetum Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: din punct de vedere geomorfologic, rezervația Humosu se află în districtul Podișului SuceveiDealul Mare Hârlău. Este situată pe versanți cu energie medie de relief, cu pante de 10-12ș. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervației se află în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ursului (8 km), după care DL Valea Ursului-Uricani (1,5 km); al doilea traseu: Iași-Fabrica de antibiotice (5 km), DL Fabrica de antibiotice sat Uricani (5 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: circa 5% din suprafață se află pe un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]