336 matches
-
și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor stăpâni, hunii, slăbiți de înfrângerile suferite în ultimele raiduri de pradă și jaf prin Europa. Învingători în 454 asupra resturilor hunice în bătălia de la Nedao, gepizii au luat în stăpânire partea de est a Pannoniei (Câmpia Tisei) și vestul Daciei postromane.), hunii (sec. IV - V),slavii (sec. VI), pecenegii (sec. X - XI),cumanii (sec. XI - XII)( Invazia tătarilor i-a silit pe cumani să se retragă
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
într-o perioadă în care administrația și armata Imperiului Roman își mutase centrul de greutate din "Dacia romană" la sud de Dunăre. În baza unor vestigii arheologice, se presupune că la în zona Apahida s-a aflat o curte regală gepidă. Prezența lor relativ îndelungată în Transilvania, Oltenia, Banat și Câmpia Tisei le conferă o importanță în descifrarea istoriei României în perioada antichității târzii și a evului mediu timpuriu. Patria originară li s-a aflat inițial în regiunea Mării Baltice, aproape de estuarul
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
Banat și Câmpia Tisei le conferă o importanță în descifrarea istoriei României în perioada antichității târzii și a evului mediu timpuriu. Patria originară li s-a aflat inițial în regiunea Mării Baltice, aproape de estuarul Vistulei, de unde, în migrația lor spre sud, gepizii au ajuns în nord-estul Panoniei după ce traversaseră Carpații Nordici. i s-au așezat, în perioada numită "Migrația popoarelor" (), în nordul-vestul Daciei postromane, care, după retragerea romană aureliană, a fost frecvent teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii migratoare, începând cu goții
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
după ce traversaseră Carpații Nordici. i s-au așezat, în perioada numită "Migrația popoarelor" (), în nordul-vestul Daciei postromane, care, după retragerea romană aureliană, a fost frecvent teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii migratoare, începând cu goții. După invazia hunilor (375 - 453), gepizii, împreună cu ostrogoții, au devenit vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor stăpâni, hunii, slăbiți de înfrângerile suferite în ultimele raiduri de pradă și jaf prin Europa. Învingători în 454 asupra resturilor
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
Daciei postromane, care, după retragerea romană aureliană, a fost frecvent teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii migratoare, începând cu goții. După invazia hunilor (375 - 453), gepizii, împreună cu ostrogoții, au devenit vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor stăpâni, hunii, slăbiți de înfrângerile suferite în ultimele raiduri de pradă și jaf prin Europa. Învingători în 454 asupra resturilor hunice în bătălia de la Nedao, gepizii au luat în stăpânire partea de est a Pannoniei
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor stăpâni, hunii, slăbiți de înfrângerile suferite în ultimele raiduri de pradă și jaf prin Europa. Învingători în 454 asupra resturilor hunice în bătălia de la Nedao, gepizii au luat în stăpânire partea de est a Pannoniei (Câmpia Tisei) și vestul Daciei postromane. Existența unei părți a regatului panonic al gepizilor în Transilvania de vest și nord-vest a fost interpretată de unii istorici ca restabilire a relațiilor federale
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
raiduri de pradă și jaf prin Europa. Învingători în 454 asupra resturilor hunice în bătălia de la Nedao, gepizii au luat în stăpânire partea de est a Pannoniei (Câmpia Tisei) și vestul Daciei postromane. Existența unei părți a regatului panonic al gepizilor în Transilvania de vest și nord-vest a fost interpretată de unii istorici ca restabilire a relațiilor federale ale Daciei postromane cu Imperiul Roman de Răsărit, existente pe timpul goților. Așezările gepizilor în vestul Daciei au fost multiple și făceau parte din
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
vestul Daciei postromane. Existența unei părți a regatului panonic al gepizilor în Transilvania de vest și nord-vest a fost interpretată de unii istorici ca restabilire a relațiilor federale ale Daciei postromane cu Imperiul Roman de Răsărit, existente pe timpul goților. Așezările gepizilor în vestul Daciei au fost multiple și făceau parte din regatul gepid panonic. Localitățile erau concentrate mai ales pe văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
Transilvania de vest și nord-vest a fost interpretată de unii istorici ca restabilire a relațiilor federale ale Daciei postromane cu Imperiul Roman de Răsărit, existente pe timpul goților. Așezările gepizilor în vestul Daciei au fost multiple și făceau parte din regatul gepid panonic. Localitățile erau concentrate mai ales pe văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care pare să fi fost capitală a regatului gepid
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
gepid panonic. Localitățile erau concentrate mai ales pe văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care pare să fi fost capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola atribuită căpeteniei princiare gepide creștine Omharus ("(AVD)-OMARIVΣ", "Audomharjaz", latinizat "Omharius"). Unii istorici au sugerat speculativ că toponimul "Ardeal" ar proveni de la numele regelui gepid Ardarich. Stăpânirea lor s-a extins din regiunea panonică spre
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care pare să fi fost capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola atribuită căpeteniei princiare gepide creștine Omharus ("(AVD)-OMARIVΣ", "Audomharjaz", latinizat "Omharius"). Unii istorici au sugerat speculativ că toponimul "Ardeal" ar proveni de la numele regelui gepid Ardarich. Stăpânirea lor s-a extins din regiunea panonică spre partea centrală a Daciei postromane până la Olt și Carpații
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
parte care fusese cel mai mult romanizată în timpul dominației romane, în timp ce partea de la est de Olt și în afara arcului carpatic s-a aflat, după retragerea hunilor, supusă preponderent migrațiilor slave. Exceptând Dacia de nord-vest, unde își aveau o capitala regală, gepizii și-au extins structurile politice și asupra teritoriului sud-panonic de lângă Sirmium și Singidunum, în dreapta Dunării, teritoriu care fusese dominat de ostrogoți. Acest nou context geopolitic a generat ostilități cu ostrogoții și cu Imperiul Roman de Răsărit. Pe de altă parte
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
au extins structurile politice și asupra teritoriului sud-panonic de lângă Sirmium și Singidunum, în dreapta Dunării, teritoriu care fusese dominat de ostrogoți. Acest nou context geopolitic a generat ostilități cu ostrogoții și cu Imperiul Roman de Răsărit. Pe de altă parte, prezența gepizilor în vestul Transilvaniei este luată în considerare cu reținere. În baza descoperirilor arheologice se pare că gepizii au locuit doar o mică parte din Dacia felix, precum și în Crișana, marea lor majoritate rămânând în Câmpia Tisei, deci în Bazinul Panonic
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
dominat de ostrogoți. Acest nou context geopolitic a generat ostilități cu ostrogoții și cu Imperiul Roman de Răsărit. Pe de altă parte, prezența gepizilor în vestul Transilvaniei este luată în considerare cu reținere. În baza descoperirilor arheologice se pare că gepizii au locuit doar o mică parte din Dacia felix, precum și în Crișana, marea lor majoritate rămânând în Câmpia Tisei, deci în Bazinul Panonic. Prezența lor în aceste zone, atestată de marile așezări (ca acelea de la Morești pe Mureș, județul Mureș
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
aceste zone, atestată de marile așezări (ca acelea de la Morești pe Mureș, județul Mureș, Șeica Mică, județul Sibiu, Porumbenii Mici, județul Harghita, Cipău, județul Covasna), trebuie privită cu mici rezerve, întrucât se știe că acestea își începuseră existența înainte de venirea gepizilor, iar unele urme arheologice atestă numai "împrumuturi reciproce în ceramică" și "obiecte de metal". Pe de altă parte, unele surse consideră mormintele princiare de la Apahida ca fiind ostrogote, nu gepide. În cele din urmă, Pannonia gepidă a fost ocupată temporar
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
începuseră existența înainte de venirea gepizilor, iar unele urme arheologice atestă numai "împrumuturi reciproce în ceramică" și "obiecte de metal". Pe de altă parte, unele surse consideră mormintele princiare de la Apahida ca fiind ostrogote, nu gepide. În cele din urmă, Pannonia gepidă a fost ocupată temporar de longobarzi, care, aliați cu avarii euroasiatici, au distrus regatul gepizilor (566). Avarii au avut apoi supremația în Bazinul Panonic și nord-vestul Daciei, iar longobarzii au migrat mai departe în Italia (568), sub conducerea regelui Alboin
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
și "obiecte de metal". Pe de altă parte, unele surse consideră mormintele princiare de la Apahida ca fiind ostrogote, nu gepide. În cele din urmă, Pannonia gepidă a fost ocupată temporar de longobarzi, care, aliați cu avarii euroasiatici, au distrus regatul gepizilor (566). Avarii au avut apoi supremația în Bazinul Panonic și nord-vestul Daciei, iar longobarzii au migrat mai departe în Italia (568), sub conducerea regelui Alboin. Resturile gepizilor au fost asimilate de avari și altor populații din Pannonia și vestul Transilvaniei
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
fost ocupată temporar de longobarzi, care, aliați cu avarii euroasiatici, au distrus regatul gepizilor (566). Avarii au avut apoi supremația în Bazinul Panonic și nord-vestul Daciei, iar longobarzii au migrat mai departe în Italia (568), sub conducerea regelui Alboin. Resturile gepizilor au fost asimilate de avari și altor populații din Pannonia și vestul Transilvaniei. În secolul al VII-lea, scriitorii bizantini foloseau pentru zona Oltenia-Banat și denumirea "Gepidia". Ultima menționare a gepizilor a fost făcută în secolul al IX-lea, când
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
departe în Italia (568), sub conducerea regelui Alboin. Resturile gepizilor au fost asimilate de avari și altor populații din Pannonia și vestul Transilvaniei. În secolul al VII-lea, scriitorii bizantini foloseau pentru zona Oltenia-Banat și denumirea "Gepidia". Ultima menționare a gepizilor a fost făcută în secolul al IX-lea, când mai exista un rest etnic gepid, rămas ca populație supusă avarilor. În august 2004, la Vlaha, a fost descoperită o necropolă cu 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
și altor populații din Pannonia și vestul Transilvaniei. În secolul al VII-lea, scriitorii bizantini foloseau pentru zona Oltenia-Banat și denumirea "Gepidia". Ultima menționare a gepizilor a fost făcută în secolul al IX-lea, când mai exista un rest etnic gepid, rămas ca populație supusă avarilor. În august 2004, la Vlaha, a fost descoperită o necropolă cu 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr. Au fost deshumate piese de ceramică, articole de bronz și o armură. O altă
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
arheologice a fost descoperită la Miercurea Sibiului. Alte necropole au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid, supranumit „Franziska”. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la Someșeni și Șimleul Silvaniei.
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid, supranumit „Franziska”. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la Someșeni și Șimleul Silvaniei.
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
defensiv era întregit de un mic bastion circular ("cetatea fetelor"). În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi la Oradea. Monografia În Biharia au fost descoperite din epoca antică romană: așezare și mormânt al gepizilor ( sec. IV-V), urme ale avarilor târzii (sec.VIII), cimitir din timpul întemeierii statului maghiar (sec.X), cimitir al garnizoanei de apărare a cetății, cimitir medieval maghiar (sec. X-XII). În opera lui Anonymus Gesta Hungarorum, cetatea din Biharia apare ca
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
din Provincia Dacia, năvălirile popoarelor migratoare au dus la distrugerea repetată a localității. Traseele principale ale migraților au ocolit teritoriul acualei comune, dar, după stabilirea unor "baze militare" în zonele de câmpie, atacurile au ajuns și aici. Primele invazii aparțin gepizilor, stabiliți spre confluența Someșului cu Tisa, în anii 249-473. Hunii, veniți între anii 420-454 au fost alungați de avari, care, începând cu anul 480 au intreprins numeroase incursiuni spre Transilvania, fie pe Culoarul Mureșului, fie pe Poarta Meseșană. Dar tot
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
aflată în partea nordică a Tabiei, alte monezi din aceeași veac escavate fortuit chiar spre centrul satului. Nu se știe mai nimic despre felul în care așezarea a reușit să dăinuie de-a lungul năvălirilor barbare. Pare probabil ca goții, gepizii și hunii să fi trecut și prin Dobridor din moment ce există dovezi materiale că au trecut prin localități foarte apropiate precum Hunia, Cetate, Castrele Traiane, Plenița și Maglavit. Dar nu au lăsat urme. E greu, de asemenea de identificat cu claritate
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]